Alega, verb
Sinonime:
(popular) a se ține de capul cuiva; a se prinde, a se lipi; a afirma, a cita, a invoca, a obiecta, a pretinde, a pretexta.
Alegădi, verb (regional)
Sinonime:
a (se) îndestula, a (se) mulțumi.
Alegădire, substantiv (regional)
Sinonime:
îndestulare, mulțumire.
Alegădit, substantiv (regional)
Sinonime:
îndestulare, mulțumire. Alegădit, adjectiv (regional)
Sinonime:
îndestulat, mulțumit.
Alegădui, verb (regional)
Sinonime:
a (se) îndestula, a (se) mulțumi, (regional) a (se) alegădi.
Alegăduire, substantiv (regional)
Sinonime:
îndestulare, mulțumire, (regional) alegăduit.
Alegăduit, adjectiv (regional)
Sinonime:
îndestulat, mulțumit.
Alegație, substantiv
Sinonime:
afirmație, afirmațiune, aserțiune, insinuație, (variantă) alegațiune.
Alegațiune, substantiv
Sinonime:
afirmație, afirmațiune, alegație, aserțiune, insinuație.
Alegători, substantiv la plural
Sinonime:
electorat.
Alegătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
alegere (proastă), (învechit) alesătură.
Aserţiune, substantiv feminin Sinonime:
afirmaţie, alegație, vorbă, spuse, cuvinte.
Formula, verb
Sinonime:
a alcătui, a alega, a articula, a compune, a comunica, a conversa, a da formă, a declara, a elabora, a emite, a enunţa, a exprima, a expune, a întocmi, a obiecta, a prezenta, a profera, a pronunţa, a redacta, a relata, a rosti, a spune, a zice. Formulă, substantiv feminin
Sinonime:
afirmație, aforism, apoftegmă, clișeu, combinație, enunţ, expresie, frază, metodă, mijloc, mod, parolă, precept, procedeu, proverb, racursi, regulă, rețetă, sentință, slogan, soluţie, şablon, tipar, turnură.
Votant, substantiv masculin
Sinonime:
(cel care votează) elector, alegător.
Electorat, substantiv
Sinonime:
(la plural) alegători.
Insinuație, substantiv
Sinonime:
acuzație, alegație, aluzie, calomnie, imputație, insinuare, perfidie, sugestie.
Argumentațiune, substantiv
Sinonime:
alegație, argument, argumentare, argumentație, deducție, demonstrație, explicație, inducție, raționament, rezon, rezonament, silogism, sofism, sorit.
Afirmațiune, substantiv
Sinonime:
afirmație, alegație, aserțiune, atestație, comunicație, confirmație, cuvânt, declarație, mărturisire, proclamație, propoziție, relatare, spusă, teză, vorbă, zisă, (astăzi rar) parolă, (figurat) gură, (învechit) voroavă.
Propoziţie, substantiv
Sinonime:
afirmație, aforism, alegație, aserțiune, axiomă, corolar, cuvânt, declarație, enunț, expresie, frază, ipoteză, maximă, mărturisire, negație, paradox, postulat, precept, premisă, relatare, spusă, teoremă, teză, vorbă, zisă; ofertă, propunere; (variantă) propozițiune.
Elector, substantiv
Sinonime:
alegător, delegat, votant.
Optant, substantiv
Sinonime:
alegător, votant.
Afirmare, substantiv
Sinonime:
adeverire, afirmație, alegație, arătare, aserțiune, confirmare, declarare (făcută în mod ferm), exprimare, întărire, manifestare, manifestație, susținere.
Legare, substantiv
Sinonime:
acostare, agasare, ancorare, arăcire, armonizare, atașare, bandajare, broșare, capturare, cartonare, cercuială, cercuire, cercuit, conectare, corelare, cuplare, enervare, ferecare, fixare, imobilizare, interrelaționare, îmbrobodire, încastrare, închegare, înfrățire, îngroșare, înhămare, înjugare, înnădire, înnodare, înțepenire, învârtoșare, legat, obligare, pansare, pansat, persecutare, plictisire, priponire, racordare, raportare, relație de prietenie, sâcâire, schingiuire, solidificare, strângere, strâns, supărare, suturare, torturare, țintuire, unire, zădărâre, (figurat) împiedicare, (figurat; învechit) întemnițare, (figurat; învechit) robie, (învechit) alegare, (învechit) anulare, (învechit) fermecare, (învechit) încleiere, (învechit) oprire, (învechit) priponeală, (legare de glie) înrobire, (popular) chezășire, (popular) interdicție, (popular) întărire, (popular) oblojire, (popular) oblojit, (rar) cartonaj, (rar) înnodătură, (regional) compactare.
Alesătură, substantiv
Sinonime:
alegătură, alegere (proastă), hotărnicire.
