Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Accepta
Accepta, verb
Sinonime: a primi, a admite, a aproba, a fi de acord, a încuviinţa, a consimţi, a tolera, a suporta.  
Acceptabil (acceptabilă)
Acceptabil (acceptabilă), adjectiv
Sinonime: admisibil, corect, decent, onest, bun, satisfăcător, mulţumitor, convenabil, potrivit, rezonabil, sustenabil, tolerabil, suportabil.  
Acceptabilitate
Acceptabilitate, substantiv
Sinonime: admisibilitate, gramaticalitate, plauzibilitate, receptibilitate.  
Acceptant
Acceptant, substantiv (învechit)
Sinonime: (învechit) acceptator.  
Acceptanță
Acceptanță, substantiv
Sinonime: accepție.  
Acceptare (acceptări)
Acceptare (acceptări), substantiv feminin
Sinonime: accept, acceptat, admitere, aprobare, asentiment, autorizare, consimțire, primire, recunoaștere, (învechit) acceptație.  
Acceptat (acceptată)
Acceptat (acceptată), adjectiv
Sinonime: aprobat, admis, primit; recunoscut, (învechit) recept.  
Acceptație
Acceptație, substantiv
Sinonime: accept, acceptare, acord, agrement, aprobare, asentiment, consimțământ, omologare, permisiune, (învechit) acceptațiune, (învechit) aprobație.  
Acceptator
Acceptator, adjectiv
Sinonime: (învechit) acceptant.  

Acord
Acord, substantiv neutru
Sinonime: alianță, înţelegere, învoire, consens, învoială, tranzacţie, convenţie, pact, armonie, asentiment, consonanţă, acceptare, agrement, autorizație, compromis, contract.  
Admite
Admite, verb
Sinonime: a accepta, a consimţi, a fi de acord, a încuviinţa, a aproba, a îngădui, a permite, a agrea, a suporta, a tolera.  
Adopta
Adopta, verb
Sinonime: a înfia, a asimila, a îmbrățișa, a accepta, a-şi însuşi, a primi, a urma, a vota.  
Aproba
Aproba, verb
Sinonime: a încuviinţa, a consimţi, a fi de acord, a-şi da consimţământul, a accepta, a admite; a achiesa; a autoriza, a confirma, a semna, a subscrie.  
Asentiment
Asentiment, substantiv neutru
Sinonime: consimţământ, acord, aprobare, încuviinţare, acceptație (faptul de a accepta), autorizare, permisiune, sufragiu.  
Bine
Bine, adverb
Sinonime: acceptabil, potrivit, mulţumitor, satisfăcător, adecvat, convenabil, plăcut, agreabil.

Bine, substantiv neutru
Sinonime: mulţumire, fericire, bunăstare; faptă bună, binefacere; folos, avantaj.

Bine, adjectiv
Sinonime: prezentabil.

Bine, interjecție
Sinonime: bravo!  
Concede
Concede, verb
Sinonime: a accepta, a admite, a aproba, a concesiona, a consimţi, a îndupleca, a îngădui, a învoi, a da voie, a încuviinţa, a lăsa, a permite, a primi.  
Consimţi
Consimţi, verb
Sinonime: a fi de acord, a-și da consimțământul, a aproba, a încuviinţa, a fi de părere, a accepta, a admite.  
Convenabil (convenabilă)
Convenabil (convenabilă), adjectiv
Sinonime: acceptabil, potrivit, mulţumitor, satisfăcător, adecvat, acătării, nimerit, apt, admisibil, bunicel, suportabil, tolerabil, (familiar) pasabil, accesibil, moderat, rezonabil, (livresc) modic, ieftin.  
Conveni
Conveni, verb
Sinonime: a cădea de acord, a se învoi, a se înţelege; a corespunde, a fi pe plac, a fi potrivit, a(-i) plăcea, a prefera; (popular) a se ajunge, a se uni, (prin Muntenia) a se îndogăţi, (Banat) a se toldui, (învechit) a se lovi, a se târgui, a se tocmi, a veni, (grecism învechit) a se simfonisi; a accepta, (învechit) a pristăni.  
Decent (decentă)
Decent (decentă), adjectiv
Sinonime: cuviincios, cumsecade, la locul său, respectuos, politicos; pudic, ruşinos, sfios; acceptabil, onorabil.  
Deschidere
Deschidere, substantiv feminin
Sinonime: acces, breșă, ieșire, intrare, spaţiu, perspectivă, despicătură, crăpătură, desfacere, descuiere, căscare, căscat, destupare, spargere, crăpare, despicare, plesnire, deschizătură, deșirare, orificiu, gaură, distanță, ecart, ecartament, descoperire; (deschidere geologică) afloriment; exordiu, inaugurare, începere, preliminar; acceptare, receptivitate, toleranță.

Deșchidere, substantiv
Sinonime: (popular) deschidere.  
Împărtăşi
Împărtăşi, verb
Sinonime: a (se) cumineca; a comunica, a destăinui, a transmite; a primi, a accepta.  
Îndura
Îndura, verb
Sinonime: a suferi, a răbda, a suporta, a pătimi; a consimţi, a accepta, a se îndupleca, a binevoi, a găsi de cuviinţă, a catadicsi.

Indura, verb
Sinonime: (medicină) (despre țesuturi, organe) a deveni dur, a se întări.  
Însuşi
Însuşi, verb
Sinonime: a lua, a sustrage, a (-şi) apropia, a pune mâna; a asimila, a învăţa; a adopta, a primi, a accepta.  
Învoi
Învoi, verb
Sinonime: a permite, a îngădui, a conveni, a consimţi, a accepta; a favoriza, a face pe voie; a (se) tocmi, a (se) angaja.  
Lăsa
Lăsa, verb
Sinonime: a părăsi, a abandona, a ceda, a renunţa, a lepăda; a învoi, a îngădui, a permite, a admite, a accepta; a produce, a întipări, a provoca; a se apleca, a se îndoi, a se denivela.  
Merge
Merge, verb
Sinonime: a se deplasa, a se duce, a se mişca, a pleca, a se îndrepta; a fi în circulaţie, a avea curs, a funcţiona; a se potrivi, a fi convenabil, a fi acceptabil, a fi posibil.  
Mulţumi
Mulţumi, verb
Sinonime: a accepta, a admite, a aproba, a avea de ajuns, a bucura, a compensa, a consimți, a despăgubi, a exprima gratitudine, a fi recunoscător, a gratifica, a încuviința, a îndupleca, a îngădui, a învoi, a lăsa, a nu pretinde mai mult, a permite, a primi, a răsplăti, a răspunde la o urare, a răspunde la un salut, a recompensa, a satisface, a se limita, a se socoti satisfăcut, a spune mulțumesc, (Banat, Transilvania și Moldova) a joi, (învechit) a blagodari, (popular) a îndestula, (variantă) a mulțămi.  
Mulţumitor (mulțumitoare)
Mulţumitor (mulțumitoare), adjectiv
Sinonime: acceptabil, convingător, corespunzător, îndatorat, mulţumit, obligat, recunoscător, satisfăcător, satisfăcut, suficient, (regional) mulțămitor.  
Pasabil (pasabilă)
Pasabil (pasabilă), adjectiv
Sinonime: acceptabil, accesibil, admisibil, bunicel, comun, convenabil, mediocru, mediu, moderat, mulțumitor, potrivit, rezonabil, satisfăcător, suportabil, tolerabil.  
Permite
Permite, verb
Sinonime: a încuviinţa, a aproba, a autoriza, a admite; (reflexiv) a îndrăzni, a cuteza, a (-şi) îngădui; a tolera, a accepta, a suporta, a răbda.  
Posibil (posibilă)
Posibil (posibilă), adjectiv
Sinonime: acceptabil, admisibil, autorizat, convenabil, cu putinţă, eventual, fezabil, imaginabil, licit, permis, potențial, practicabil, probabil, realizabil, virtual, (învechit și regional) putincios.  
Potrivit (potrivită)
Potrivit (potrivită), adjectiv
Sinonime: conform, corespunzător, nimerit, adecvat, convenabil, acceptabil; la fel, armonic; aranjat, aşezat, întocmit, meşteşugit; moderat, temperat, reţinut, aşa şi aşa.  
Primi
Primi, verb
Sinonime: a lua în posesie, a căpăta, a recepţiona; a accepta, a admite, a fi de acord, a consimţi; a întâmpina, a da ospitalitate; a încasa, a înregistra.  
Prinde
Prinde, verb
Sinonime: a apuca, a lua, a ţine; (figurat) a cuprinde, a percepe, a pricepe; a se agăţa, a se anina, a se sprijini, a se rezema, a se susține; a captura, a lua prizonieri; a pune mâna pe (ceva), a imobiliza, a opri; a surprinde, a descoperi; a înhăma, a înjuga; a se angaja, a se învoi, a accepta, a primi; a paria, a face rămăşag, a face prinsoare; a se lipi, a adera, a se împreuna, a se suda; a se închega; a-i şedea bine, a i se potrivi.  
Recunoaşte
Recunoaşte, verb
Sinonime: a (se) declara, a accepta, a admite, a confirma, a cunoaște, a deosebi, a distinge, a fi de acord, a identifica, a întări, a mărturisi, a se regăsi, a ști, a valida, (prin Oltenia) a semui.  
Recunoscut (recunoscută)
Recunoscut (recunoscută), adjectiv
Sinonime: acceptat, admis, afirmat, apreciat, celebru, cert, consacrat, cunoscut, declarat, distins, fățiș, identificat, incontestabil, împărtăşit de toţi, mărturisit, necontestat, notoriu, proclamat, renumit, unanim.  
Refuza
Refuza, verb
Sinonime: a respinge, a nu primi, a nu accepta; a nu consimţi, a nu voi, a se priva, a renunţa.  
Resemna
Resemna, verb
Sinonime: a se împăca, a accepta, a se supune, a suporta, a se resigna.  
Respinge
Respinge, verb
Sinonime: a refuza, a nu primi, a nu admite, a nu accepta, a dezaproba, a repudia, a nu recunoaşte, a nu consimţi, a nu voi, a nu fi de acord; a pune pe fugă, a risipi, a bate, a înfrânge.  
Rezonabil (rezonabilă)
Rezonabil (rezonabilă), adjectiv
Sinonime: raţional, cumpănit, cuminte, cu judecată; acceptabil, potrivit, convenabil.  
Supune
Supune, verb
Sinonime: a accepta, a amaneta, a asculta, a ascunde, a aservi, a bate, a birui, a ceda, a constrânge, a controla, a copleși, a covârși, a cuceri, a cuprinde, a destina, a disciplina, a domestici, a domina, a dosi, a expune, a forța, a hărăzi, a impune, a ipoteca, a îmblânzi, a împovăra, a îndoi, a înfrânge, a înrobi, a întrece, a învinge, a meni, a mistui, a năpădi, a obliga, a ocupa, a predispune, a prostitua, a răsfrânge, a răzbi, a ridica, a robi, a se conforma, a se închina, a se pleca, a se preda, a se smeri, a se umili, a sili, a subjuga, a subordona, a sufleca, a sumete, a suporta, a trage, a urma, (figurat) a înfeuda, (figurat) a îngenunchea, (învechit) a pobedi, (învechit) a prididi, (învechit) a reduce, (învechit) a se cuceri, (învechit) a se paradosi, (învechit) a se supleca, (popular) a pleca.  
Valabil (valabilă)
Valabil (valabilă), adjectiv
Sinonime: acceptabil, autentic, bun, convenabil, corect, de valoare, legal, permis, valid, valoros.  
Vrea
Vrea, verb
Sinonime: a accepta, a admite, a avea de gând să, a avea voința de a, a cere, a consimți, a dori, a fi de acord, a fi decis să, a fi gata, a fi hotărât, a fi în stare, a intenționa, a întreprinde, a jindui, a permite, a pofti, a pretinde, a primi, a putea, a râvni, a se învoi, a trata, a voi, a-i plăcea, (învechit) a deșidera, (învechit) a iubi, (învechit) a jelui, (învechit) a poftisi, (variantă) a vroi.  
Admisibil (admisibilă)
Admisibil (admisibilă), adjectiv
Sinonime: acceptabil, convenabil, corect, pasabil, plauzibil, satisfăcător, suportabil, tolerabil, valabil.  
Admis
Admis, adjectiv
Sinonime: aprobat; acceptat, primit, reuşit.  
Admitere
Admitere, substantiv
Sinonime: aprobare; acceptare, primire.  
Agrea
Agrea, verb
Sinonime: a simpatiza; (politică) a accepta.  
Aprobare
Aprobare, substantiv
Sinonime: acceptare, admitere, consimţire, încuviinţare; (figurat) lumină verde, undă verde; încuviinţare, agrement.  
Aprobat
Aprobat, adjectiv
Sinonime: acceptat, admis.  
Bunicel
Bunicel, adjectiv
Sinonime: bunişor, (popular) bunuţ; acceptabil.  
Consimţire
Consimţire, substantiv
Sinonime: consimțământ, aprobare, încuviințare, acceptare; acord.  
Credibil
Credibil, adjectiv
Sinonime: acceptabil, de încredere, plauzibil.  
Sustenabil
Sustenabil, adjectiv
Sinonime: acceptabil, durabil, justificabil, plauzibil, posibil, suportabil, viabil.  
Volnici
Volnici, verb
Sinonime: a (se) strădui, a accepta, a admite, a canoni, a căzni, a chinui, a concepe, a dezrobi, a elibera, a emancipa, a forţa, a frământa, a împuternici, a îndreptăți, a îngădui, a învesti cu drepturi, a lăsa liber, a libera, a munci, a necăji, a osteni, a permite, a răbda, a salva, a scăpa, a scoate, a sforţa, a sili, a suferi, a suporta, a tolera, a trudi, a zbate, a zbuciuma, a-și da silința.  
Valabilitate
Valabilitate, substantiv
Sinonime: acceptabilitate, autenticitate, putere, validitate, valoare.  
Suferibil
Suferibil, adjectiv
Sinonime: acceptabil, suportabil, tolerabil.  
Suferit
Suferit, adjectiv
Sinonime: acceptabil, suportabil, tolerabil.  
Tolerabil
Tolerabil, adjectiv
Sinonime: acceptabil, admisibil, convenabil, scuzabil, suportabil.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/



Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie