Amabil (amabilă), adjectiv
Sinonime: plăcut, simpatic, gentil, binevoitor, prietenos, politicos, civilizat, abordabil, primitor, agreabil, ospitalier, sociabil, serviabil.  Amabilitate, substantiv feminin
Sinonime: bunăvoinţă, gentileţe, politeţe; compliment, serviabilitate, sociabilitate, comunicativitate.  

---

Afabil (afabilă), adjectiv
Sinonime: binevoitor, amabil, cordial, afectuos, prietenesc, prietenos.  Amiabil (amiabilă), adjectiv
Sinonime: prietenos, binevoitor, amabil, împăciuitor, conciliant.  Atent (atentă), adjectiv
Sinonime: cu băgare de seamă, cu grijă, prevenitor, prudent, vigilent; lucid, treaz, concentrat; amabil, binevoitor, politicos, civilizat.  Atenţie, substantiv feminin
Sinonime: concentrare, băgare de seamă, grijă, interes; (figurat) amabilitate, solicitudine, bunăvoinţă, politeţe; cadou, dar.

Atenţie, interjecție
Sinonime: păzea! piua! şase! şest! zexe!  Binevoitor (binevoitoare), adjectiv
Sinonime: cumsecade, amabil, serviabil, generos, darnic, filantrop.  Binefăcător (binefăcătoare), adjectiv
Sinonime: cumsecade, bun, generos, amabil, făcător de bine; folositor, util, binevenit; donator, filantrop, protector.  Bun (bună), adjectiv
Sinonime: cumsecade, binevoitor, generos, amabil, de inimă; de treabă; blând, prietenos, îngăduitor, blajin, calm, paşnic, potolit, liniştit, cuminte, ascultător, cuviincios; agreabil, plăcut, satisfăcător, convenabil, util, binevenit, de preţ, potrivit, corespunzător, apt; înzestrat, destoinic, iscusit, capabil, dibaci, abil, vrednic; valabil, nealterat, nescăzut, neuzat, în circulaţie.  Bunătate, substantiv feminin
Sinonime: buneţe, cumsecădenie, omenie, generozitate, bunăvoinţă, amabilitate, blândeţe, îngăduinţă.  Bunăvoinţă, substantiv feminin
Sinonime: îngăduinţă, amabilitate, tragere de inimă; râvnă, zel, sârg; afecţiune, cordialitate, prietenie.  Cald (caldă), adjectiv
Sinonime: călduros, pus la foc, încins; proaspăt, de curând, nou, recent; (figurat) amabil, binevoitor, cordial, prietenos, afectuos, sincer, bun, omenos.  Cavaler, substantiv masculin
Sinonime: nobil, aristocrat; ostaş, luptător; (om) generos, civilizat, nobil, amabil, binevoitor, binecrescut, leal, atent, politicos, onest; holtei, burlac, flăcău tomnatic, celibatar, june, (familiar) becher.  Cavalereşte, adverb
Sinonime: cu politețe, cu amabilitate, cu bunăvoinţă; sincer, deschis, pe faţă.  Cavalerism, substantiv neutru
Sinonime: vitejie, eroism; politeţă, amabilitate, bunăvoinţă, generozitate, cinste; onestitate, sinceritate, lealitate.  Complezenţă, substantiv feminin
Sinonime: amabilitate, bunăvoinţă, servilitate.  Condescendent (condescendentă), adjectiv
Sinonime: respectuos, politicos, amabil, binevoitor, curtenitor, deferent.  Culant (culantă), adjectiv
Sinonime: curtenitor, amabil, acomodant, complezant, complezent, conciliant, culisant, dulce, facil, fluid, fondant, glisant, indulgent, lichid, suplu.  Curtenitor (curtenitoare), adjectiv
Sinonime: politicos, galant, amabil, atent, drăguţ, gentil, (popular) levent, (învechit) cortez, libovnic.  Curtoazie, substantiv feminin
Sinonime: manieră, amabilitate, atenţie, galanterie, gentileţe, politeţă, politeţe, (rar) curtenie, (învechit) libov.  Galanterie, substantiv feminin
Sinonime: amabilitate, cavalerism, cochetărie, compliment, curtenie, curtoazie, gentileţe; magazin de mărunțișuri.  Gentil (gentilă), adjectiv
Sinonime: amabil, politicos, atent, curtenitor, drăguţ.  Gentileţe, substantiv feminin
Sinonime: amabilitate, curtoazie, politeţe, drăgălăşenie.  Graţios (grațioasă), adjectiv
Sinonime: afabil, amabil, armonios, binevoitor, cochet, delicat, distins, elegant, fin, galant, gingaş, îngrijit, mlădios, mlădiu, plin de farmec, plin de gingășie, plin de grație, prietenos, rafinat, select, stilat, suav, suplu, svelt, șarmant, șic, zvelt, (rar) mlădiat.  Libov, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: amabilitate, amor, atenție, curtoazie, dragoste, galanterie, gentilețe, iubire, pasiune, politețe, (învechit) iubov, (învechit) liubov.  Ospitalier (ospitalieră), adjectiv
Sinonime: primitor, amabil, generos.  Politeţe, substantiv feminin
Sinonime: amabilitate, bună-cuviinţă.  Prevenitor (prevenitoare), adjectiv
Sinonime: amabil, binevoitor, îndatoritor, plin de solicitudine, politicos, serviabil.  Prietenos (prietenoasă), adjectiv
Sinonime: amabil, binevoitor; simpatic, apropiat, deschis.  Serviabil (serviabilă), adjectiv
Sinonime: îndatoritor, săritor, amabil.  Simpatie, substantiv feminin
Sinonime: afabilitate, afecţiune, afinitate, amabilitate, amiciție, apropiere, ataşament, atașare, atracţie, atragere, camaraderie, colegialitate, cordialitate, devotament, dragoste, empatie, fraternitate, frăție, predilecție, predispoziție, predispunere, preferință, prietenie, tovărășie, (figurat) aplecare, (figurat) căldură, (figurat) înclinare, (figurat) înclinație, (figurat) slăbiciune, (învechit și figurat) plecare, (învechit) frățietate, (popular) prieteșug.  Solicitudine, substantiv feminin
Sinonime: amabilitate, ataşament, atenţie, bunăvoință, grijă, închietudine, înţelegere, prevenire, prietenie, (învechit) preveniență, (învechit) prevenție.  Civilitate, substantiv
Sinonime: amabilitate, manieră, politeţe.  Complăcere, substantiv
Sinonime: amabilitate, bunăvoinţă, serviabilitate.  Complezent, adjectiv
Sinonime: amabil, binevoitor, îndatoritor, serviabil.  Comunicativitate, substantiv
Sinonime: amabilitate, sociabilitate.  Cortez, adjectiv
Sinonime: amabil, atent, curtenitor, drăguţ, galant, gentil.  Culanţă, substantiv
Sinonime: amabilitate, dărnicie, generozitate, indulgență, liberalitate, mărinimie, munificență, (familiar) galantonie, (figurat) larghețe, (învechit) filotimie, (învechit) magnanimitate, (învechit) marinimozitate, (învechit) mărime.  Curtenie, substantiv
Sinonime: amabilitate, atenţie, curtoazie, galanterie, gentileţe, politeţe.  Acort, adjectiv
Sinonime: simpatic, amabil, binevoitor, îndatoritor.  Obliganță, substantiv
Sinonime: amabilitate, bunăvoință.  Grațiozitate, substantiv
Sinonime: (adesea ironic) amabilitate (excesivă), atitudine curtenitoare, bunăvoință politicoasă, politețe plină de bunăvoință.  Amenitate, substantiv
Sinonime: amabilitate, atitudine binevoitoare, politețe.  Complezant, adjectiv (învechit)
Sinonime: amabil, complezent, gata de a servi pe cineva, îndatoritor, politicos, săritor.  Obligant, adjectiv
Sinonime: amabil, binevoitor, îndatoritor.  Serviabilitate, substantiv
Sinonime: amabilitate, bunăvoinţă, civilitate, complăcere, complezenţă, disponibilitate, gentilețe, obliganță, priinţă.  Sociabilitate, substantiv
Sinonime: afabilitate, amabilitate, bonomie, civilitate, comunicativitate, expansivitate, politețe, savoir-vivre, socialitate, urbanitate, volubilitate.  Bonomie, substantiv
Sinonime: afabilitate, amabilitate, amenitate, bunătate, candoare, cordialitate, familiaritate, gentilețe, ingenuitate, inocență, obliganță, simplicitate.  Marivodaj, substantiv
Sinonime: amabilitate artificială, galanterie, limbaj galant, limbaj subtil, prețiozitate.  Levent, adjectiv (învechit)
Sinonime: amabil, atent, cavaleresc, curtenitor, darnic, drăguț, galant, generos, gentil, viteaz, voinic, (variantă) levint.  Complezanță, substantiv (învechit)
Sinonime: amabilitate, complezență.  Priinţă, substantiv (popular)
Sinonime: ajutor, amabilitate, bunăvoință, câștig, cinste, credință, devotament, fidelitate, folos, îngăduință, înțelegere, mărinimie, milă, necesitate, prietenie, profit, serviabilitate, serviciu, simpatie, statornicie, trebuință, utilitate, (învechit) prielnicie.