Apleca, verb Sinonime:
a (se) pleca, a (se) îndoi, a încovoia, a (se) înclina, a (se) curba, a plia; (figurat) a (se) umili, a (se) supune, a deveni subordonat, a se ploconi, a fi obedient.
Aplecăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
aplecare, aplicație, aptitudine, atracție, chemare, dar, har, înclinare, înclinație, înzestrare, plecăciune, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, talent, tendință, vocație.
Aplecare, substantiv feminin Sinonime:
înclinare, plecare, încovoiere, îndoire, curbare, flexiune; (figurat) predispoziție, înclinaţie, aplicare, aptitudine, tragere (pentru ceva).
Aplecat, adjectiv
Sinonime:
curbat, înclinat, încovoiat, îndoit, lăsat, plecat, (regional) polignit; povârnit, (regional) şoldit, şoldiu, (Banat) şovâi; adus. Aplecat, substantiv
Sinonime:
(medicină) indigestie, (popular la plural) plecate, (regional) îndesoare, (Moldova, Bucovina, Transilvania şi Banat) ciumurluială.
Adus (adusă), adjectiv Sinonime:
aplecat, încovoiat, cocoșat.
Aplicare, substantiv feminin
Sinonime:
aplicat, fixare, folosire, întrebuințare, potrivire, punere în practică, realizare concretă, utilizare; (figurat) aplecare, aplicație, aptitudine, deprindere, înclinare, predispoziţie, talent.
Culca, verb
Sinonime:
a se trânti, (învechit) a se tinde, a (se) aşeza, a (se) aşterne, a (se) întinde, a (se) lungi, a (se) pune, a doborî, a tăvăli, (popular) a pologi, a apleca, a apune, a asfinţi, a coborî, a dispărea, a pieri, a pleca.
Ghebos (gheboasă), adjectiv
Sinonime:
adus de spate, aplecat, cifos, cocoșat, gârbov, gârbovit, gheboșat, încovoiat, îndoit, (Transilvania) pupoș, (variantă) ghibos.
Gheboşa, verb reflexiv Sinonime:
a se cocoşa, a se gârbovi; a se încovoia, a se apleca.
Hai, interjecție Sinonime:
haide. Hâi, verb
Sinonime:
a (se) apleca, a (se) dărăpăna, a (se) dărâma, a deveni strâmb, a (se) înclina, a (se) lăsa, a (se) nărui, a (se) pleca, a (se) povârni, a (se) prăbuşi, a (se) prăvăli, a (se) risipi, a (se) strâmba, a (se) surpa.
Înclinare, substantiv feminin Sinonime:
aplecare, încovoiere, îndoire; înclinaţie, atracţie; talent, aplicaţie, predispoziţie.
Înclinaţie, substantiv feminin Sinonime:
tendinţă, aplecare, predispoziţie, vocaţie, atracţie, înclinare.
Îndoi, verb Sinonime:
a curba, a încovoia; a apleca, a înclina, a se gârbovi; a dubla, a înmulţi, a spori; a ezita, a şovăi, a sta în cumpănă, a nu crede.
Lăsa, verb Sinonime:
a părăsi, a abandona, a ceda, a renunţa, a lepăda; a învoi, a îngădui, a permite, a admite, a accepta; a produce, a întipări, a provoca; a se apleca, a se îndoi, a se denivela.
Oblic (oblică), adjectiv Sinonime:
înclinat, pieziş; aplecat; (despre ochi) codat.
Pieziş (piezișă), adjectiv Sinonime:
oblic, strâmb, curmeziş, aplecat, înclinat; abrupt, prăpăstios, accidentat, râpos; pieptiş; (figurat) suspicios, bănuitor, lăturalnic, duşmănos.
Pleca, verb Sinonime:
a porni, a se duce, a merge, a se deplasa, a se urni, a se îndepărta, a o lua din loc, a se retrage; a renunţa, a părăsi, a abandona, a o şterge; (reflexiv) a se înclina, a se îndoi, a se încovoia, a se apleca; a se coborî; a se închina, a saluta; (figurat) a ceda, a se supune.
Plecat (plecată), adjectiv Sinonime:
aplecat, înclinat, îndoit, încovoiat; (figurat) supus, ascultător, umil, smerit, respectuos, obedient.
Povârni, verb Sinonime:
a se înclina, a se apleca, a se îndoi.
Povârnit (povârnită), adjectiv Sinonime:
înclinat, în pantă, abrupt, aplecat.
Predilecţie, substantiv feminin Sinonime:
preferinţă, alegere, aplecare, ataşament, plăcere.
Predispoziţie, substantiv feminin Sinonime:
înclinare, aplecare, predispunere, aptitudine; receptivitate, sensibilitate, înţelegere.
Predispus (predispusă), adjectiv Sinonime:
înclinat, aplecat, sensibil la (ceva); dotat, înnăscut.
Prosternare, substantiv feminin Sinonime:
supunere, înclinare, închinăciune, plecăciune, aplecare; ploconire; venerare, divinizare, slăvire.
Simpatie, substantiv feminin
Sinonime:
afabilitate, afecţiune, afinitate, amabilitate, amiciție, apropiere, ataşament, atașare, atracţie, atragere, camaraderie, colegialitate, cordialitate, devotament, dragoste, empatie, fraternitate, frăție, predilecție, predispoziție, predispunere, preferință, prietenie, tovărășie, (figurat) aplecare, (figurat) căldură, (figurat) înclinare, (figurat) înclinație, (figurat) slăbiciune, (învechit și figurat) plecare, (învechit) frățietate, (popular) prieteșug.
Slăbiciune, substantiv feminin Sinonime:
sfârşeală, epuizare, vlăguială; defect, scădere, lipsă, carenţă, viciu, deficienţă; afecţiune, înclinaţie, pornire, aplecare.
Strâmb (strâmbă), adjectiv Sinonime:
diform, diformat, schimonosit, încovoiat, îndoit; gârbovit, adus de spate; întortocheat, sucit, răsucit, curbat; aplecat, înclinat, deviat; (figurat) nedrept, necinstit, incorect.
Alăpta, verb
Sinonime:
(învechit şi regional) a apleca, (prin Transilvania) a băia.
Ciumurlui, verb
Sinonime:
a-și strica stomacul, a i se apleca, a-i fi greață (de ceva); a fi secat (de muncă sau efort), a slăbi, a se anemia.
Ciumurluială, substantiv
Sinonime:
aplecat, indigestie.
Culcare, substantiv
Sinonime:
culcat, întindere, lungire, trântire, odihnă, doborâre, tăvălire, aplecare.
Culcat, adjectiv
Sinonime:
întins, lungit, tolănit, trântit, (regional) răbunit, (Moldova) tologit, răsturnat, doborât, tăvălit, (popular) pologit. Culcat, substantiv
Sinonime:
culcare, aplecare.
Curbare, substantiv
Sinonime:
încovoiere, îndoire, aplecare, flexiune.
Curbat, adjectiv
Sinonime:
încovoiat, îndoit, răsucit, strâmb, arcuit, parabolic; aplecat, adus; coroiat.
Clisis, substantiv (învechit)
Sinonime:
aplecare, dispoziție, înclinare, îndemn.
Tragere, substantiv
Sinonime:
aplecare, aplicaţie, aptitudine, aruncare, atracţie, chemare, dar, descălţare, descărcare, dezbrăcare, extragere, fricţionare, har, înclinare, înclinaţie, încuiere, întindere, înzestrare, masare, pornire, predilecţie, predispoziţie, preferinţă, publicare, scoatere, smulgere, suflare, sunare, talent, trasare, trefilare, vocaţie.
Hâit, adjectiv
Sinonime:
aplecat, dărăpănat, dărâmat, înclinat, lăsat, năruit, plecat, povârnit, prăbuşit, prăvălit, risipit, strâmb, surpat, (variantă) hăit.
Pronație, substantiv
Sinonime:
(medicină) poziție aplecată.
Închinăciune, substantiv
Sinonime:
adorare, adorație, aplecare, capitulare, compliment, consacrare, cult, devotament, închinare, mătanie, ofrandă, plecăciune, ploconeală, reverenţă, rugă, rugăciune, salut, subjugare, supunere, temenea, toast, (familiar, rar) selamlâc, (învechit și regional) ocinaș, (învechit) molitvă, (învechit) plecare, (învechit) rugare, (învechit) rugăminte, (regional) plocon, (turcism învechit) talâm.
Polignit, adjectiv
Sinonime:
aplecat, curbat, înclinat, încovoiat, îndoit, lăsat, plecat.
Poligni, verb
Sinonime:
a abate, a apleca, a arunca, a atârna, a azvârli, a cădea, a coborî, a culca, a curba, a da jos, a dărâma, a doborî, a face să cadă, a înclina, a încovoia, a îndoi, a întinde, a lăsa, a lungi, a pleca, a prăbuși, a prăvăli, a răsturna, a trânti.
Încovoiere, substantiv
Sinonime:
aplecare, arcuire, curbare, flexiune, încovrigare, îndoire, (învechit și regional) încujbare.
Prăvălat, adjectiv
Sinonime:
abrupt, aplecat, drept, înclinat, oblic, perpendicular, pieptiș, pieziș, plecat, povârnit, prăpăstios, priporos, râpos, vertical.
Prăvălatic, adjectiv
Sinonime:
(popular) abrupt, accidentat, aplecat, drept, înclinat, oblic, perpendicular, pieptiș, pieziș, plecat, povârnit, prăpăstios, priporos, râpos, vertical.
Teşos, adjectiv
Sinonime:
aplecat, înclinat, oblic, pieziș, plecat, povârnit.
Învoalbe, verb
Sinonime:
(învechit) a căsca, a crește, a găti firele pentru năvădit, a holba, a i se apleca, a încărna, a înfășura, a învăli, a o face val, a se deforma, a se dezvolta, a se înspița, a se întoarce roată, a se învârteji, a se învârti (pe loc), a se învolbura, a se opri repede, a suci caierul, a-i veni să râgâie, a-i veni să verse.
Îndesoare, substantiv
Sinonime:
(regional) aplecat, constipație, diaree, helioză, indigestie, insolație.
Ciuflica, verb
Sinonime:
(regional) a azvârli, a se apleca, a se băga cu capul în apă, a se lăsa pe vine.
Înzestrare, substantiv
Sinonime:
aplecare, aplicație, aptitudine, atracție, capacitate, chemare, dar, dotare, dotație, echipare, har, înclinare, înclinație, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, prevedere, propensiune, talent, utilare, vocație, (popular) tragere; (învechit) aplecăciune, plecare.
Prăvitură, substantiv
Sinonime:
(învechit) aplecare, înclinare; oglindire, reflectare.
Povedi, verb (învechit și popular)
Sinonime:
a (se) apleca, a (se) coborî, a (se) culca, a (se) curba, a (se) înclina, a (se) încovoia, a (se) îndoi, a (se) lăsa, a (se) pleca, a atârna, a cădea, a năpădi, a podidi, a umple.
Încujba, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a arcui, a căpăta formă de cujbă, a curba, a încovoia, a îndoi, (figurat) a apleca.
Îndoit, adjectiv
Sinonime:
adus, amestecat, aplecat, curbat, diluat, dublat, dublu, greu, împăturit, încovoiat, încovrigat, înmulțit, întors, mărit, plin de îndoială, răsucit, revolut, rotilat, sporit, strâmb, strâmbat, subțiat, suflecat, (învechit) îndoielnic, (popular) cârn, (variantă) îndoiat.
Îndoire, substantiv
Sinonime:
aplecare, curbare, dublare, flexiune, împăturire, încovoiere, încovrigare, mlădiere, strâmbare, suflecare, (învechit) îndoială.
Plecăti, verb (regional)
Sinonime:
a face o indigestie, a i se apleca, a i se face greață.
Indigestie, substantiv
Sinonime:
(medicină) aplecat, digestie rea, indispoziție, (Moldova, Bucovina, Transilvania şi Banat) ciumurluială, (popular; la plural) plecate, (regional) îndesoare, (variantă) indigestiune.
Plecare, substantiv
Sinonime:
afecțiune, aplecare, aplicație, aptitudine, ascultare, atașament, atracție, chemare, compliment, dar, declinare, declinație, deplasare, ducă, ducere, flexiune nominală, gând ascuns, har, imbold, impuls, intenție, închinăciune, înclinare, înclinație, înzestrare, mătanie, mergere, mers, plecăciune, ploconeală, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, prosternare, respect, reverență, simpatie, smerenie, start, supunere, talent, temenea, vocație, (franțuzism învechit) depart.
Propensiune, substantiv
Sinonime:
aplecare, aplicație, aptitudine, atracție, chemare, dar, har, înclinare, înclinație, înzestrare, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, talent, vocație.
Ploconeală, substantiv
Sinonime:
aplecare, compliment, închinăciune, înjosire, lingușire, mătanie, plecăciune, ploconire, reverență, supunere oarbă, temenea, umilire, (familiar și rar) selamlâc, (familiar) căciulire, (învechit) plecare, (regional) plocon, (turcism învechit) talâm.
Mătănăi, verb (regional)
Sinonime:
a face mătănii, a se apleca, a se bălăbăni, a se bănănăi, a se clătina, a se împletici, a se înclina, (figurat) a ezita, (figurat) a fi nehotărât, (figurat) a șovăi, (variantă) a metănăi.
Închinare, substantiv
Sinonime:
acceptare, adorare, aplecare, aprobare, asfințit, capitulare, chefuire, consacrare, dedicare, dedicație, destinare, devotament, devotare, închinat, înclinare, ofertă, ofrandă, plecare, plecăciune, predare, prosternare, rugă, rugăciune, salutare, subjugare, supunere, toast, (învechit și regional) ocinaș, (învechit) adăpostire, (învechit) închinăciune, (învechit) închinătură, (învechit) lăsare prin testament, (învechit) molitvă, (învechit) odihnă, (învechit) renunțare la o slujbă, (învechit) rugare, (învechit) rugăminte, (rar) prosternație.
Îndemnos, adjectiv (învechit)
Sinonime:
aplecat, dispus, înclinat (la, spre).
Încovoia, verb
Sinonime:
a (se) apleca, a (se) arcui, a (se) cambra, a (se) cocoșa, a (se) culca, a (se) curba, a (se) deforma, a (se) încârliga, a (se) înclina, a (se) încolăci, a (se) încovriga, a (se) îndoi, a (se) lăsa, a (se) pleca, a (se) strâmba, a atârna, a cădea, a coborî, a se cocârja, a se coroia, a se gârbovi, a se gheboșa, (figurat) a se umili, (învechit și regional) a (se) încujba, (învechit și regional) a (se) povedi, (învechit și regional) a (se) scovârda, (învechit) a (se) închina, (învechit) a (se) încovăi, (învechit) a (se) încovăia, (învechit) a (se) încoveia, (învechit) a (se) încovia, (rar) a (se) recurba, (regional) a (se) încârjoia, (regional) a (se) poligni.
Strâmbare, substantiv
Sinonime:
aducere, aplecare, aplecat, cocârjare, cocârjat, cocoșare, cocoșat, contorsionare, curbare, deformare, deformație, desfigurare, gârbovire, înclinare, înclinat, încovoiat, încovoiere, îndoire, îndoit, întoarcere, întors, lăsare, plecare, pocire, răsucire, scălâmbăială, scălâmbăiere, scălâmbăitură, scâlciere, schimonoseală, schimonosire, sluțire, sluțit, strâmbat, strâmbătură, sucire, sucit, urâțire, urâțit, (învechit) cotitură, (popular și familiar) scofâlcire, (popular) hâzire.
Tocolici, substantiv (regional)
Sinonime:
miel, (regional) aplecător, (regional) țocoian.
Rupere, substantiv
Sinonime:
abrogare, anulare, aplecare, culegere, descompunere, desfacere, despărțire, desprindere, detașare, fracturare, frângere, izolare, împrăștiere, întrerupere, răsfirare, răzlețire, revărsare, risipire, roadere, rupt, ruptură, separare, sfâșiere, smulgere, spargere, spintecare, spintecat, stricare, surpare, uzare, zdrobire, (figurat) distrugere, (figurat) îndepărtare, (figurat) înstrăinare, (figurat) ruinare, (învechit) împărțire, (învechit) jefuire, (învechit) rumpere, (învechit; la figurat) întristare, (la jocul de cărți) tăiere, (rar) fărâmițare, (regional) sfărâmare.
Încârjoiat, adjectiv (regional)
Sinonime:
aplecat, cocârjat, cocoșat, gheboșat, încârligat, încovoiat, strâmb.
Prăvălatec, substantiv (popular)
Sinonime:
abrupt, accidentat, aplecat, drept, înclinat, oblic, perpendicular, pieptiș, pieziș, plecat, povârnit, prăpăstios, priporos, râpos, vertical, (variantă) prăvălatic.
Crescător, substantiv
Sinonime:
fermier, hrănitor, îngrășător, păstor, țăran, (învechit) aplecător, (învechit) cultivator, (învechit) părinte adoptiv.
Povortit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
aplecat, înclinat, povârnit, (învechit) povârtit.
Povârnire, substantiv
Sinonime:
aplecare, înclinare, povârnit, (regional) gârbovire, (regional) șovârneală.
Fătătoare, substantiv (regional)
Sinonime:
matcă, organ genital (feminin), pipotă, soție, (învechit și popular) aplecătoare, (învechit) fătăciune, (popular) mânzare, (regional) mulgare, (regional) mulzare.
Sugar, substantiv
Sinonime:
nou-născut, prunc, sugaci, (familiar) bebe, (învechit și figurat) fașă, (învechit și popular) aplecat, (învechit și popular) plod, (învechit și popular) sugător, (învechit și regional) cocon, (învechit și regional) poroboc, (învechit și regional) prunău, (învechit și regional) pruncuț, (învechit) sugastru, (învechit) sugaș, (popular) copil de țâță, (popular) pruncșor, (popular) prunculeț, (regional) cocă, (regional) pipiloancă, (regional) sugare, (regional) sugurel; (botanică) cinsteț; (popular, la acoperiș) căprior.
