Aliment, substantiv
Sinonime:
mâncare.
Alimenta, verb Sinonime:
a (se) hrăni, a mânca, a se întreţine, a aproviziona, a furniza, a întreține.
Alimentar, adjectiv
Sinonime:
comestibil, nutritiv, hrănitor, nutrițional, digestiv.
Alimentară, substantiv
Sinonime:
băcănie, magazin, market, prăvălie.
Alimentare, substantiv
Sinonime:
alimentaţie.
Alimentat, adjectiv
Sinonime:
aprovizionat, hrănit, întreținut, nutrit. Alimentat, substantiv
Sinonime:
alimentare, hrănire.
Alimentaţie, substantiv feminin Sinonime:
hrană, mâncare, alimentare, întreţinere, consum, aprovizionare, nutrire.
Băcănie, substantiv feminin Sinonime:
prăvălie, magazin alimentar, alimentară.
Bucate, substantiv feminin plural (popular)
Sinonime:
alimente, bucăcioare, hrană, mâncăruri; cereale, grâne, recoltă, rod, produs.
Cost, substantiv neutru
Sinonime:
preţ, valoare; aliment, hrană, mâncare.
Demâncare, substantiv feminin Sinonime:
hrană, bucate, alimente, mâncare.
Hrană, substantiv feminin Sinonime:
aliment, mâncare, bucate, merinde; nutriţie, nutreţ.
Hrăni, verb Sinonime:
a se nutri, a se alimenta, a mânca, a se întreține.
Întreţine, verb Sinonime:
a alimenta, a hrăni; a păstra, a conserva, a îngriji, a finanța, a menține; a purta o discuție, a dialoga.
Întreţinere, substantiv feminin Sinonime:
hrană, casă-masă, resurse, alimente.
Magazin, substantiv neutru
Sinonime:
gazetă, jurnal, revistă, ziar; (Transilvania) boltă, alimentară, aprozar, bazar, băcănie, butic, chioşc, coşar, depozit, drogherie, dugheană, gheretă, grânar, hambar, magazie, pătul, porumbar, prăvălie, tutungerie.
Masa, verb Sinonime:
a face masaj, a fricţiona, a freca; a concentra, a strânge, a aduna, a acumula, a îngrămădi, a aglomera. Masă, substantiv feminin Sinonime:
mulţime, gloată, colectivitate, grămadă (de ceva); bloc, bucată; morman; mâncare, bucate, hrană, alimente; prânz, cină, ospăţ, banchet, festin.
Menaja, verb Sinonime:
a cruţa, a păzi, a feri, a apăra, a proteja, a se îngriji. Menajă, substantiv (regional)
Sinonime:
aliment, hrană, mâncare.
Merinde, substantiv feminin Sinonime:
mâncare, hrană, aliment, bucate, rezerve.
Mânca, verb Sinonime:
a mesteca, a înghiţi; a se hrăni, a se alimenta; (figurat) a omite, a lua; (figurat) a nimici, a răpune, a distruge, a prăpădi; a pişca, a ciupi, a roade, a măcina.
Mâncare, substantiv feminin Sinonime:
hrană, bucate, merinde, masă, alimente.
Nutri, verb Sinonime:
a se hrăni, a se alimenta, a mânca; (figurat) a întreţine, a cultiva.
Subalimentaţie, substantiv feminin
Sinonime:
alimentație insuficientă, denutriție, flămânzire, malnutriție, subalimentare, subnutrire, subnutriţie.
Subzistență, substantiv feminin
Sinonime:
alimentație, chiverniseală, hrană, întreținere, resurse, subzistare, trai, viață, viețuire, (învechit) existență, (învechit) prezență, (variantă) (învechit) subsistenție.
Vipt, substantiv neutru (învechit)
Sinonime:
aliment, bucate, cereale, grâu, hrană, masă, mâncare, recoltă, rod.
Apropria, verb
Sinonime:
a adapta, a alimenta, a face propriu, a potrivi, a-şi atribui, a-şi însuşi.
Aproviziona, verb
Sinonime:
a alimenta, a furniza, a întreține, a lua provizii, a prevedea, a-și face provizii, (învechit) a (se) proviziona, (învechit) a subveni, (popular) a (se) chivernisi.
Cleire, substantiv
Sinonime:
(industria alimentară) colaj; (învechit) încleiare, încleiere.
Colaj, substantiv
Sinonime:
legătură permanentă nematrimonială; concubinaj; (operă de artă rezultată din lipirea sau amestecul unor elemente eterogene) mozaic; (industria alimentară) cleire.
Crăpelniţă, substantiv
Sinonime:
aliment, hrană, mâncare.
Demâncat, substantiv
Sinonime:
aliment, hrană, mâncare.
Fomenta, verb
Sinonime:
a bandaja, a lecui, a obloji (o rană), a pansa; a alimenta, a ațâța, a excita, a incita, a întărâta, a întreține, a învenina, a provoca, a stârni, a suscita.
Apractofagie, substantiv
Sinonime:
apraxie alimentară.
Furnizare, substantiv
Sinonime:
alimentare, furnitură, procurare.
Haleală, substantiv
Sinonime:
aliment, hrană, mâncare.
Degresa, verb
Sinonime:
a curăța de petele de grăsime, a extrage grăsimea dintr-un aliment, a îndepărta petele de grăsime, a scoate grăsimea dintr-un aliment.
Ravitalia, verb
Sinonime:
a ajuta, a alimenta, a aproviziona, a furniza, a prevedea, a reaproviziona, a subveni.
Ravitaliere, substantiv
Sinonime:
alimentare, aprovizionare.
Carnat, adjectiv
Sinonime:
(despre alimentație) compus din carne; (culoare) roz. Cârnaț, substantiv
Sinonime:
cârnăcior, crenvurst, crenvurșt, poliș, (variantă) cârnat.
Ingestiune, substantiv
Sinonime:
alimentație, absorbție, consumație, deglutiție, digestie, digestiune, ingerare, ingestie, ingurgitație, înghițire.
Piguli, verb
Sinonime:
a ciuguli, a ciupi, a fura puțin câte puțin (pe nesimțite), a lua câte puțin (dintr-un aliment), a lucra cu migală, a migăli, a plivi.
Station-service, substantiv
Sinonime:
benzinărie, pompă de benzină, staţie (de alimentare cu carburanţi).
Nutrire, substantiv
Sinonime:
alimentare, alimentație, hrănire, mâncare, mâncat, nutriție.
Nutriment, substantiv
Sinonime:
aliment, alimentație, furaj, hrană, mâncare, mijloace de trai, nutreț.
Aprovizionare, substantiv
Sinonime:
alimentare, furnitură, procurare, ravitaliere.
Frăgezi, verb
Sinonime:
(despre anumite alimente) a căpăta frăgezime, a deveni fraged, a fezanda.
Afumătură, substantiv
Sinonime:
carne afumată, produs alimentar afumat, (învechit și regional) afumare, (popular și familiar) îmbătare.
Sitologie, substantiv
Sinonime:
sitiologie, studiul alimentelor.
Apositie, substantiv
Sinonime:
anorexie, aversiune față de alimente, sitiofobie, sitofobie.
Crocant, adjectiv
Sinonime:
(despre alimente) dur.
Supraalimenta, verb
Sinonime:
a alimenta peste măsură, a hrăni excesiv, a supranutri, a supune unui regim de supraalimentație.
Ischemia, verb
Sinonime:
(medicină) a reduce alimentarea sanguină arterială pentru (un organ).
Intertenție, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
pensie alimentară.
Victualii, substantiv la plural (învechit)
Sinonime:
alimente, bucate, hrană, provizii, (învechit) vipt.
Picanterie (picanterii), substantiv
Sinonime:
aliment picant, mâncare picantă; aluzie (ușor) indecentă, anecdotă (ușor) indecentă, glumă (ușor) indecentă, vorbă (ușor) indecentă.
Hrănire, substantiv
Sinonime:
alimentare, alimentație, hrănit, îngrășare, mâncare, mâncat, nutrire, nutriție, (învechit) ferire, (învechit) hrănitură.
Hrănit, adjectiv
Sinonime:
alimentat, crescut, întreținut, nutrit, sătul, (învechit) ferit. Hrănit, substantiv
Sinonime:
hrănire, (învechit) ferire.
Morugă, substantiv (regional)
Sinonime:
aliment foarte sărat, batog, (variantă) moroagă, (variantă) murugă; (locuțiune) (sărat morugă) foarte sărat, sărat ocnă (slatină).
Învâlvăta, verb (regional)
Sinonime:
(despre foc) a crește cu vâlvătăi, a se alimenta, a se învâlvora.
Subministra, verb (învechit)
Sinonime:
a alimenta, a hrăni.
Dietetică, substantiv
Sinonime:
alimentație (echilibrată), igienă alimentară, trofologie.
Bromatologie, substantiv
Sinonime:
știința alimentelor.
