Amar, substantiv neutru
Sinonime: jale, necaz, tristeţe, suferinţă, chin.  Amar (amară), adjectiv
Sinonime: chinuitor, dureros, trist, cumplit; chinuit, necăjit, apăsat.  Amara, verb
Sinonime: a ancora, a arima, a fixa, a imobiliza.  Amărăciune, substantiv feminin
Sinonime: mâhnire, supărare, indispoziţie, tristeţe, necaz, amăreală, neplăcere, stare sufletească apăsătoare, gust amar.  Amărală, substantiv (regional)
Sinonime: amăreală.  Amărăluță, substantiv
Sinonime: (botanică) amăruță, buruiană amară.  Amarant, adjectiv
Sinonime: roșu-violet, bordo, carmin, purpuriu.  Amarare, substantiv
Sinonime: (marinărie) amaraj.

Amărâre, substantiv
Sinonime: amărăciune, gust amar.  Amărât (amărâtă), adjectiv
Sinonime: mâhnit, necăjit, trist, supărat, indispus; (figurat) uzat, ponosit, de aruncat, jerpelit, degradat, nenorocit, prăpădit, pârlit.  Amărea, substantiv (regional)
Sinonime: (botanică) amăruță, armurariu, scaiul-dracului.  Amăreală, substantiv
Sinonime: amărăciune; (botanică) (livresc) poligală; (botanică) (regional) şopârliţă; (botanică) (regional) şerpăriţă, şerpânţă.  Amărel, adjectiv
Sinonime: amărui, cam amar, puțin amar.  Amărî, verb
Sinonime: (figurat) a (se) supăra, a (se) necăji, a (se) întrista.  Amarnic (amarnică), adjectiv
Sinonime: neîndurat, grozav, straşnic, crunt, aprig, nestăpânit, intens, violent.  Amartiza, verb
Sinonime: a coborî lent pe Marte.  Amăruță, substantiv
Sinonime: (botanică) iarba-găii.  

---

Abătut (abătută), adjectiv
Sinonime: descurajat, deznădăjduit, deprimat, demoralizat, amărât, mâhnit, descumpănit; melancolic, care nu este în apele lui, supărat.  Acri, verb
Sinonime: a (se) oţeți, a (se) acidula, a (se) înăcri, a (se) altera, a (se) strica, a (se) borşi, a (se) amărî.  Alean, substantiv neutru
Sinonime: dor, melancolie, nostalgie, suferinţă, amar, durere, necaz, supărare.  Asigura, verb
Sinonime: a (se) convinge, a (se) încredința, a acoperi, a amara, a arima, a cala, a consolida, a contracta o asigurare, a fixa, a fortifica, a garanta, a proteja, a-și lua toate măsurile de precauție, (învechit) a (se) asiguripsi, (învechit) a (se) pliroforisi, (învechit) a (se) siguripsi, (învechit) a adeveri, (învechit) a încrede, (învechit) a sigura.  Blazat (blazată), adjectiv
Sinonime: dezgustat, indiferent, plictisit; sceptic; dezamăgit; amărât, scârbit; dezabuzat.  Cătrăneală, substantiv feminin
Sinonime: cătrănire, cătrănitură; (figurat) supărare, amărăciune, necaz, tristeţe; (figurat) otravă, venin.  Cătrăni, verb
Sinonime: a unge, a îmbiba (cu catran), a înnegri; (figurat) a (se) supăra, a (se) amărî, a (se) necăji, a (se) învenina.  Cătrănit (cătrănită), adjectiv
Sinonime: de culoare închisă, tuciuriu, negru; (figurat) supărat, amărât, necăjit, trist, deprimat.  Creastă, substantiv feminin
Sinonime: culme, pisc, vârf, creştet, coamă, muchie, spinare, sprânceană, (popular) culmiş; (botanică) (creasta-cocoşului) (regional) breabăn, ferigă, granat, laba-ursului, moţul-curcanului, pieptănariţă, rămurele, spilcuţă, talpa-gâştei, meloşel, opintic, tocmăgel, barba-caprei, burete-creţ, laba-mâţei, (învechit) amarantă; (anatomie) (creastă epidermică) creastă papilară; măsea, răvar.  Descurajat (descurajată), adjectiv
Sinonime: abătut, deprimat, timorat, demoralizat, deznădăjduit, descumpănit, (figurat) demobilizat, amărât, indispus, îndurerat, întristat, mâhnit, necăjit, supărat, trist, (popular) obidit, (învechit şi regional) scârbit, supărăcios, (învechit) dosădit, ponosit, pricăjit, (figurat) cătrănit, pleoştit, plouat.  Deziluzie, substantiv feminin
Sinonime: decepţie, dezamăgire, amărăciune.  Dezola, verb
Sinonime: a mâhni, a întrista, a descuraja, a amărî.  Durere, substantiv feminin
Sinonime: algezie, algie, amărăciune, calvar, canon, caznă, chin, duioșie, încercare, întristare, jale, mâhnire, patimă, păs, pătimire, schingiuire, schingiuit, suferinţă, supliciu, telalgie, (figurat) povară, (învechit și popular) muncă, (învechit și popular) trudă, (învechit și regional) pătimită, (învechit și regional) scârbă, (învechit) dosadă, (învechit) duroare, (învechit) muncitorie, (învechit) pasiune, (învechit) pedeapsă, (învechit) pedepsitură, (învechit) rană, (învechit) răbdare, (învechit) schingi, (învechit) straste, (învechit) strădanie, (învechit) strânsoare, (învechit) suferire, (învechit) tortură, (învechit) tristeţe, (învechit) trudnicie, (Oltenia şi Muntenia) dor, (popular) aht, (popular) cercare, (popular) năpastă.  Elegiac (elegiacă), adjectiv
Sinonime: melancolic, trist, jalnic, tânguitor, dureros, îndurerat, întristat, amărât.  Fiere, substantiv feminin
Sinonime: bilă, venin, veziculă biliară; (figurat) amărăciune, necaz, amar, răutate, supărare; (botanică) (fierea-pământului) potroacă, ţintaură, (regional) cintoaie, frigor, frigurică, genţiană, ghinţură, ghinţurea, potrocea, potrocuţă, scăunel, scânteiuţă, taulă, buruiană-de-friguri, (la plural) cocoșei-de-grădină, crucea-pământului, floare-de-friguri, fumărică-bășicoasă, iarbă-de-curcă, iarbă-de-friguri, (la plural) săfindei-de-câmp, crin de pădure; (fiere-de-urs) aloe.  Fiert (fiartă), adjectiv
Sinonime: clocotit, dat în clocot, fierbinte; (figurat) supărat, necăjit, amărât, mâhnit.  Grozav, adverb
Sinonime: amarnic, extraordinar, extrem de, foarte, ieșit din comun, mult, sfâşietor, strașnic, tare, teribil.  Indispoziţie, substantiv feminin
Sinonime: supărare, amăreală, mâhnire; nelinişte, tensiune, agitaţie, surescitare; mahmureală, plictis, plictiseală.  Întrista, verb
Sinonime: a se mâhni, a se posomorî, a (se) amărî, a (se) supăra.  Învenina, verb
Sinonime: a otrăvi, a infecta; a amărî, a supăra, a turbura; a întărâta, a aţâţa, a înrăi, a înfuria, a stârni.  Jale, substantiv feminin
Sinonime: tristeţe, mâhnire, amărăciune, durere, doliu.  Melancolic (melancolică), adjectiv
Sinonime: abătut, amărât, deprimat, descurajat, dezolat, elegiac, îndurerat, întristat, mâhnit, posomorât, supărat, trist, (învechit) melanholicos.  Melancolie, substantiv feminin
Sinonime: adinamie, alean, amărăciune, angoasă, astenie, atrabilă, depresie, deprimare, dezolare, duioșie, ipocondrie, ipohondrie, întristare, langoare, neurastenie, nostalgie, pesimism, supărare, tristeţe, (englezism) spleen, (învechit) melanholie.  Mâhnire, substantiv feminin
Sinonime: amărăciune, apăsare, dezolare, îndurerare, întristare, necaz, posomoreală, supărare, tristeţe, (figurat) cătrănire, (figurat) rănire, (învechit și popular) obidire, (învechit și regional) scârbă, (învechit) mâhneală, (învechit) mâhniciune, (învechit) scârbie, (popular) obidă, (Transilvania, Moldova și Bucovina) bănat.

Măhnire, substantiv (învechit)
Sinonime: întristare, mâhnire.  Mâhnit (mâhnită), adjectiv
Sinonime: întristat, îndurerat, dezolat, trist, abătut, melancolic, amărât.  Mohorî, verb
Sinonime: a deveni trist, a se amărî, a se cătrăni, a se închide, a se încrunta, a se înnegri, a se înnegura, a se înnora, a se întrista, a se întuneca, a se mâhni, a se posomorî, a se scârbi, a se schimba în rău, a se strica, a colora în stacojiu, a deveni roșu-închis.  Mohorât (mohorâtă), adjectiv
Sinonime: amărât, chiorâș, demoralizant, deprimant, descurajant, dezolant, dezolator, îmbufnat, închis, încruntat, înnegurat, înnorat, întristat, întunecat, întunecos, melancolic, neguros, noros, pâclos, plumbuit, plumburiu, posac, posomorât, roşu-închis, roșu-vânăt, stacojiu, sumbru, supărat, sur, trist, urât, (învechit) ponegrit, (popular) suriu, (învechit) mohurât; (sânge mohorât) antrax, cărbune, dalac, pustulă malignă.  Necăji, verb
Sinonime: a supăra, a amărî, a mânia, a înfuria, a mâhni, a întrista; (figurat) a face sânge rău, a sâcâi, a cicăli, a tachina, a şicana, a întărâta, a hârjoni; (reflexiv) a se enerva, a se înfuria, a se irita, a-şi ieşi din fire, a (-i) sări muştarul; (reflexiv) a-şi da osteneala, a se trudi, a se sili, a se osteni, a se căzni, a se strădui.  Necăjit (necăjită), adjectiv
Sinonime: supărat, amărât, mâhnit, întristat, trist; (figurat) sărac, lipsit, în mizerie.  Nemulţumi, verb
Sinonime: a indispune, a supăra, a necăji, a mâhni, a întrista, a amărî.  Nemulţumit (nemulțumită), adjectiv
Sinonime: nesatisfăcut, supărat, mâhnit, necăjit, amărât  Nevoie, substantiv feminin
Sinonime: trebuinţă, cerinţă, necesitate, nevoinţă; grijă, necaz, supărare, amărăciune, chin, lipsă, mizerie, sărăcie; (la plural) treburi, preocupări, afaceri; greutate, povară, dificultate, neajuns, încurcătură, neplăcere, bucluc.  Obidă, substantiv feminin
Sinonime: afront, amărăciune, apăsare, asuprire, chin, ciudă, durere (sufletească), exploatare, furie, gelozie, inechitate, injurie, insultă, invidie, împilare, întristare, înverșunare, jale, jignire, mâhnire, mânie, năpăstuire, necaz, nedreptate, ocară, ofensă, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, pică, pizmă, pornire, prigoană, prigonire, ranchiună, rușine, supărare, tristețe, umilință, umilire, urgisire, zbucium.  Ofticat (ofticată), adjectiv
Sinonime: tuberculos, ofticos, atacat, ftizic; amărât, chinuit, necăjit.  Oftică, substantiv feminin
Sinonime: tuberculoză, ftizie; necaz, amărăciune.  Otravă, substantiv feminin
Sinonime: amărăciune, rău; acqua-toffana, venin.  Otrăvi, verb
Sinonime: a (se) intoxica, a (se) omorî, a ucide; a supăra, a necăji, a amărî, a învenina; a corupe, a perverti, a demoraliza.  Parapon, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: amărăciune, ciudă, gelozie, invidie, mâhnire, mânie, necaz, nemulțumire, neplăcere, pică, pizmă, plânset, pornire, ranchiună, supărare, tristețe.  Paraponisi, verb (învechit)
Sinonime: a se supăra, a se necăji, a se amărî, a se înciuda, a se mânia, a se înfuria.  Pierzanie, substantiv feminin
Sinonime: amărăciune, catastrofă, corupție, decadență, decădere, decedare, deces, degradare (morală), depravare, desfrânare, desfrâu, desperare, destrăbălare, dezastru, dezmăț, dispariție, disperare, durere, imoralitate, jale, masacru, măcel, moarte, năruire, nenorocire, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzare, prăbușire, prăpăd, prăpădire, primejdie de moarte, răposare, ruină, sfârșit, stingere, stricăciune, sucombare, suferință (mare), ucidere în masă, viciu, (figurat) descompunere, (figurat) putrefacție, (figurat) putreziciune, (învechit și figurat) putrejune, (învechit) aselghiciune, (învechit) aselghie, (învechit) desfătare, (învechit) pieire, (învechit) pierdere, (învechit) piericiune, (învechit) preacurvie, (învechit) preacurvire, (învechit) preaiubire, (popular) avort, (rar) deșănțare, (regional) pieiște.  Pârlit (pârlită), adjectiv
Sinonime: ars, fript, prăjit, perpelit; bronzat, înnegrit; ofilit, veştejit, uscat; (figurat) sărac, necăjit, amărât, prăpădit; neinsprăvit, netrebnic.  Plictiseală, substantiv feminin
Sinonime: monotonie, urât, uniformitate, plictis, lasitudine, morozitate; neplăcere, necaz, supărare, nemulţumire, neajuns, amărăciune, impas.  Plouat (plouată), adjectiv
Sinonime: muiat, ud, udat; (figurat) abătut, amărât, deprimat, descurajat, fără chef, indispus, îndurerat, întristat, mâhnit, necăjit, supărat, trist.  Sărman (sărmană), adjectiv
Sinonime: sărac, lipsit, nevoiaş, fără mijloace, strâmtorat, împovărat, scăpătat; amărât, nenorocit, biet.  Scârbă, substantiv feminin
Sinonime: amar, amărăciune, animozitate, antipatie, aversiune, ceartă, chin, ciudă, conflict, dezacord, dezbinare, dezgust, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, durere, dușmănie, faptă nedemnă, faptă urâtă, frică, furie, gâlceavă, gelozie, greaţă, grijă, groază, invidie, încercare, încrâncenare, înfiorare, înfricoșare, îngrozire, înspăimântare, întristare, înverșunare, învrăjbire, litigiu, mâhnire, mânie, năpastă, necaz, neînțelegere, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, oroare, ostilitate, patimă, păs, pătimire, pică, pizmă, plictis, porcărie, pornire, ranchiună, repulsie, silă, spaimă, suferință (morală), supărare, teamă, temere, teroare, ticăloşie, tristețe, ură, vrajbă, vrăjmășie, zâzanie, (familiar) otreapă; (figurat) ființă dezgustătoare, om mârșav; (la plural) vorbe murdare, vorbe triviale, ocări, înjurături.  Supăra, verb
Sinonime: a se mâhni, a se necăji, a se amărî, a se întrista; a indispune, a jena; a se mânia, a se irita, a se înfuria.  Supărat (supărată), adjectiv
Sinonime: trist, abătut, mâhnit, amărât, indispus, necăjit.  Supărare, substantiv feminin
Sinonime: necaz, neplăcere, suferinţă; neajuns, nevoie, lipsă; greutate, povară, piedică, deranj, pagubă, stricăciune; întristare, mâhnire, amărăciune; iritare, mânie, pornire, furie.  Tânguire, substantiv feminin
Sinonime: amărăciune, boceală, bocet, bocire, bocit, căinare, durere, geamăt, întristare, jale, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentaţie, mâhnire, necaz, pâră, plângere, plâns, pretenţie, protest, reclamație, scâncet, supărare, suspin, tânguială, tânguit, vaier, vaiet, văitare, văitat, văitătură, (învechit și regional) olălăire, (învechit) jalovanie, (învechit) obidire, (învechit) olecăire, (învechit) scâncitură, (popular) jelanie, (popular) jeluială, (popular) vai, (popular, familiar și depreciativ) văicăreală, (rar) scânceală, (regional) vaicăr, (regional) văierare, (regional) văierat.  Trist (tristă), adjectiv
Sinonime: abătut, amărât, mâhnit, melancolic, supărat; îndurerat, jalnic; (figurat) deprimant, dezolant, dureros.