Articulaţie, substantiv
Sinonime: pronunţare; (anatomie) încheietură, (învechit şi popular) nod, (învechit) armonie, (figurat, la plural) balamale, (anatomie) (articulaţie semimobilă) amfiartroză.  

---

Debit, substantiv neutru
Sinonime: datorie, obligaţie, lipsă, pasiv; circulație, mișcare, trafic; articulație, dicție, elocuțiune, flux; tutungerie, desfacere, plasare, vindere, vânzare.  Disloca, verb
Sinonime: a strămuta, a (se) deplasa, a (se) urni, a (se) mișca din loc, a aluneca; a (se) desprinde; a (se) luxa, a (se) scrânti, a ieși din articulație, a se dezarticula; a dezlocui.  Încheietură, substantiv feminin
Sinonime: articulaţie.  Nod, substantiv neutru
Sinonime: articulaţie, încheietură.  Rotulă, substantiv feminin
Sinonime: (anatomie) articulație, genunchi, patelă, (Oltenia) tuturigă, (popular) oul genunchiului; (tehnică) ax rotund, nucă.  Ţâţână, substantiv feminin
Sinonime: balama, încheietură, articulaţie.  Amfiartroză, substantiv
Sinonime: (anatomie) articulaţie semimobilă.  Coinac, substantiv
Sinonime: (tehnică) buhai, (regional) crainic, făfălug, tăvălug, zăvor, cântarul pietrelor, contragreutate, greutate; membru, penis, vertebră; articulație (în general), gleznă.  Prozodie, substantiv
Sinonime: articulare, articulaţie, emitere, metrică, pronunţare, pronunţie, punctuaţie, ritmică, rostire, versificaţie.  Pronunţiaţie, substantiv
Sinonime: (învechit) accent, accentuare, accentuație, articulare, articulație, balbuție, bâlbâială, debit, dicțiune, elocuțiune, enunțare, fonetică, graseiere, inflexiune, intonație, iotacism, lalație, lambdacism, pronunţare, pronunţie, rotacism, rotacizare, sigmatism, ton.  Pronunţie, substantiv
Sinonime: accent, accentuație, articulație, dicțiune, elocuțiune, fonetism, inflexiune, intonație, mod de a pronunța, pronunţare, rostire, ton, (învechit) pronunţiaţie.  Pronunţare, substantiv
Sinonime: articulare, articulaţie, dicţiune, emitere, fonetism, formulare, mod de a pronunța, pronunţie, (învechit) prozodie, rostire, sentință pronunțată, ţinere.  Condil, substantiv
Sinonime: articulație, proeminență (osoasă).  Sinartroză, substantiv
Sinonime: (biologie) articulație, sincondroză, sinfibroză, sinostoză.  Genunchi, substantiv
Sinonime: articulație, rotulă, (regional) genuchi, (regional) genunchi.  Cardan, substantiv
Sinonime: amortizor, articulație, suspensie.  Glenoid, adjectiv
Sinonime: (despre cavități osoase) glenoidal; (anatomie) (cavitate glenoidă) articulație.  Diartroză, substantiv
Sinonime: (anatomie) articulație.  Fonațiune, substantiv
Sinonime: articulație, fonie, vocalizare, voce, (limba latină) vox, (variantă) fonație.  Pseudartroză, substantiv
Sinonime: (medicină) articulație falsă, pseudoartroză.  Îngenunchetură, substantiv
Sinonime: articulație (a aripilor), (variantă) îngenunchitură.