Ăl, adjectiv demonstrativ
Sinonime: (popular) cel.  Al segno, locuțiune adverbială
Sinonime: (muzică) la semn.  Ăla (ăia), pronume demonstrativ
Sinonime: (popular) acela, cela.  Alabandină, substantiv
Sinonime: (mineralogie) almandin, granat, (învechit) grenat, sulfură naturală de mangan.  Alac, substantiv
Sinonime: (botanică) (regional) tenchi, secară-albă.  Alai, substantiv
Sinonime: cortegiu, suită, (învechit) ecpaia, paradă, saltanat, tacâm; procesiune; fast.  Ălălalt, pronume demonstrativ
Sinonime: (popular) celălalt.  Alalie, substantiv
Sinonime: (medicină) logoplegie.  Alăm, substantiv (învechit)
Sinonime: dare, zeciuială, (variantă) alâm.  Alamă, substantiv
Sinonime: (prin Banat) mesing; (la plural) alămărie.  Alămâie, substantiv
Sinonime: (botanică) lămâie.  Alămărie, substantiv
Sinonime: (la plural) alămuri.  Alambic, substantiv
Sinonime: cazan, (învechit) cornută, (învechit) lambic, (învechit) limbic.  Alambica, verb
Sinonime: a complica (inutil), a distila (cu alambicul), a face prea subtil, a rafina, a subtiliza.  Alăpta, verb
Sinonime: (învechit şi regional) a apleca, (prin Transilvania) a băia.  Alăptare, substantiv
Sinonime: lactaţie.  Alarma, verb
Sinonime: a (se) nelinişti, a (se) speria, a (se) emoţiona, a (se) tulbura, a (se) alerta.

Alarmă, substantiv feminin
Sinonime: alertă, avertisment, sirenă, (figurat) nelinişte, spaimă, sperietură.  Alarmant, adjectiv
Sinonime: alarmist, angoasant, bulversant, îngrijorător, neliniștitor, preocupant, stresant, terifiant, (învechit) îngrijitor, (învechit) neodihnitor.  Alarmat, adjectiv
Sinonime: îngrijorat.  Alarmist, substantiv și adjectiv
Sinonime: catastrofist, defetist, înfricoșat, panicard, pesimist, provocator, sperios, timorat, zvonist; (cu rol de adjectiv) alarmant.  Alătura, verb
Sinonime: a anexa, a juxtapune.  Alăturare, substantiv
Sinonime: juxtapunere.  Alăturat (alăturată), adjectiv
Sinonime: adăugat, de alături, vecin, învecinat, limitrof, mărginaş, apropiat.  Alături, adverb
Sinonime: (local) (popular) acolea, colea; (modal) împreună, laolaltă.  Alău, substantiv neutru (regional)
Sinonime: năvod, plasă mare de prins peşte.  Alaun, substantiv neutru
Sinonime: piatră-acră, sare-acră, sulfat dublu de aluminiu și potasiu, (prin Moldova şi Bucovina) săricică, (prin vestul Transilvaniei) săricea, (regional) tipsă.  Alăută, substantiv
Sinonime: cobză, lăută, scripcă, vioară, violină.  Alăutiță, substantiv
Sinonime: lăută (mică).  Alb, adjectiv și substantiv
Sinonime: (adjectiv) dalb, coliliu; (substantiv) (chimie) (alb de balenă) spermanţet; (alb de barită) sulfat de bariu; (alb de plumb) ceruză, (învechit) ştiubeci; (alb de titan) bioxid de titan; (alb de zinc) oxid de zinc; (substantiv) (zoologie) (albul-mijlociu) york mijlociu; (adjectiv) gol, nescris.  Alb-lăptos, adjectiv
Sinonime: alb opac.  Albanez, substantiv și adjectiv
Sinonime: schipetar, (învechit) arbănaş, arnăut, arvanit; (adjectiv) (învechit) arnăuţesc, arvanit.  Albăstrea, substantiv
Sinonime: (botanică) albăstrică, albăstriţă, vineţea, vineţică, (regional) ghioc, zglăvoc, floarea-grâului, floarea-paiului.  Albăstreală, substantiv feminin
Sinonime: albastru, albăstrime.  Albăstri, verb
Sinonime: a (se) înălbăstri, (Transilvania) a (se) mierii; a învineţi; (regional) a scrobi, a sini, a vineţi, (Moldova şi Bucovina) a sinili.  Albăstrime, substantiv
Sinonime: albastru, azur, claritate, limpezime, senin, seninătate, (învechit și regional) seninat, (învechit) senineală, (Moldova și Bucovina) sineală, (rar) limpeziș, (regional) vineție; partidul conservator (al boierilor), (învechit și depreciativ) ciocoime.  Albăstrit, adjectiv
Sinonime: (regional) sinilit.  Albăstriu, adjectiv
Sinonime: albăstrui.  Albastru (albastră), adjectiv
Sinonime: azuriu, bleu, vânăt; (familiar) sumbru, întunecat, neplăcut, rău.  Albăstrui, adjectiv
Sinonime: albăstriu, (rar) safiriu, (regional) mieriu, mieru, (Moldova) siniliu.  Albeală, substantiv
Sinonime: albeață, albețe, albiciune, albime, albire, înălbire, (învechit) albie, (învechit) alman, (învechit) suliman.  Albeaţă, substantiv feminin
Sinonime: leucom; (figurat) lumină, azur, claritate.  Albele, substantiv la plural (regional)
Sinonime: sulemeneli, farduri.  Albescență, substantiv
Sinonime: albiciune.  Albi, verb
Sinonime: a înălbi; a încărunţi, a îmbătrâni; a străluci, a (se) lumina, a se face alb.  Albiciune, substantiv
Sinonime: albeală, albeață, albescență.  Albiclos, adjectiv
Sinonime: (rar) albiu, albui, alburiu.  Albie, substantiv feminin
Sinonime: covată, copaie, troacă, moldă, căpistere, postavă; matcă (a unui râu), curs, făgaş.  Albigeană, substantiv
Sinonime: (botanică) obligeană.  Albiliţă, substantiv
Sinonime: (entomologie) fluture de varză, (regional) fluture-alb, (Bucovina) curechiţă.  Albină, substantiv
Sinonime: (entomologie) (învechit şi popular) muscă, (regional) bâză.  Abnegaţie, substantiv feminin
Sinonime: devotament, tragere de inimă, dăruire, altruism, sacrificiu, renunțare.  Abrutizare, substantiv feminin
Sinonime: animalizare, alterare, îndobitocire, degradare, decădere (morală).  Acord, substantiv neutru
Sinonime: alianță, înţelegere, învoire, consens, învoială, tranzacţie, convenţie, pact, armonie, asentiment, consonanţă, acceptare, agrement, autorizație, compromis, contract.  Acorda, verb
Sinonime: a atribui, a da, a aproba, a îngădui, a permite, a ajusta, a alinia, a autoriza, a consimți.  Acri, verb
Sinonime: a (se) oţeți, a (se) acidula, a (se) înăcri, a (se) altera, a (se) strica, a (se) borşi, a (se) amărî.  Adăuga, verb
Sinonime: a crește, a adiționa, a pune în plus, a completa, a suplimenta, a spori, a alătura, a îmbogăți, a alungi.  Adera, verb
Sinonime: a se alătura, a se ralia, a se ataşa, a se lipi, a se fixa, a se asocia, a se afilia.  Adiacent (adiacentă), adjectiv
Sinonime: alăturat, de alături, vecin, învecinat, limitrof, apropiat.  Adormi, verb
Sinonime: (figurat) a liniști, a potoli, a domoli, a astâmpăra, a alina, a calma, a uşura, a hipnotiza, a anestezia.  Afecta, verb
Sinonime: a altera, a întrista, a îndurera, a mâhni; a atribui, a da, a destina, a acorda, a consacra, a desemna, a rezerva.  Afectat (afectată), adjectiv
Sinonime: alterat, rănit, mâhnit, trist, abătut, îndurerat; nenatural, emfatic, retoric, exagerat.  Afurisit (afurisită), adjectiv
Sinonime: rău, ticălos, blestemat, mizerabil; bandit, (familiar) al naibii.  Agrega, verb
Sinonime: a (se) alipi, a (se) contopi, a (se) uni, a (se) amesteca.  Aiurea, adverb
Sinonime: în alt loc, departe, altundeva, altfel decât trebuie, anapoda.  Ajusta, verb
Sinonime: a adapta, a potrivi, a acomoda, a aranja, a acorda, a alinia, a combina, a regla, a egaliza.  Amic, substantiv masculin
Sinonime: alter ego, camarad, coleg, companion, confident, cunoscut, cunoștință, frate, însoțitor, ortac, partener, prieten, relație, tovarăş, văr, (popular) fârtat, (învechit) libovnic, prietnic, soț, soție.  Anapoda, adverb
Sinonime: pe dos, pe de-a-ndoaselea, în dezordine, aiurea, la întâmplare, alandala.  Anexa, verb
Sinonime: a acapara, a adăuga, a alătura, a alipi, a asocia, a ataşa, a confedera, a face un act de anexiune, a încorpora, a îngloba, a juxtapune, a lipi, a monopoliza, a pune, a racorda, a reuni, a uni, (învechit) a întrupa.  Antipatie, substantiv feminin
Sinonime: aversiune, pornire, dezgust, repulsie, repugnanţă, alergie, ostilitate, antagonism.  Anume, adjectiv
Sinonime: anumit, distinct, precis, hotărât, deosebit, special.

Anume, adverb
Sinonime: adică, cu alte cuvinte, înadins, intenţionat.  Aparență, substantiv feminin
Sinonime: aspect, înfăţişare, faţă, alură, fizionomie; iluzie, imagine, formă.  Aparţine, verb
Sinonime: a ţine de (ceva, cineva), a fi al cuiva, a se cuveni cuiva.  Aranjament, substantiv neutru
Sinonime: acord, înţelegere, învoială, concordanţă; plan, proiect, prospect; organizare, alcătuire.  Asemăna, verb
Sinonime: a semăna, a fi la fel, a pune alături, a (se) compara, a (se) asemui, a se potrivi, a fi deopotrivă.  Aserţiune, substantiv feminin
Sinonime: afirmaţie, alegație, vorbă, spuse, cuvinte.  Aspect, substantiv neutru
Sinonime: înfăţişare, aparență, faţă, fizionomie, profil, aer, alură, configurație.  Aşeza, verb
Sinonime: a fixa, a potrivi, a rândui, a aranja, a stabili, a statornici, a (se) pune, a plasa, a alinia.  Ataşa, verb
Sinonime: a alătura, a anexa, a alipi, a adăuga, a lega, a lipi, a adera, a agrafa, a asocia, a cupla, a înlănțui, a fixa.  Atribui, verb
Sinonime: a da, a acorda, a conferi, a repartiza, a preda, a aloca, a concede, a desemna, a decerna, a distribui, a dota.  Avaria, verb
Sinonime: a strica, a deteriora, a distruge, a vătăma, a altera.  Aviza, verb
Sinonime: a înştiinţa, a da de ştire, a trimite veste; a exprima o părere, a fi (sau nu) de acord; a face referat; a alerta, a anunța, a informa, a avertiza.  Baie, substantiv feminin
Sinonime: scaldă, îmbăiere; cadă, vană; recipient; (la plural) staţiune balneară; (Transilvania) mină, ocnă.

Bâie, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: foarte alb (curat).  Balsam, substantiv neutru
Sinonime: elixir, medicament, doctorie, leac, remediu, pomadă, unguent; miros, mireasmă, parfum; (figurat) alinare, mângâiere, consolare, uşurare.  Bauxită, substantiv feminin
Sinonime: oxid de aluminiu.  Băcănie, substantiv feminin
Sinonime: prăvălie, magazin alimentar, alimentară.  Băhnit (băhnită), adjectiv (regional)
Sinonime: stătut, clocit, învechit, alterat, stricat, împuţit, bâhlit.  Bălai (bălaie), adjectiv
Sinonime: blond, bălan, blondin, (regional) băl, bălăior; alb, plăvan, plăviţ, codalb.  Bătaie, substantiv feminin
Sinonime: altoială, atingere, bătălie, bătătură, băteală, bătută, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, boiște, bombardament, bombardare, bruftuială, bruftuluială, bumbăceală, burduşeală, caft, cafteală, carambol, cardeală, ceartă, chelfăneală, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, ciocnire, ciomăgeală, conflict, corecţie, fâlfâit, goană, harţă, hăituială, hăituire, izbire, împreunare, încăierare, încăierătură, înfrângere, lovire, lovitură, luptă, mardeală, muștruluială, palpitație, păruială, pedeapsă, plesnitură, pulsație, răfuială, război, scatoalcă, scărmănătură, scărmăneală, scornire, suflare, suflu, tărbăceală, târnuială, târnuire, tic-tac, timp, tocănit, trânteală, trosneală, urecheală, zvâcnire, (bătaie de joc) batjocură, (familiar) tăvăleală, (figurat) mângâiere, (figurat) scărmănare, (învechit și popular) suflat, (rar) încaier, (regional) încăierat, (regional) tocănire, (regional) zăliște.  Bătrân (bătrână), adjectiv
Sinonime: vârstnic, bătrâior; vechi, arhaic, antic, de odinioară, de altădată; uitat de vreme.  Bătrânesc (bătrânească), adjectiv
Sinonime: vechi, arhaic, din vechime, antic, de odinioară, de altădată.  Băutor, substantiv masculin
Sinonime: beţiv, beţivan, consumator (de alcool).

Băutor, adjectiv
Sinonime: alcoolic.  Beneficia, verb
Sinonime: a trage folos, a câştiga, a profita, a se alege cu ceva.  Benghi, substantiv neutru (popular)
Sinonime: pată, aluniță, semn.  Beţiv, substantiv masculin
Sinonime: beţivan, băutor, alcoolic.  Binişor, adverb
Sinonime: cu băgare de seamă, cu luare-aminte, atent, încetişor, uşurel; agale, alene, domol.  Bâhli, verb (Moldova)
Sinonime: a se strica, a se altera, a se cloci, a se împuţi, a se strica, a se băhni; a căpăta miros greu.  Bleu, adjectiv (invariabil)
Sinonime: albastru-deschis, azuriu, havai.  Bleumarin, adjectiv (invariabil)
Sinonime: albastru-închis.  Bloc, substantiv neutru
Sinonime: bucată, stei, aglomerat; casă cu etaje, imobil; alianţă, înţelegere, grup, coaliţie, cartel, uniune.  Bobiță, substantiv feminin
Sinonime: bulină, aluniţă, bulinuță, (la plural) picăţele, puncte.