Arginta, verb
Sinonime: (rar) a argintui, (învechit şi popular) a spoi.  Argintar, substantiv
Sinonime: bijutier, giuvaiergiu, (învechit) argintuitor, (popular) argintariu.  Argintare, substantiv
Sinonime: argintat, aurire, poleire, (învechit) argintuire, (învechit) argintuit, (învechit) spoire, (învechit) spoit, (variantă) argintire, (variantă) argințire.  Argintărie, substantiv
Sinonime: (învechit la plural) arginturi.  Argintat (argintată), adjectiv
Sinonime: argintiu, lucios, argintuit.  Argințel, substantiv
Sinonime: argint, argintuț, (regional) argințăl; (botanică; regional) coada-racului.  Arginti, verb (învechit)
Sinonime: a arginta, a argintui.  Arginţică, substantiv
Sinonime: (botanică) cerenţel.  Argintiu, adjectiv
Sinonime: (rar) argintos.  Argintos, adjectiv
Sinonime: argentifer.  Argintui, verb
Sinonime: a (se) arginta, a fereca în argint.  Argintuit, adjectiv (învechit)
Sinonime: argintat, ferecat cu argint, poleit cu argint.

Argintuit, substantiv (învechit)
Sinonime: argintare.  Argintură, substantiv (regional)
Sinonime: (botanică) coada-racului, urechelniță.  Arginturi, substantiv la plural (învechit)
Sinonime: argintărie.  

---

Azotat, substantiv masculin
Sinonime: (chimie) nitrat; (azotat de amoniu) salpetru de Leuna; (azotat de argint) nitrat de argint, (popular) piatra-iadului; (azotat de calciu) nitrocalcit, salpetru de Norvegia; (azotat de celuloză) nitroceluloză; (azotat de potasiu) nitrat de potasiu, salpetru de India, (popular) silitră; (azotat de sodiu) nitrat de sodiu, salpetru de Chile.

Azotat, adjectiv
Sinonime: azotos.  Hidrargir, substantiv neutru
Sinonime: (chimie) mercur, argint viu.  Mercur, substantiv masculin
Sinonime: hidrargir, argint-viu.  Spoi, verb
Sinonime: a vărui; a cositori, a arginta, a polei; a se sulemeni, a se farda.  Argentifer, adjectiv
Sinonime: argintos.  Colargol, substantiv
Sinonime: (farmacie) argint coloidal.  Cerenţel, substantiv
Sinonime: (botanică) călţunul-doamnei; arginţică.  Spoire, substantiv
Sinonime: argintare, aurire, cositorire, poleire, poleit, suflare, văruit.  Saidecar, substantiv
Sinonime: (învechit) argintar, bijutier, (variantă) seidicar.  Pataşcă, substantiv (regional și învechit)
Sinonime: brancardă, car funebru, car funerar, car mortuar, corlată, dric, năsălie, targă, tașcă; (monedă veche de argint) patacă, pitac; (variantă) pătașcă.  Discrazit, substantiv
Sinonime: (chimie) antimoniură de argint, (variantă) discrasit.  Șicui, verb (regional)
Sinonime: a (se) împodobi cu șic, a polei cu aur (sau cu argint), (regional) a sicli, (regional) a siclui, (regional) a șiclui; (învechit) a (se) așeza în poziția de luptă.  Vermeil, adjectiv
Sinonime: ecarlat, grena, împurpurat, roșu, rubicond, sângeriu.

Vermeil, substantiv (învechit)
Sinonime: argint aurit.  Argentan, substantiv
Sinonime: (tehnologie) alpaca, argint alb, nichel-argint.