Apărare, substantiv
Sinonime: ferire, ocrotire, păzire, (livresc) salvgardare, (învechit şi popular) oblăduire, sprijin, (învechit) apărământ, scuteală, scutinţă, scutire, (figurat) scut; asigurare, pază, protecţie, protejare, securitate, siguranţă; pledare, susţinere; (livresc) prezervare, prezervaţie, defensivă.  

---

Culă (cule), substantiv feminin (învechit)
Sinonime: ascunzătoare, beci boltit, bogăție, boltă, casă boierească fortificată, conac boieresc, cupolă, foișor, hrubă, pivniţă, subterană, tezaur, turn (circular, de apărare), visterie.  Defensivă, substantiv feminin
Sinonime: apărare.  Descoperit (descoperită), adjectiv
Sinonime: dezvelit, liber, neacoperit; fără apărare, vulnerabil, fără sprijin.  Imunitate, substantiv feminin
Sinonime: apărare, imunizare, mitridatizare, rezistență, seroterapie, vaccinație; (termen juridic) dispensă, exempțiune, inviolabilitate.  Pledoarie, substantiv feminin
Sinonime: apărare, apologie, discurs, cuvântare.  Protecţie, substantiv feminin
Sinonime: pază, ocrotire, apărare; sprijin, ajutor, susţinere.  Scut, substantiv neutru
Sinonime: (figurat) apărare, ocrotire, sprijin, protecţie, pază.  Securitate, substantiv feminin
Sinonime: adăpost, protecţie, pază, apărare.  Siguranţă, substantiv feminin
Sinonime: apărare, adăpost, securitate; certitudine, încredinţare, convingere; fermitate, precizie.  Strajă, substantiv feminin
Sinonime: pază, apărare, scut; paznic, străjer, sentinelă, caraulă, gardă, escortă.  Defensiv (defensivă), adjectiv
Sinonime: făcut pentru apărare, protector.  Aparatură, substantiv
Sinonime: (tehnică) aparataj.

Apărătură, substantiv (învechit)
Sinonime: apărare, apărat, branişte, fort, fortificație, întăritură, obstacol, opritură, piedică, popritură, protecție, scutire.  Apologie, substantiv
Sinonime: apărare, apologetism, ditiramb, elogiu, glorificare, justificație, panegiric, pledoarie, (învechit) defensă.  Asigurare, substantiv
Sinonime: (economie) (învechit) siguripsire; (economie) (învechit şi regional) siguranţă; garantare; încredinţare; garanţie; angajament; apărare.  Dezvinuire, substantiv
Sinonime: apărare, dezvinovăţire, disculpare, justificare, scuză.  Abreacție, substantiv
Sinonime: (psihologie) reacție de apărare, catharsis, catarsis, defulare.  Ferire, substantiv
Sinonime: apărare, fereală, eschivare.  Pentru, prepoziție
Sinonime: ca, către, contra, cu destinația, cu direcția, cu privire la, cu scopul de, datorită, de, din cauza, din pricina, drept, după, față de, împotriva, în apărarea, în favoarea, în folosul, în interesul, în legătură cu, în loc de, în locul, în măsură să, în raport cu, în schimbul, în scopul, în vederea, la, pe, per, potrivit cu, pro, referitor la, spre; (expresie) (pentru moment) deocamdată; (expresie) (pentru ca, pentru că) fiindcă, deoarece, din cauză că, de vreme ce, întrucât, căci; (expresie) (pentru ce, pentru aceasta, pentru aceea) deci, așadar, de aceea, drept care, din care cauză; (cu rol de conjuncție) precum.  Paladiu, substantiv
Sinonime: (variantă) paladium; (figurat) apărare, garanție, ocrotire, pază.  Sarazină, substantiv
Sinonime: (în evul mediu) grătar, grilă, hersă, poartă de apărare.  Chintă, substantiv
Sinonime: (muzică) interval de cinci note consecutive; atac de tuse; (scrimă) poziție de apărare; (variantă) cvintă.  Scuteală, substantiv
Sinonime: adăpost, apărare, dispensă, ocrotire, protecție, scutire, sprijin, șopron.  Ocrotire, substantiv
Sinonime: adăpost, ajutor, apărare, azil, egidă, grijă, patronaj, protecție, protejare, scuteală, scutință, scutire, sprijin, sprijinire, susținere, tutelă, (rar) tutelaj; (figurat) aripă, pavăză, scut; (învechit și popular) oblăduire, (învechit) apărământ, (rar) proteguire.  Scutinţă, substantiv
Sinonime: apărare, dispensă, ocrotire, protecție, scutire, sprijin.  Justificațiune, substantiv
Sinonime: apărare, apologie, argument, demonstrație, explicație, justificare, justificație, rezon, scuzare.  Justificaţie, substantiv
Sinonime: apărare, apologie, argument, demonstrație, explicație, justificare, scuză, (variantă) justificațiune.  Oblăduire, substantiv
Sinonime: administrare, administrație, apărare, autoritate, cârmuire, conducere, diriguire, domnie, egidă, ferire, gospodărire, guvernare, ocârmuire, ocrotire, păzire, protecție, protejare, regim, sprijin, stăpânire.  Prezervare, substantiv
Sinonime: apărare, ferire, ocrotire, păzire, prevenire, prezervație.  Self-defence, substantiv
Sinonime: (anglicism) autoapărare, legitimă apărare.  Parcan, substantiv (regional)
Sinonime: balustradă, baraj, bârnă, cadru, chenar, dungă, fortificație, îngrăditură, întărire, margine, palancă, parapet, pervaz, ramă, rampă, stăvilar, stâlp, șanț, zăgaz, zid de apărare, (variantă) părcan.

Pârcan, substantiv (învechit)
Sinonime: azimă.  Apărământ, substantiv (învechit)
Sinonime: apărare, ocrotire, protecție, sprijin.  Musculă, substantiv
Sinonime: (mașină de război) acoperiș mobil de apărare.  Adumbrire, substantiv
Sinonime: adăpostire la umbră, adumbrit, umbrire, (figurat) apărare, (figurat) întristare, (figurat) punere în umbră.  Pledare, substantiv (învechit)
Sinonime: apărare, pledoarie, susţinere.  Întemeiere, substantiv
Sinonime: binecuvântare (a tinerilor căsătoriți), constituire, creare, făurire, fundare, instituire, înfăptuire, înființare, înrădăcinare, întărire, întemeiat, organizare, realizare, (figurat) consolidare, (învechit) apărare, (învechit) împuternicire, (rar) statornicire, (rar) zidire.  Întemeiat, adjectiv
Sinonime: așezat pe baze sigure, clădit, confirmat, consolidat, fondat, fundamentat, în plină vigoare, îndreptățit, îngrijit, înrădăcinat, întărit, just, justificat, legitim, logic, motivat, pus pe temelii, rațional, serios, solid, temeinic, (figurat) așezat la vorbă, (figurat) binecuvântat, (învechit) apărat, (livresc) îndrituit, (rar) zidit.

Întemeiat, substantiv
Sinonime: consolidare, instituire, înființare, înrădăcinare, întărire, întemeiere, (învechit) apărare, (învechit) împuternicire, (rar) zidire.

Întemeiat, adverb
Sinonime: bazat pe (ceva), drept, just, serios, temeinic.  Păzire, substantiv
Sinonime: apărare, ferire, ocrotire, pază, protejare, respectare, strajă, străjuire, supraveghere, veghe, veghere, (învechit și popular) oblăduire, (livresc) salvgardare.  Salvgardare, substantiv
Sinonime: apărare, ferire, mântuire, ocrotire, păzire, protejare, salvare.  Defenda, verb (învechit)
Sinonime: a (se) apăra, a (se) opune, (variantă) a defende.

Defendă, substantiv (învechit)
Sinonime: apărare, ocrotire, opunere, sprijinire.  Defendare, substantiv (învechit)
Sinonime: apărare, ocrotire, opunere, susținere, (învechit) defendă, (variantă) defendere.  Defendăluire, substantiv (învechit)
Sinonime: apărare, ocrotire, opunere, sprijinire, (învechit) defendă, (variantă) dăfendeluire, (variantă) defendeluire, (variantă) defenduluire.  Ocolire, substantiv
Sinonime: eludare, evitare, ignorare, împiedicare, înconjur, înconjurare, îndepărtare, înlăturare, ocol, ocoleală, ocoliș, ocolit, ocolitură, preîntâmpinare, prevenire, prevenție, (figurat) divagare, (învechit și regional) apărare, (învechit și regional) împresurare, (învechit) asediere, (învechit) delimitare, (învechit) împrejmuire, (popular) cutreierare, (regional) răsfățare.  Oploșeală, substantiv
Sinonime: adăpost, apărare, (regional) opleșeală.  Susţinere, substantiv
Sinonime: afirmare, ducere, întreținere, ocrotire, pledare, pop, proclamare, proptea, proptire, protejare, purtare, rezemare, servire, sprijin, sprijinire, (figurat) apărare, (învechit) rezemătură, (învechit) sprijineală, (învechit) sprijoană, (prin Muntenia și Oltenia) papainog, (rar) proteguire, (regional) pripoană, (regional) proptă, (regional) propteală, (regional) proptiș, (regional) șpraiț, (Transilvania) șoș.