Acuzaţie
Acuzaţie, substantiv
Sinonime: acuzare, învinovăţire, învinuire, acuză, culpabilizare, incriminare, incriminaţie, (popular) pâră, (învechit) pârâtură, pricină, prihană; inculpare, incriminare, incriminaţie.  
 

Acuza
Acuza, verb
Sinonime: a învinui, a învinovăţi, a recrimina, a incrimina, a pune ceva pe seama cuiva, a ataca, a critica, a imputa, a inculpa, a taxa.

Acuză, substantiv
Sinonime: acuzare, acuzație, învinovățire, învinuire.  
 
Calomnie
Calomnie, substantiv feminin
Sinonime: bârfă, bârfeală, defăimare, vorbire de rău, cleveteală, hulă, ocară, ponegrire, denigrare, blasfemie; acuzație, minciună, afirmaţie mincinoasă.  
 
Imputare
Imputare, substantiv feminin
Sinonime: reproş, învinuire, mustrare, dojană, acuzaţie; amendă, taxare, sancţiune.  
 
Năpastă
Năpastă, substantiv feminin
Sinonime: nenorocire, belea, pacoste, necaz, neplăcere, bucluc, încurcătură; învinuire; acuzaţie, calomnie.  
 
Prihană
Prihană, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: abatere, acuzare, acuzație, blam, blamare, condamnare, culpabilitate, culpă, cusur, defect, dezaprobare, eroare, greșeală, impuritate, imputare, imputație, înfierare, învinovățire, învinuire, meteahnă, murdărie, neaprobare, necinste, pată, păcat, pângărire, profanare, reprobare, reproș, respingere, spurcare, stigmatizare, vină, vinovăție, (învechit) prighană, (învechit) prihănie, (învechit) prihănire.  
 
Acuzare
Acuzare, substantiv
Sinonime: acuzat, acuzație, acuză, imputare, imputație, inculpare, învinovățire, învinuire, pârâre, rechizitoriu, reproș, (învechit) acuzațiune.  
 
Culpabilizare
Culpabilizare, substantiv
Sinonime: acuzare, acuzaţie, învinovăţire, învinuire, responsabilizare.  
 
Incriminare
Incriminare, substantiv
Sinonime: acuzare, acuzaţie, incriminație, inculpare, învinovăţire, învinuire.

Încriminare, substantiv
Sinonime: incriminare.  
 
Acuzațiune
Acuzațiune, substantiv
Sinonime: acuzație.  
 
Imputaţie
Imputaţie, substantiv
Sinonime: acuzație, acuzațiune, calomnie, delațiune, difamație, imputare, incriminație, inculpare, insinuație, învinovățire, reproş, sumă plătită.  
 
Rechizitoriu
Rechizitoriu, substantiv
Sinonime: acuzație, panegiric, pledoarie, (variantă) rechizitor, (variantă) rechizitorium.  
 
Insinuație
Insinuație, substantiv
Sinonime: acuzație, alegație, aluzie, calomnie, imputație, insinuare, perfidie, sugestie.  
 
Incriminaţie
Incriminaţie, substantiv
Sinonime: acuzare, acuzaţie, incriminare, (variantă) incriminațiune, învinovăţire, învinuire, suspiciune.  
 
Recriminare
Recriminare, substantiv
Sinonime: acuzație, injurie, insultă, recriminaţie.  
 
Învinovăţire
Învinovăţire, substantiv
Sinonime: acuzare, acuzaţie, acuză, incriminare, inculpare, învinuire, (învechit) pârâtură, (învechit) pricină, (învechit) prihană, (popular) pâră.  
 
Contraacuzație
Contraacuzație, substantiv
Sinonime: contraacuzațiune, răspuns la o acuzație prin altă acuzație.  
 
Antanagogă
Antanagogă, substantiv
Sinonime: contraacuzație, contraargument, răspuns la o acuzație.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar