Apuca
Apuca, verb
Sinonime: a prinde, a lua, a înşfăca, a cuprinde, a înhăţa; (reflexiv) a se prinde, a se agăţa, a se ţine; a se îndrepta, a porni, a se duce, a merge.  
 
Apucare
Apucare, substantiv
Sinonime: luare, înhăţare.  
 
Apucat (apucată)
Apucat (apucată), adjectiv
Sinonime: năbădăios, nebun, smintit, turbat, furios, descreierat, dement.  
 
Apucător
Apucător, adjectiv
Sinonime: hrăpăreţ.  
 
Apucătură
Apucătură, substantiv feminin
Sinonime: deprindere, obicei, manieră, nărav.  
 

Agăţa
Agăţa, verb
Sinonime: (variantă) a acăța, (livresc) a (se) acroșa, (prin Muntenia) a (se) atăgârța, (regional) a (se) tăgârța, (Transilvania) a (se) împrinde, a fixa, a (se) anina, a (se) atârna, a (se) prinde, a (se) spânzura, a (se) suspenda, a (se) zgrepțăna, a se apuca, (figurat) a se crampona; (familiar) a cuceri (o femeie), a acosta o femeie pe stradă.

Agată, substantiv
Sinonime: (mineralogie) agat.  
 
Angaja
Angaja, verb
Sinonime: a primi, a încadra, a tocmi; (reflexiv) a se obliga, a se antrena în (ceva), a se apuca.  
 
Atins
Atins (atinsă), adjectiv
Sinonime: alipit, apucat, contactat, emoționat, gustat, impresionat, insultat, îndeplinit, înduioșat, jignit, lezat, lovit, menționat, mişcat, ofensat, posedat, tulburat, ultragiat, vătămat.

Atins, substantiv (învechit)
Sinonime: asemănare, atacare, atingere, jignire, lovire.  
 
Comportare
Comportare, substantiv feminin
Sinonime: comportament, conduită, purtare, (rar) purtat, (popular) port, purtătură, (prin Oltenia) săbaş, (Oltenia) umblet, (învechit) petrecere, politie; apucătură, deprindere, (plural) maniere, (plural) moravuri, (plural) năravuri, (plural) obiceiuri, (popular) modă, (Transilvania) pont, (învechit) duh, (turcism învechit) talâm; atitudine, fel de a fi, ţinută, (învechit) tarz.  
 
Comportament
Comportament, substantiv neutru
Sinonime: apucătură, comportare, conduită, deprindere, (plural) maniere, (plural) moravuri, (plural) năravuri, (plural) obiceiuri, purtare, (popular) modă, (Transilvania) pont, (învechit) duh, (turcism învechit) talâm.  
 
Cupid (cupidă)
Cupid (cupidă), adjectiv
Sinonime: aprig, apucător, avar, avid, hrăpăreț, insațiabil, lacom, neîndestulat, nesătul, nesățios, rapace, venal.  
 
Cuprinde
Cuprinde, verb
Sinonime: a îmbrăţişa, a prinde, a apuca cu braţele; a vedea, a înţelege, a cunoaşte; a învălui, a include, a conţine; a pune stăpânire, a cuceri, a ocupa, a captura, a înhăţa, a încercui, a îngloba; a avea, a intra, a merge, a încăpea, a(-l) copleşi, a(-l) răzbi, (învechit) a(-l) răzbate, a-l apuca, a-i veni, a trece; a cotropi, a invada, a împresura, a încălca, a înconjura, a îndeletnici, a lua, a năpădi, a sechestra.  
 
Custură
Custură, substantiv feminin
Sinonime: lamă, tăiș, ascuțiș, briceag, cuțit, fier, limbă; placă de metal; ferăstrău, firez; fierul coasei; ciorsă, bleau; daltă; brăzdar de plug; creastă stâncoasă de munte, karling; om cu apucături rele, hoț, custurar.  
 
Destoinicie
Destoinicie, substantiv feminin
Sinonime: abilitate, aptitudine, capacitate, competență, cunoaștere temeinică, demnitate, dexteritate, dibăcie, diligență, eminență, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, înțelegere, moștenire, pătrundere, pregătire, pricepere, sârguință, seriozitate, știință, talent, ușurință, valoare, vrednicie, (învechit și popular) hărnicie, (învechit și regional) meșterie, (învechit) iscusire, (învechit) marafet, (învechit) merit, (învechit) nimereală, (învechit) nimerire, (învechit) perilipsis, (învechit) piotimie, (învechit) practică, (învechit) precepătură, (învechit) pricepătură, (învechit) priceput, (învechit) vârtoșie, (învechit) vârtute, (învechit) volnicie, (popular) meșteșug, (popular) meșteșugire, (regional) apucătură, (regional) pamet, (regional) pricepuție, (variantă) (învechit) dostoinicie.  
 
Deveni
Deveni, verb
Sinonime: a se face, a se preface, a se transforma, a ajunge, (prin Transilvania) a apuca, a ieşi.  
 
Duh
Duh, substantiv neutru
Sinonime: arătare, strigoi, stafie, fantomă; apucătură, calcul, comportament, comportare, conduită, deprindere, deşteptăciune, duhoare, gând, idee, infecţie, intelect, inteligenţă, intenţie, împuţiciune, judecată, (la plural) maniere, miasmă, minte, (la plural) moravuri, (la plural) năravuri, (la plural) obiceiuri, plan, pricepere, proiect, purtare, putoare, raţiune, răsuflare, respiraţie, socoteală, spirit, haz, suflare, înţelepciune; (învechit) caracter, fire, natură, temperament.  
 
Elibera
Elibera, verb
Sinonime: a dezrobi, a izbăvi, a descătuşa, a scăpa, a emancipa; a fi lăsat la vatră, a (se) slobozi, a (se) volnici; a desărcina, a scoate, a destitui, a exclude, a îndepărta, a da afară (dintr-o funcţie); a da, a preda, a înmâna, a emite, a livra, a distribui, a libera, a salva, (popular) a mântui, (învechit) a apuca, a ierta, a ieşi, a desprinde, a desface, a debloca, a evacua.  
 
Fire
Fire, substantiv feminin
Sinonime: lume, natură, viaţă, mediu; caracter, structură, temperament, cuget, cumpăt, cumpătare, fel, (livresc) umoare, (învechit şi regional) natural, (învechit) duh, (figurat) inimă; apucătură, deprindere, nărav, obicei, obişnuinţă, (Banat) ogod; ciclu, menstruaţie, period.  
 
Hapsân (hapsână)
Hapsân (hapsână), adjectiv
Sinonime: aprig, apucător, aspru, avar, barbar, brutal, calic, câinos, crâncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, harpagon, hrăpăreţ, inuman, lacom, necruţător, neiertător, neîmblânzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, nesătul, neuman, odios, rău, răutăcios, sălbatic, sângeros, violent, zgârcit.  
 
Isteţime
Istețime, substantiv feminin
Sinonime: abilitate, agerime, destoinicie, deșteptăciune, dexteritate, dibăcie, duh, ingeniozitate, inteligență, iscusință, isteție, îndemânare, minte, perspicacitate, pricepere, spirit, știință, talent, ușurință, viclenie, vicleșug, (figurat) ascuțime, (figurat) ascuțire, (învechit și popular) glagore, (învechit și regional) meșterie, (învechit) iscusire, (învechit) isteciune, (învechit) istețeală, (învechit) ișchiuzarlâc, (învechit) îndrăzneală, (învechit) marafet, (învechit) politichie, (învechit) practică, (învechit) viclenire, (învechit) viclenit, (învechit) vicleșugire, (învechit) vioiciune, (popular) hâtrie, (popular) meșteșug, (popular) meșteșugire, (regional) apucătură, (regional) pricepuție, (regional) schităcie.  
 
Înşfăca
Înşfăca, verb
Sinonime: a înhăţa, a apuca brusc, a prinde cu putere.  
 
Întreprinde
Întreprinde, verb
Sinonime: a se apuca de, a iniţia, a se angaja la, a începe.  
 
Lacom (lacomă)
Lacom (lacomă), adjectiv
Sinonime: mâncăcios, mâncău, nesătul, gurmand, (regional) găman; avid, apucător, profitor, hrăpăreţ, nesăţios, avar.  
 
Lua
Lua, verb
Sinonime: a apuca, a prinde, a reţine, a pune mâna, a înhăţa; a deposeda, a lipsi, a priva, a confisca; a ocupa, a cuceri, a cuprinde.  
 
Năzări
Năzări, verb
Sinonime: a i se năluci, a i se părea, a-i căşuna, a-i veni, a-l apuca, (învechit şi regional) a-i abate, (Transilvania) a-i tonca, (figurat) a-i trăsni.  
 
Năzui
Năzui, verb
Sinonime: a apuca, a aspira, a dori, a îndrepta, a jindui, a lua, a merge, a orienta, a păşi, a pleca, a porni, a râvni, a tinde, a ţinti.  
 
Nebun (nebună)
Nebun (nebună), adjectiv
Sinonime: alienat, dement, lovit de dambla, smintit, zălud, ţicnit, zăpăcit, bezmetic, capiu; nesocotit, nechibzuit, imprudent, neprevăzător, necugetat; neastâmpărat, zvăpăiat, zburdalnic, zglobiu, nebunatic; turbat, furios, aprins, apucat, violent, fără control.  
 
Obişnuinţă
Obişnuinţă, substantiv feminin
Sinonime: apucătură, datină, deprindere, familiarizare, fire, obicei, tabiet, utilizare (frecventă), (Banat) ogod, (învechit și popular) nărav, (învechit și regional) nacafa, (învechit și regional) obicinuință, (învechit) învățătură, (învechit) obicină, (învechit) taifet, (popular) învăț, (popular) treabă, (prin Oltenia) săbaș.  
 
Prinde
Prinde, verb
Sinonime: a apuca, a lua, a ţine; (figurat) a cuprinde, a percepe, a pricepe; a se agăţa, a se anina, a se sprijini, a se rezema, a se susține; a captura, a lua prizonieri; a pune mâna pe (ceva), a imobiliza, a opri; a surprinde, a descoperi; a înhăma, a înjuga; a se angaja, a se învoi, a accepta, a primi; a paria, a face rămăşag, a face prinsoare; a se lipi, a adera, a se împreuna, a se suda; a se închega; a-i şedea bine, a i se potrivi.  
 
Rabiat (rabiată)
Rabiat (rabiată), adjectiv
Sinonime: apucat, furibund, furios, nebun, sărit, smintit, turbat.  
 
Rapace
Rapace, adjectiv
Sinonime: aprig, apucător, avid, cupid, hapsân, hrăpăreţ, insațiabil, lacom, nesătul, prădalnic, răpitor, vorace.  
 
Scăpa
Scăpa, verb
Sinonime: a se elibera, a se desprinde, a se salva; a se debarasa, a se descotorosi, a renunţa, a da drumul; a apune, a scăpăta, a fi în declin; a pierde, a nu mai apuca, a nu mai prinde; a nu lua în seamă, a omite, a pierde din vedere, a nesocoti.  
 
Spasm
Spasm, substantiv neutru
Sinonime: bronhospasm, colică, contractură, contracție, convulsie, crampă, crispare, frison, grimasă, încordare, (învechit) săltătoare; (regional) apucat, apucătură, matrinchină, matrice, strâns, strânsoare, strânsură, vătămătură.  
 
Strâns (strânsă)
Strâns (strânsă), adjectiv
Sinonime: acumulat, adunat (la un loc), adunător, agonisit, ajustat (pe talie), apăsat, apropiat (tare), apucat, aspru, așezat la loc sigur, chircit, compact, comprimat, concentrat, contractat, cruțător, cuprins cu putere (în mâini), des, econom, economisit, ghemuit, intim, împăturit, închircit, încleștat, încordat, îndoit, înfășurat (bine), înghesuit, îngrămădit, îngust, înstrunat, întins, laconic, lapidar, legat, lipit, păstrător, pliat, presat, prins, pus bine, pus în ordine, restrâns, retractat, riguros, scurt, sever, sistematic, strașnic, strâmt, strângător, strict, strunit, succint, zgârcit, (figurat) coerent, (figurat) concis, (figurat) îndârjit, (figurat) precis, (figurat) puternic, (figurat) trainic, (franțuzism) colant, (Moldova) încinchit, (Oltenia, Banat și Transilvania) zgulit, (popular) ciuciulit, (popular) păturit, (popular) stârcit, (regional) tâmbușit.  
 
Surprinde
Surprinde, verb
Sinonime: a ademeni, a ajunge, a amăgi, a apuca, a băga de seamă, a cuceri pe neașteptate, a descoperi în mod brusc, a descoperi pe neașteptate, a descoperi, a epata, a frapa, a încânta, a înșela, a lua pe neașteptate, a minți, a minuna, a mira, a momi, a observa (pe furiș), a păcăli, a prinde fără veste, a prinde în flagrant delict, a prinde pe nepregătite, a prinde, a prosti, a purta, a remarca, a sesiza, a sezisa, a stupefia, a șoca, a trișa, a uimi, a ului, a vedea, (figurat) a izbi, (învechit și regional) a pripi, (Moldova, Transilvania și Banat) a zăpsi.  
 
Ţâfnă
Ţâfnă, substantiv feminin
Sinonime: ifos, aroganţă, semeţie, arţag, apucături.  
 
Umfla
Umfla, verb
Sinonime: a (se) mări, a (se) dilata, a da amploare, a se înfoia, a (se) balona; a (se) tumefia, a (se) inflama, a (se) congestiona; (figurat) a se îngâmfa, a se fuduli, a fi mândru, a fi încrezut; (familiar) a înhăţa, a prinde, a apuca, a lua, a înşfăca, a ridica, a aresta.  
 
Adjudeca
Adjudeca, verb
Sinonime: a apuca, a atribui, a da, a-și atribui, a-și lua, (învechit) a harecilui.  
 
Avut
Avut, substantiv
Sinonime: avere, avuție, bani, bogăție, bun, câștig, deținere, posedare, situație, (familiar) parale, (figurat) cheag, (figurat) seu, (învechit și regional) bogătate, (învechit și regional) prilej, (învechit și regional) prindere, (învechit) bucate, (învechit) periusie, (învechit; figurat) destinație, (învechit; figurat) existență, (învechit; figurat) menire, (învechit; figurat) necesitate, (învechit; figurat) posibilitate, (învechit; figurat) scop, (învechit; figurat) stare, (învechit; figurat) voință, (Oltenia, Banat și Transilvania) vlagă, (plural) bunuri, (plural) mijloace, (prin Transilvania) apucătură, (rar) componență, (rar) dar, (rar) senzație, (rar; figurat) boală, (rar; figurat) independență, (rar; figurat) sentiment, (regional) blagă, (regional) prinsoare, (Transilvania) iosag.  
 
Căpui
Căpui, verb
Sinonime: a apuca, a înhăţa, a înşfăca, a lua, a prinde.  
 
Colică
Colică, substantiv
Sinonime: (medicină) crampă, spasm, (regional) apucat, apucătură, matrinchină, mătrice, strâns, strânsoare, strânsură, vătămătură; (la plural) tenesme.  
 
Epilepsie
Epilepsie, substantiv
Sinonime: (medicină) (învechit şi popular) nevoie, (popular, la plural) năbădăi, pedepsie, poceală, răutate, stropşeală, boala-copiilor, boală-rea, ceas-rău, ducă-se-pe-pustii, răul-copiilor, (învechit şi regional) stropşire, stropşitură, (regional) aboală, apucat, pricină, alte-alea, (prin Transilvania) agâmbală, (prin Muntenia) malaonie, (prin sudul Transilvaniei) supărare.  
 
Găbji
Găbji, verb
Sinonime: a apuca, a înhăţa, a înşfăca, a lua, a prinde.  
 
Găbui
Găbui, verb
Sinonime: a apuca, a înhăţa, a înşfăca, a lua, a prinde.  
 
Pont
Pont, substantiv
Sinonime: aluzie personală, aluzie răutăcioasă, apucătură, articol, capitol, capriciu, chef, comportament, comportare, conduită, deprindere, extras, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, fragment, idee, insinuare, ironie, împunsătură, limită, maimuţăreală, moft, moment oportun, naz, ocazie, paragraf, pasaj, poftă, pontator, (rar) pontagiu, (învechit) pontaş, prilej, prosteală, punct, purtare, sclifoseală, toană, vorbă înțepătoare, (plural) maniere, (plural) moravuri, (plural) năravuri, (plural) obiceiuri.  
 
Răgădui
Răgădui, verb
Sinonime: a (se) agăța, a acumula, a aduna, a agonisi, a amâna, a apuca, a economisi, a face, a întâmpla, a năvăli, a nimeri, a păsui, a poposi, (regional) a prinde, a răcni, a răsti, a sări la cineva, a strânge, a striga, a ţipa, a urla, a zbiera.  
 
Prinzător
Prinzător, substantiv
Sinonime: vânător; (rar) cursă de prins păsări.

Prinzător, adjectiv
Sinonime: apucător, înhățător.  
 
Mojic
Mojic, substantiv
Sinonime: bădăran, mahalagiu, mârlan, mitocan, om cu apucături grosolane, om de rând, om simplu, sătean, ţăran, țopârlan, (variantă) mujic.  
 
Taifet
Taifet, substantiv
Sinonime: apucătură, deprindere, obicei, obişnuinţă, tabiet; taifas, (variantă) taefet.  
 
Ogod
Ogod, substantiv
Sinonime: (învechit) apucătură, chef, cinste, deprindere, dispoziție, dorință, fire, gust, nărav, obicei, obișnuință, omenie, plac, plăcere, poftă, rost, seamă, socoteală, uz, voie, voință, vrere; (variante) ogoadă, ugod.  
 
Înşfăcare
Înşfăcare, substantiv
Sinonime: apucare, înhățare, luare, prindere, (familiar) umflare.  
 
Înhăţare
Înhăţare, substantiv
Sinonime: apucare, înșfăcare, luare, prindere, (familiar) umflare.  
 
Prindere
Prindere, substantiv
Sinonime: agățare, anchiloză, apucare, arestare, atașare, avere, avut, avuție, bogăție, bun, capturare, cârpire, coagulare, fixare, îmbinare, închegare, înhămare, înhățare, înjugare, înțelegere, legare, lipire, luare (în captivitate), mijloace, pătrundere, pescuit, pricepere, prins, recepționare, situație, stare, valoare, vânat.  
 
Tonca
Tonca, verb (regional)
Sinonime: a i se năzări, a-i cășuna, a-i veni, a-l apuca.  
 
Acolisi
Acolisi, verb (regional și învechit)
Sinonime: a apuca, a prinde, (variantă) a ocolisi.

Acolisî, verb (regional)
Sinonime: a se agăța de, a se apuca, a se căpătui, a se însura, a se prinde, (variantă) a acolisi.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar