Acord, substantiv neutru
Sinonime: alianță, înţelegere, învoire, consens, învoială, tranzacţie, convenţie, pact, armonie, asentiment, consonanţă, acceptare, agrement, autorizație, compromis, contract.  Acord-cadru (acorduri-cadru), substantiv neutru
Sinonime: înțelegere la nivel general.  Acorda, verb
Sinonime: a atribui, a da, a aproba, a îngădui, a permite, a ajusta, a alinia, a autoriza, a consimți.  Acordabil, adjectiv
Sinonime: admisibil, armonizabil, compatibil, conciliabil, convenabil.  Acordabilitate, substantiv
Sinonime: armonizabilitate, compatibilitate, reglabilitate.  Acordaj, substantiv
Sinonime: înstrunare.  Acordant, substantiv
Sinonime: contractant, contractor, subcontractor.  Acordare, substantiv
Sinonime: conferire; (fizică) sintonizare; înstrunare.  Acordat, adjectiv
Sinonime: înstrunat.  Acordeon, substantiv
Sinonime: bandoneon, (regional) muzică.  Acordor, substantiv
Sinonime: (muzică) cheie pentru pian.  

---

Accepta, verb
Sinonime: a primi, a admite, a aproba, a fi de acord, a încuviinţa, a consimţi, a tolera, a suporta.  Admite, verb
Sinonime: a accepta, a consimţi, a fi de acord, a încuviinţa, a aproba, a îngădui, a permite, a agrea, a suporta, a tolera.  Afecta, verb
Sinonime: a altera, a întrista, a îndurera, a mâhni; a atribui, a da, a destina, a acorda, a consacra, a desemna, a rezerva.  Ajusta, verb
Sinonime: a adapta, a potrivi, a acomoda, a aranja, a acorda, a alinia, a combina, a regla, a egaliza.  Aproba, verb
Sinonime: a încuviinţa, a consimţi, a fi de acord, a-şi da consimţământul, a accepta, a admite; a achiesa; a autoriza, a confirma, a semna, a subscrie.  Aranja, verb
Sinonime: a potrivi, a pune de acord, a sistematiza, a rândui, a rostui, a armoniza; (reflexiv) a se găti, a se pune la punct; a amenaja, a instala, a organiza.  Aranjament, substantiv neutru
Sinonime: acord, înţelegere, învoială, concordanţă; plan, proiect, prospect; organizare, alcătuire.  Armonie, substantiv feminin
Sinonime: acord, concordanţă, consens, potrivire, bună înţelegere; omogenitate, regularitate, simetrie, unanimitate.  Armoniza, verb
Sinonime: a (se) potrivi, a (se) acorda, a concorda, a (se) adapta, a coordona, a echilibra, a concilia.  Asentiment, substantiv neutru
Sinonime: consimţământ, acord, aprobare, încuviinţare, acceptație (faptul de a accepta), autorizare, permisiune, sufragiu.  Atribui, verb
Sinonime: a da, a acorda, a conferi, a repartiza, a preda, a aloca, a concede, a desemna, a decerna, a distribui, a dota.  Autoriza, verb
Sinonime: a da dreptul, a permite, a delega, a împuternici, a însărcina, a acorda, a aproba, a legitima, a omologa.  Aviza, verb
Sinonime: a înştiinţa, a da de ştire, a trimite veste; a exprima o părere, a fi (sau nu) de acord; a face referat; a alerta, a anunța, a informa, a avertiza.  Binevoi, verb
Sinonime: a vrea, a voi, a găsi de cuviinţă, a consimţi, a fi de acord, (familiar) a catadicsi, (figurat) a se îndura.  Cadra, verb
Sinonime: a corespunde, a se potrivi, a se nimeri, a se armoniza, a concorda, a fi în acord; a coincide.

Cadră, substantiv
Sinonime: tablou.  Carta, verb
Sinonime: a repartiza, a distribui, a grupa; (geografie) a adăuga, a completa.

Cartă, substantiv feminin
Sinonime: act, document; pact, înţelegere, acord.

Cârţă, substantiv
Sinonime: buleandră, cârpă, fleandură, otreapă, petică, zdreanţă.  Cheie (chei), substantiv feminin
Sinonime: deschizător (de conserve), întinzător, paspartu, robinet, șperaclu; acordor, cordar, strună, croșetă, dantelă; bază, piatră unghiulară; alegorie, clarificare, cuvânt șablon, deslușire, dezlegare, elucidare, explicare, lămurire, limpezire, mijloc, precizare, rezolvare, secret, simbol, soluție, soluționare; (la plural) defileu, strâmtoare, trecătoare, vale.  Chiti, verb
Sinonime: (popular) a socoti, a chibzui, a judeca, a cumpăni; a pune la cale, a plănui, a aranja; a potrivi, a pune în concordanţă, a acorda; a ţinti, a ochi; a arunca o privire, a se uita, a remarca.  Combinaţie, substantiv feminin
Sinonime: acord, amalgam, amestec, aranjament, asociere, calcul, combinare, compus, contract, convenție, corp compus, gând, idee, intenție, îmbinare, împreunare, îngemănare, întâlnire de dragoste, înțelegere, învoială, învoire, legământ, manevră, melanj, mixtură, pact, plan, proiect, reunire, sinteză, socoteală, tranzacție, unire, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit) așezământ, (învechit) cuvânt, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Muntenia) prinsoare, (variantă) combinațiune.  Concilia, verb
Sinonime: a împăca, a pune de acord; a media.  Conciliere, substantiv feminin
Sinonime: împăcare, unire, acord, conciliaţie.  Concorda, verb
Sinonime: a cadra, a coincide, a consuna, a corespunde, a fi de acord, a fi în concordanță deplină, a se afla în armonie perfectă, a se armoniza, a se asorta, a se potrivi, (învechit) a conglăsui, (popular) a se lovi, (prin Bucovina și Moldova) a se știmui.  Concordanţă, substantiv feminin
Sinonime: potrivire, acord, coincidenţă, identitate, coincidere.  Conferi, verb
Sinonime: a da, a acorda; a decora, a distinge.  Conforma, verb
Sinonime: a se pune de acord, a se potrivi, a se adapta; a se supune, a urma, a asculta.  Congruenţă, substantiv feminin
Sinonime: potrivire, acord, coincidenţă, concordanţă, echivalenţă.  Consens, substantiv neutru
Sinonime: înţelegere, acord, potrivire.  Consimţământ, substantiv neutru
Sinonime: încuviințare, acord, aviz, aprobare, adeziune, părere favorabilă.  Consimţi, verb
Sinonime: a fi de acord, a-și da consimțământul, a aproba, a încuviinţa, a fi de părere, a accepta, a admite.  Consonanţă, substantiv feminin
Sinonime: acord, armonizare, concordanţă, conformitate, corespondenţă, potriveală, potrivire.

Consonantă, substantiv
Sinonime: consoană.  Conveni, verb
Sinonime: a cădea de acord, a se învoi, a se înţelege; a corespunde, a fi pe plac, a fi potrivit, a(-i) plăcea, a prefera; (popular) a se ajunge, a se uni, (prin Muntenia) a se îndogăţi, (Banat) a se toldui, (învechit) a se lovi, a se târgui, a se tocmi, a veni, (grecism învechit) a se simfonisi; a accepta, (învechit) a pristăni.  Convenţie, substantiv feminin
Sinonime: înţelegere, acord, pact, tratat.  Crâcni, verb
Sinonime: a protesta, a nu fi de acord, a se împotrivi.  Cuvânt, substantiv neutru
Sinonime: vorbă, zicere, spusă, trigramă; cuvântare, discurs, conferinţă; promisiune, făgăduială; punct de vedere, opinie, părere; (figurat) motiv, raţiune, cauză; veste, informaţie, zvon, termen, (livresc) verb, vocabulă, (regional) boace, grai, limbă, parolă, vorbire, voroavă; (cuvânt imitativ) onomatopee; (la plural) text; cazanie, intervenţie; (cuvânt introductiv) introducere; (cuvânt înainte) prefaţă; afirmaţie, angajament, glas, pretext; acord, aranjament, combinaţie, considerent, contract, convenţie, înţelegere, învoială, învoire, legământ, mobil, pact, pricină, prilej, ştire, temei, tranzacţie.  Da, verb
Sinonime: a oferi, a dărui, a acorda, a preda, a înmâna, a întinde, a furniza, a procura, a împrumuta, a dona, a ceda, a transmite, a atribui, a conferi, a plăti, a restitui, a jertfi, a vinde, a deplasa, a ajunge, a abate, a nimeri, a aluneca, a întoarce, a arunca, a împrăştia, a izbi, a trage, a face, a produce, a rodi, a apărea, a scoate, a provoca, a hărăzi, a îngădui, a permite, a desfăşura, a susţine, a trasa, a fâţâi, a cerne, a vopsi, a unge, a cădea, a ura; a azvârli, a întâmpla, a juca, a năpusti, a năvăli, a pomeni, a precipita, a prezenta, a repezi, a reprezenta, a sări, a tăbărî, a tălmăci, a traduce, a transpune, a veni, a zvârli.

Da, adverb
Sinonime: desigur, fireşte, (învechit şi regional) dar, (turcism, în Moldova) helbet.  Dărui, verb
Sinonime: a da, a face un dar, a dona, a ceda, a acorda, a oferi; a se consacra, a se dedica.  Decerna, verb
Sinonime: a acorda, a conferi, a atribui, a da.  Deferi, verb
Sinonime: a trimite în judecată, a denunţa, a acorda, a atribui, a conferi, a da, a decerna.  Dezlegare, substantiv feminin
Sinonime: rezolvare, soluţie, lămurire; voie, permisiune, îngăduire, încuviinţare, aprobare, acord.  Grada, verb
Sinonime: a acorda un grad, a diviza, a doza, a echilibra, a eșalona, a gradua, a ierarhiza, a indica, a împărți în grade, a marca, a mări treptat, a micșora treptat, a nuanța.  Grai, substantiv neutru
Sinonime: accent, alocuțiune, argou, cuvânt, dialect, discurs, glas, idiom, învoială, limbaj, limbă, proverb, rostire, târguială, termen, verb, voce, vorbă, vorbire, zicală.

Grăi, verb
Sinonime: a boteza, a conveni, a cuvânta, a denumi, a exprima prin grai, a glăsui, a intitula, a înţelege, a porecli, a reda prin cuvinte, a rosti, a scoate, a se chema, a se învoi, a se numi, a se pune de acord, a spune, a supranumi, a vorbi, a zice.  Hărăzi, verb
Sinonime: a acorda, a consacra, a da, a dărui, a dedica, a destina, a dona, a hotărî, a închina, a meni, a orândui, a predestina, a preursi, a rândui, a scrie, a soroci, a sorti, a ursi, (figurat) a rezerva, (învechit) a tocmi, (popular) a noroci, (rar) a predetermina.  Indicator, substantiv
Sinonime: altimetru, arătător, barometru, bioindicator, contor, coordonator, ghid, indice, indiciu, jalon, manometru, marcaj, marcator, orar, panou de semnalizare, reper, săgeată, semn, semnal, simbol, tăbliță, (indicator de acord) ochi magic, (indicator de pantă) inclinometru, (indicator de sintonie) ochi magic, (indicator radioactiv) trasor.

Indicator, adjectiv
Sinonime: indicativ, informator, îndrumător.  Împăca, verb
Sinonime: a linişti, a domoli, a pacifica, a potoli, a îmbuna, a îmblânzi, a împăciui; a satisface, a mulţumi; a se concilia, a cădea de acord; a se obişnui, a se deprinde, a se familiariza.  Încuviinţa, verb
Sinonime: a aproba, a consimţi, a fi de acord, a îngădui, a permite.  Îndupleca, verb
Sinonime: a convinge, a determina, a hotărî; a ceda, a consimţi, a se îndura, a răspunde, a fi de acord.  Îngădui, verb
Sinonime: a permite, a admite, a tolera, a fi de acord, a lăsa să, a da voie, a încuviinţa, a consimţi.  Înstruna, verb
Sinonime: a acorda, a armoniza; a stăvili, a ține în frâu, a înfrâna, a potoli.  Întocmai, adverb
Sinonime: exact, la fel, chiar aşa; da, desigur, de acord.  Înţelege, verb
Sinonime: a pricepe, a pătrunde, a reţine, a şti; a cădea la învoială, a se învoi, a fi de acord.