Anulare, substantiv
Sinonime:
abrogare; nulitate relativă; reziliere; contramandare; desfiinţare, (figurat) ridicare, demitere; infirmare; eliminare, îndepărtare, înlăturare, scoatere, suprimare, ştergere, tăiere, ştersătură, tăietură.
Ieșire, substantiv feminin
Sinonime:
anulare, apariție, atac, critică violentă, decolorare, eliberare, exit, ieșitor, ieșitură, invectivă, liberare, năvală, output, plecare, plimbare, poartă, portieră, publicare, purgație, răsărire, scaun, scăpare, spălăcire, ștergere, ușă, (figurat) dezlegare, (figurat) soluție, (învechit) cheltuire, (învechit) consecință, (învechit) dispariție, (învechit) părăsire, (învechit) purgare, (învechit) rămas-bun, (învechit) rezultat, (învechit) sfârșit, (învechit; despre ființe) origine, (rar) ieșit.
Prescripţie, substantiv feminin Sinonime:
obligaţie, dispoziţie, prevedere; recomandaţie, reţetă; anulare, stingere, pierdere.
Tăietură, substantiv feminin
Sinonime:
anulare, circumcizie, contur, croială, curătură, decupaj, despicătură, incizie, înjunghietură, înțepătură, junghi, junghietură, linie, (botanică) lumânărica-pământului, rană, retezătură, săpătură, (minerit) șliț, ştersătură, teren despădurit, trăsătură, zvâcnet.
Abrogare (abrogări), substantiv feminin
Sinonime:
abrogație, anulare, desființare, infirmare, invalidare, suprimare.
Anihilare, substantiv
Sinonime:
anulare, contracarare, împiedicare, neutralizare, zădărnicire.
Contramandare, substantiv
Sinonime:
anulare, revocare, (învechit) revocaţie.
Desfiinţare, substantiv
Sinonime:
anulare, abolire, (figurat) ridicare, suprimare, dizolvare, lichidare.
Anulație, substantiv
Sinonime:
anulare, (variantă) anulațiune.
Eliminare, substantiv
Sinonime:
abandon, aboliție, anulare, curăţare, eradicație, infirmare, invalidare, lacună, lichidare, resciziune, reziliere, revocație, suprimare, evacuare, excludere, înlăturare, torpilare.
Revocare, substantiv
Sinonime:
anulare, contramandare, (învechit) revocaţie.
Infirmare, substantiv
Sinonime:
abrogare, anulare, invalidare, răsturnare.
Rezoluțiune, substantiv
Sinonime:
anulare, hotărâre, rezoluție; (medicină) resorbție.
Redibiție, substantiv
Sinonime:
(referitor la o vânzare) anulare; (variante) redhibițiune, redibițiune.
Revocație, substantiv (învechit)
Sinonime:
anulare, anulație, contramandare, destituire, destituție, invalidare, redibiție, retractare, revocare, reziliere; (variante) revocațiune, (rar) revocăciune.
Ştersătură, substantiv
Sinonime:
anulare, răsătură, (învechit) ştersură.
Invalidare, substantiv
Sinonime:
abolire, abrogare, anulare, infirmare.
Tăiere, substantiv
Sinonime:
ablațiune, amputare, anulare, barare, decupare, despicare, hăcuire, împărțire, înjunghiere, masacru, măcel, retezare, sacrificare, sculptare, scurtare, secționare, spintecare, spintecat, ucidere, (popular) junghiere.
Reziliare, substantiv
Sinonime:
anulare, desfacere, reziliere.
Eliminațiune, substantiv
Sinonime:
(învechit) aneantizare, anulare, carnagiu, carnaj, curățare, descalificare, destrucție, destrucțiune, distrugere, eliminare, eliminație, evacuare, evacuație, evacuațiune, evicție, evicțiune, evingere, excludere, excluziune, excomunicare, excomunicație, excomunicațiune, excreție, excrețiune, exmatriculare, expulsie, expulsiune, exterminare, exterminație, exterminațiune, genocid, îndepărtare, înlăturare, lichidare, lichidație, lichidațiune, nimicire, radiațiune, radiere, rescisiune, rescizie, resciziune, revocare, revocație, revocațiune, reziliare, reziliere, supresiune, suprimare, ștergere.
Rescisiune, substantiv
Sinonime:
(învechit) anulare, anulație, anulațiune, nimicire, rescizie, resciziune.
Resciziune, substantiv
Sinonime:
abolire, aboliție, anulare, anulație, denunțare, desfacere, desființare, infirmare, invalidare, nimicire, rescizie, revocare, revocație, reziliare, reziliere, rezoluție, rezoluțiune, (învechit) abolițiune, (învechit) infirmațiune, (învechit) invalidațiune, (învechit) rescisiune, (învechit) revocațiune.
Înlăturare, substantiv
Sinonime:
anulare, aplanare, curățare, eliminare, evitare, excludere, împiedicare, îndepărtare, ocolire, preîntâmpinare, prevenire, ridicare, ridicat, scoatere, suprimare, ștergere, tăiere, (figurat) răsturnare, (figurat) scuturare, (rar) pacificare, (rar) prevenție.
Perimare, substantiv
Sinonime:
anulare, demodare, ieșire din uz, încetare, învechire, perempţiune, stingere.
Rescizie, substantiv
Sinonime:
(termen juridic) abolire, aboliție, anulare, anulație, contraordin, denunțare, desfacere, desființare, infirmare, infirmațiune, invalidare, invalidație, invalidațiune, nimicire, resciziune, revocare, revocație, reziliere, suprimare.
Dezabonare, substantiv
Sinonime:
anulare, desființare, încetare, oprire, reziliere, suprimare.
Cancelling, substantiv
Sinonime:
(marină) clauză de anulare.
Cancelație, substantiv
Sinonime:
abrogare, anulare, eliminare, revocare, (învechit) abolițiune.
Ştergere, substantiv
Sinonime:
abolire, anulare, curăţare, desfiinţare, dispariție, efasare, eliminare, estompare, obliterare, radiere, suprimare.
Scoatere, substantiv
Sinonime:
ablațiune, anulare, concediere, curățare, demitere, desărcinare, descălțare, descălțat, descăunare, desfacere, desprindere, destituire, dezbrăcare, dezgropare, editare, eliberare, eliminare, excludere, exereză, exploatare, extirpare, extracție, extragere, imprimare, imprimat, încasare, îndepărtare, înlăturare, liberare, obținere, publicare, realizare, salvare, scăpare, scos, smulgere, suprimare, ștergere, tăiere, tipărire, tipărit, tragere, (familiar) dezechipare, (învechit și familiar) mazilire, (învechit și familiar) mazilit, (învechit și popular) slobozire, (învechit) publicarisire, (învechit) publicație, (învechit) publicitate, (învechit) scăpătură, (învechit) tipărie, (popular) mântuire.
Amortizație, substantiv
Sinonime:
amortizare, anulare, (învechit) amortizațiune.
Îndepărtare, substantiv
Sinonime:
abatere, anulare, concediere, curățare, demitere, depărtare, destituire, deviație, deviere, dezlipire, distanțare, eliminare, evitare, excludere, împiedicare, înlăturare, mutare, ocolire, preîntâmpinare, prevenire, rărire, ridicare, ridicat, schimbare, scoatere, spațiere, suprimare, ștergere, tăiere, (figurat) scuturare, (învechit și familiar) mazilire, (învechit și familiar) mazilit, (rar) prevenție.
Dezlegământ, substantiv (regional)
Sinonime:
dezlegare, (învechit) anulare, (învechit) divorț, (învechit) mântuire.
Legare, substantiv
Sinonime:
acostare, agasare, ancorare, arăcire, armonizare, atașare, bandajare, broșare, capturare, cartonare, cercuială, cercuire, cercuit, conectare, corelare, cuplare, enervare, ferecare, fixare, imobilizare, interrelaționare, îmbrobodire, încastrare, închegare, înfrățire, îngroșare, înhămare, înjugare, înnădire, înnodare, înțepenire, învârtoșare, legat, obligare, pansare, pansat, persecutare, plictisire, priponire, racordare, raportare, relație de prietenie, sâcâire, schingiuire, solidificare, strângere, strâns, supărare, suturare, torturare, țintuire, unire, zădărâre, (figurat) împiedicare, (figurat; învechit) întemnițare, (figurat; învechit) robie, (învechit) alegare, (învechit) anulare, (învechit) fermecare, (învechit) încleiere, (învechit) oprire, (învechit) priponeală, (legare de glie) înrobire, (popular) chezășire, (popular) interdicție, (popular) întărire, (popular) oblojire, (popular) oblojit, (rar) cartonaj, (rar) înnodătură, (regional) compactare.
Ridicare, substantiv
Sinonime:
anulare, arestare, ascensiune, așezare sus, avansare, cățărare, clădire, cocoțare, construcție, construire, creștere, culegere, cules, desființare, dezvoltare, ducere sus, durare, evaporare, evoluție, funcție, grad, ieșire la suprafață, izbăvire, împingere în sus, împrăștiere, înaintare, înălțare, încasare, îndepărtare, îndreptare, înființare, înfiripare, înlăturare, însănătoșire, întindere, întremare, înzdrăvenire, lecuire, luare de atitudine, luare de jos, luare în primire, majorare, mărire, mers înainte, mobilizare, numire, opunere, plecare, primire, producere, progres, promovare, propășire, rang, răscoală, răsculare, răzmeriță, răzvrătire, rebeliune, reconstruire, redresare, refacere, relevare, restabilire, revoltă, ridicat, risipire, săltare, săltat, scoatere, sculat, scumpire, sporire, stârnire, strângere, strâns, suflecare, suire, suit, suspendare, tămăduire, tragere în sus, transportare, trezire, ucidere, umflare, urcare, urcat, vindecare, zidire, (figurat) formare, (figurat) ivire, (figurat) răpire, (învechit și regional) suflecătură, (învechit) alungare, (învechit) ardicare, (învechit) aridicare, (învechit) înviere, (învechit) mutare, (învechit) preamărire, (învechit) provivasire, (învechit) rădicare, (învechit) răsărit, (învechit) redicare, (învechit) sănătoșare, (învechit) tămăduință, (învechit) văznesenie, (învechit) vracevanie, (livresc) edificare, (popular) ispas, (popular) sculare, (popular) tămăduială.
Zădărnicire, substantiv
Sinonime:
anihilare, anulare, contracarare, curmare, dejucare, împiedicare, neutralizare, (învechit) zădarnicire.
Abjudecare, substantiv
Sinonime:
(despre titluri, drepturi) anulare, suspendare.
Rescindere, substantiv
Sinonime:
anulare, casare, reziliere.
Rupere, substantiv
Sinonime:
abrogare, anulare, aplecare, culegere, descompunere, desfacere, despărțire, desprindere, detașare, fracturare, frângere, izolare, împrăștiere, întrerupere, răsfirare, răzlețire, revărsare, risipire, roadere, rupt, ruptură, separare, sfâșiere, smulgere, spargere, spintecare, spintecat, stricare, surpare, uzare, zdrobire, (figurat) distrugere, (figurat) îndepărtare, (figurat) înstrăinare, (figurat) ruinare, (învechit) împărțire, (învechit) jefuire, (învechit) rumpere, (învechit; la figurat) întristare, (la jocul de cărți) tăiere, (rar) fărâmițare, (regional) sfărâmare.
Reziliere, substantiv
Sinonime:
anulare, desfacere, desființare, (învechit) reziliare.
Anularisire, substantiv (învechit)
Sinonime:
anulare.
