Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Amăgi
Amăgi, verb
Sinonime: a înşela, a duce cu vorba, a ispiti, a ademeni, a deruta, a induce în eroare, a atrage, a păcăli.  
Amăgire
Amăgire, substantiv
Sinonime: înşelare; seducere; iluzie, (livresc) himeră, (figurat) minciună.  
Amăgit
Amăgit, adjectiv
Sinonime: înşelat; sedus.  
Amăgitor (amăgitoare)
Amăgitor (amăgitoare), adjectiv
Sinonime: înşelător, derutant, ademenitor, ispititor, iluzoriu; (rar) falacios.  

Ademeni
Ademeni, verb
Sinonime: a atrage, a ispiti, a momi, a seduce, a îmbia, a corupe, a amăgi, a înşela, a tenta.  
Amăgeală
Amăgeală, substantiv feminin
Sinonime: amăgire, momeală, viclenie, minciună, șiretlic, capcană.  
Deşert (deșartă)
Deşert (deșartă), adjectiv
Sinonime: gol, pustiu, nelocuit, nepopulat; vanitos, mândru, orgolios; amăgitor, efemer, găunos, iluzoriu, ineficace, ineficient, infructuos, inutil, ireal, înşelător, nefolositor, netrebuincios, neutil, pieritor, schimbător, scorburos, temporar, trecător, van, vremelnic, zadarnic.  
Duce
Duce, verb
Sinonime: a (se) transporta, a căra; a merge, a (se) deplasa, a pleca, a colinda, a cutreiera; a trăi, a vieţui, a-şi petrece viaţa, a porni, (popular) a (se) mişca, (învechit şi regional) a păsa, a trece, a aduce, a ghida, a însoţi, a purta, a transmite, a se îndrepta, a trasa, a răspândi, a desfăşura, a întreţine, a suporta, a rezista, a-i merge, a sfârşi, a muri; a ademeni, a amăgi, a cârmui, a conduce, a dirigui, a domni, a guverna, a încânta, a înşela, a minţi, a momi, a păcăli, a prosti, a stăpâni, a trişa.  
Dus (dusă)
Dus (dusă), adjectiv
Sinonime: îngândurat, preocupat, absorbit, pierdut, căzut, înfundat; ademenit, amăgit, înşelat, păcălit, prostit, trişat.  
Frige
Frige, verb
Sinonime: a (se) arde, a dogori, a pârjoli, a pârli, a perpeli, a prăji, a pune la foc; (familiar) a se păcăli, a se înşela, a păgubi, a ademeni, a amăgi, a încânta, a înşela, a minţi, a momi, a păcăli, a prosti, a purta, a trişa; a suferi un eșec, a rămâne păgubaș.  
Fum
Fum, substantiv neutru
Sinonime: brumă, ceață, dezinfectare, emanație, exhalație, fumerolă, fumigație, gaz, mofetă, negură, pâclă, praf, smog; (învechit) casă, cămin, gospodărie; (figurat) amăgire, deșertăciune, înceţoşare, întunecare; (figurat, la plural) aroganţă, făloșenie, fudulie, împăunare, înfumurare, îngâmfare, preţiozitate, trufie.  
Himeră
Himeră, substantiv feminin
Sinonime: amăgire, fantasmă, fantomă, folie, iluzie, imaginație, închipuire, miraj, nălucire, utopie; (variante) chimeră, imeră.  
Iluzie
Iluzie, substantiv feminin
Sinonime: închipuire, himeră, fantezie, nălucire, înşelăciune, amăgire.  
Iluziona
Iluziona, verb
Sinonime: a-şi închipui, a visa, a se amăgi, a se lăsa dus, a pluti în ireal.  
Iluzoriu (iluzorie)
Iluzoriu (iluzorie), adjectiv
Sinonime: amăgitor, înșelător, ireal, irealizabil.  
Încânta
Încânta, verb
Sinonime: a captiva, a fermeca, a vrăji, a entuziasma; a amăgi, a înşela, a duce cu vorba.  
Înşela
Înşela, verb
Sinonime: a induce în eroare, a amăgi, a minţi, a dezamăgi, a falsifica, a trage pe sfoară, a păcăli.  
Înşelătorie
Înşelătorie, substantiv feminin
Sinonime: tragere pe sfoară, inducere în eroare, amăgire, minciună, păcăleală, falsificare.  
Legăna
Legăna, verb
Sinonime: a se balansa, a se clătina, a oscila; (reflexiv) a se amăgi, a se lăsa dus.  
Luneca
Luneca, verb
Sinonime: a se strecura, a se deplasa; a cădea, a se prăvăli, a coborî; (învechit) a se amăgi, a se înşela.  
Mângâietor (mângâietoare)
Mângâietor (mângâietoare), adjectiv
Sinonime: afectuos, alinător, alintător, amăgitor, consolator, desfătător, dezmierdat, dezmierdător, drag, drăgăstos, duios, fermecător, iubitor, încântător, încurajator, măgulitor, plăcut, tandru, vrăjitor, (figurat) cald, (învechit și regional) mângâitor, (învechit) mângâios, (rar) consolant, (variantă) măngăitor, (variantă) măngănietoriu, (variantă) măngâietor, (variantă) mângăietor, (variantă) mângăitor.  
Momi
Momi, verb
Sinonime: a amăgi, a ademeni, a atrage, a înşela.  
Orbi
Orbi, verb
Sinonime: a-şi pierde vederea, a nu vedea; a înşela, a amăgi, a deruta.  
Păcăleală
Păcăleală, substantiv feminin
Sinonime: glumă, farsă, festă, poznă, renghi, amăgire, cabazlâc, cacealma, banc.  
Păcăli
Păcăli, verb
Sinonime: a înşela, a amăgi, a prosti, a juca renghiul, a face festa, a trage pe sfoară, a induce în eroare.  
Specios (specioasă)
Specios (specioasă), adjectiv
Sinonime: aparent, amăgitor, înşelător, iluzoriu.  
Surprinde
Surprinde, verb
Sinonime: a ademeni, a ajunge, a amăgi, a apuca, a băga de seamă, a cuceri pe neașteptate, a descoperi în mod brusc, a descoperi pe neașteptate, a descoperi, a epata, a frapa, a încânta, a înșela, a lua pe neașteptate, a minți, a minuna, a mira, a momi, a observa (pe furiș), a păcăli, a prinde fără veste, a prinde în flagrant delict, a prinde pe nepregătite, a prinde, a prosti, a purta, a remarca, a sesiza, a sezisa, a stupefia, a șoca, a trișa, a uimi, a ului, a vedea, (figurat) a izbi, (învechit și regional) a pripi, (Moldova, Transilvania și Banat) a zăpsi.  
Ademenire
Ademenire, substantiv
Sinonime: ademeneală, amăgire, atracție, atragere, ispită, ispitire, înşelare, înșelăciune, înșelătorie, momire, păcăleală, păcălire, păcălit, prostire, prostit, seducere, seducție, tentare, tentaţie, trișare, (familiar, figurat) pingelire, (familiar, figurat) pingeluială, (familiar, figurat) pingeluire, (figurat, rar) nadă, (învechit și regional) prilestire, (învechit) aromire, (învechit) blaznă, (învechit) iscușenie, (învechit) măglisitură, (învechit) năpastă, (învechit) prilăstire, (învechit) săblaznă, (învechit) scandală, (livresc) iluzionare, (Muntenia) mâgliseală, (Muntenia) mâglisire, (regional) adimenire, (regional) păcală, (Transilvania și Banat) celșag, (Transilvania și Banat) celuială, (Transilvania și Banat) celuire.  
Buzat
Buzat, adjectiv
Sinonime: ademenit, amăgit, înşelat, păcălit, prostit, trişat.  
Cealău
Cealău, adjectiv
Sinonime: amăgitor, înşelător.  
Celşag
Celşag, substantiv
Sinonime: ademenire, amăgire, înşelare, înşelăciune, înşelătorie, momire, păcăleală, păcălire, păcălit, prostire, prostit, trişare.  
Celui
Celui, verb
Sinonime: a ademeni, a amăgi, a încânta, a înşela, a minţi, a momi, a păcăli, a prosti, a purta, a trişa.  
Celuială
Celuială, substantiv
Sinonime: ademenire, amăgire, înşelare, înşelăciune, înşelătorie, momire, păcăleală, păcălire, păcălit, prostire, prostit, trişare.  
Celuire
Celuire, substantiv
Sinonime: ademenire, amăgire, înşelare, înşelăciune, înşelătorie, momire, păcăleală, păcălire, păcălit, prostire, prostit, trişare.  
Celuit
Celuit, adjectiv
Sinonime: ademenit, amăgit, înşelat, păcălit, prostit, trişat.  
Celuitor
Celuitor, substantiv și adjectiv
Sinonime: ademenitor, amăgitor, înşelător, seducător.  
Corn
Corn, substantiv
Sinonime: aripă, capăt, căprior, coastă, colţ, cotlon, flanc, margine, ungher, unghi, rădaşcă, răgace; (învechit) trompă, (biserică) filacteră, (rar, la plural) tfiline, (învechit) advar; (cornul-secarei) (regional) pintenul-secarei; (expresie) (cu coarne) exagerat, de necrezut, gogonat, umflat; (expresie) (a lua în coarne) a împunge cu coarnele, (figurat) a se repezi cu vorba la cineva, a certa pe cineva; (expresie) (a fi mai cu coarne decât altul) a fi mai grozav decât altul; (expresie) (a pune funia în coarne) a înșela, a amăgi; (expresie) (a se lua în coarne cu cineva) a se încăiera, a se lua la harță; (expresie) (a-și arăta coarnele) a-și manifesta răutatea; (expresie) (a căuta în coarne) a se uita în coarne, a îndeplini toate capriciile cuiva, a răsfăța; (expresie) (a pune coarne) a călca credința conjugală, a înșela; (popular) (cel cu coarne) dracul; olifant; (articulat) (cornul-caprei) roşcovă; (articulat) (cornul-dracului) barba-popii; (articulat) (cornul-salcei) brâncă.  
Fraieri
Fraieri, verb
Sinonime: a ademeni, a amăgi, a induce în eroare, a încânta, a înșela, a minți, a momi, a păcăli, a prosti, a purta, a șmecheri.  
Fraierit
Fraierit, adjectiv
Sinonime: ademenit, amăgit, înşelat, păcălit, prostit, trişat.  
Gâmbosi
Gâmbosi, verb
Sinonime: a ademeni, a amăgi, a încânta, a înşela, a minţi, a momi, a păcăli, a prosti, a purta, a trişa.  
Pingelire
Pingelire, substantiv
Sinonime: ademenire, amăgire, înșelare, înșelăciune, înșelătorie, momire, păcăleală, păcălire, păcălit, prostire, prostit, trișare; pingeluire, tălpuire, tălpuit.  
Pingelit
Pingelit, adjectiv
Sinonime: ademenit, amăgit, înșelat, păcălit, prostit, trișat; pingeluit, tălpuit.  
Pingelui
Pingelui, verb
Sinonime: a ademeni, a amăgi, a încânta, a înșela, a minți, a momi, a păcăli, a prosti, a purta, a trișa; a pingeli.  
Pingeluială
Pingeluială, substantiv
Sinonime: ademenire, amăgire, înșelare, înșelăciune, înșelătorie, momire, păcăleală, păcălire, păcălit, prostire, prostit, trișare.  
Pingeluire
Pingeluire, substantiv
Sinonime: ademenire, amăgire, înșelare, înșelăciune, înșelătorie, momire, păcăleală, păcălire, păcălit, prostire, prostit, trișare; pingelire, tălpuire.  
Iluziune
Iluziune, substantiv
Sinonime: aberație, amăgire, aparență, fantasmă, himeră, iluzie, irealitate, închipuire, înșelare, miraj, nerealitate, speranță deșartă, superstiție, utopie, vedenie.  
Poticăli
Poticăli, verb
Sinonime: (învechit) a abate, a amăgi, a copleși, a corupe, a da de belea, a da de necaz, a împovăra, a încărca, a înșela, a păcăli, a (se) pedepsi, a se primejdui.  
Smomi
Smomi, verb
Sinonime: (regional) a ademeni, a agita, a amăgi, a ațâța, a incita, a instiga, a încânta, a înșela, a întărâta, a minți, a momi, a păcăli, a prosti, a provoca, a purta, a stârni, a trișa, a tulbura.  
Măgulitură
Măgulitură, substantiv
Sinonime: amăgire, flatare, înșelăciune, lingușeală, lingușire, măguleală, măgulire.  
Măglisitură
Măglisitură, substantiv
Sinonime: ademenire, amăgire, amăgitură, înșelare, înșelăciune, înșelătorie, momire, păcăleală, păcălire, păcălit, prostire, prostit, trișare.  
Prilestit
Prilestit, adjectiv
Sinonime: ademenit, aiurea, aiurit, amăgit, bezmetic, chircit, degenerat, descreierat, închircit, înșelat, momit, nebun, nedezvoltat, păcălit, pipernicit, pirpiriu, pricăjit, prizărit, prostit, sedus, sfrijit, smintit, trișat, țicnit, zănatic, zăpăcit, zurliu.  
Iluzionare
Iluzionare, substantiv
Sinonime: ademenire, amăgire, înșelare, înșelăciune, înșelătorie, momire, păcăleală, păcălire, păcălit, prostire, prostit, trișare; (figurat) închipuire, visare.  
Lâncoti
Lâncoti, verb (învechit)
Sinonime: a amăgi, a înșela, a minți, a păcăli.  
Păcălitor (păcălitoare)
Păcălitor (păcălitoare), adjectiv
Sinonime: amăgitor, artificios, capțios, falacios, fals, fraudatoriu, fumist, insidios, ipocrit, înșelător, mincinos, tartuf.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/



Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie