Aba (abale), substantiv feminin
Sinonime:
dimie, postav, pănură, ţesătură groasă de lână; (popular) suman; (regional) saiac, zeghe.
Abac (abace), substantiv feminin
Sinonime:
abacă, diagramă, dispozitiv de calcul, nomogramă, numărătoare, tabel, (învechit) ambac.
Abaca, substantiv feminin
Sinonime:
cânepă de Manilla (Manila).
Abacterian, adjectiv
Sinonime:
antibacterian, aseptic, dezinfectat, sterilizat.
Abager, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
croitor, (învechit) abagiu.
Abagiu, substantiv (învechit)
Sinonime:
(regional) abager, (învechit) pânzar.
Abagiubă, substantiv
Sinonime:
(botanică) lemn câinesc.
Abai, substantiv (învechit)
Sinonime:
cioltar, șabracă, valtrap.
Abajur-glob (abajururi-glob), substantiv neutru
Sinonime:
abajur în formă de glob.
Abaldă, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
depozit, magazie.
Abaliena, verb (învechit)
Sinonime:
(dreptul roman) a aliena, a înstrăina.
Abalienare, substantiv
Sinonime:
(medicină) alienație.
Abalienațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
(dreptul roman) alienare, alienație, înstrăinare.
Abandon (abandonuri), substantiv neutru Sinonime:
abdicare, apostazie, capitulare, concesionare, oprire, părăsire, rejectare, lepădare, renunţare, resemnare.
Abandona, verb Sinonime:
a părăsi, a renunţa, a lepăda; a abdica, a capitula, a ceda, a înceta, a declara forfait, a demisiona, a dezerta, a îngropa, a neglija, a se debarasa, a se da bătut, a se retrage.
Abandonare, substantiv
Sinonime:
abandon, desistare, părăsire, renunțare.
Abandonat, adjectiv
Sinonime:
delăsat, deșertat, fără familie, inutilizat, lăsat în paragină, nefrecventat, nepopulat, neterminat, părăsit, repudiat, uitat, vid, (învechit și popular) oropsit, (învechit și regional) năpustit. Abandonat, substantiv
Sinonime:
abandon, renunțare.
Abanos (abanoși), substantiv masculin
Sinonime:
eben, ebenacee.
Abataj (abataje), substantiv neutru
Sinonime:
abatere, doborâre, exterminare, imolație, sacrificare, tăiere; (minerit) havaj, havare, (prin Transilvania) ort; (marinărie) carenaj.
Abătătoare, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
han (cu birt).
Abătător (abătătoare), adjectiv
Sinonime:
activ, harnic, muncitor, neobosit, neostenit, silitor, sârguincios, sârguitor, vrednic, zelos.
Abătătură, substantiv
Sinonime:
(învechit) gând ascuns, intenție netrebnică.
Abate, verb Sinonime:
a devia, a schimba direcţia; a doborî, a tăia, a ucide, a anihila, a elimina, a epuiza, a lichida. Abate, substantiv
Sinonime:
(biserică) prior; stareţ, egumen.
Abatere (abateri), substantiv feminin
Sinonime:
aberație, anomalie, contravenție, culcare pe pământ, culpabilitate, culpă, deformare, deplasare, derivă, deviație, deviere, doborâre, eroare, excepție, greșeală, infracțiune, încălcare (de norme), îndepărtare, mutare, ocolire, păcat, schimbare, vină, vinovăție, (figurat) deprimare, (figurat) rătăcire, (învechit și figurat) rătăceală, (învechit și regional) teahnă, (învechit) cusur, (învechit) săblaznă, (învechit) scandal, (învechit) smintă, (învechit) sminteală, (livresc) eres, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (rar) prihană, (regional) greș.
Abatesă, substantiv
Sinonime:
călugăriță, egumenă, maică superioară, stareță, (regional) stariță.
Abațial, adjectiv
Sinonime:
capitular, conventual, mănăstiresc, monahal, monastic.
Abație (abații), substantiv feminin
Sinonime:
mănăstire; stăreție.
Abatiză, substantiv
Sinonime:
(armată; învechit) retranșament.
Abator (abatoare), substantiv neutru
Sinonime:
(locul în care se taie vitele) măcelărie; (regional) belitoare, tăietorie; (învechit) scaun, zalhana.
Abatoriu, substantiv (învechit)
Sinonime:
abataj, abator, asomator, (regional) zalhana.
Abatoriza, verb
Sinonime:
a tăia animalele la abator și a prelucra carnea.
Abătut (abătută), adjectiv Sinonime:
descurajat, deznădăjduit, deprimat, demoralizat, amărât, mâhnit, descumpănit; melancolic, care nu este în apele lui, supărat.
Abazie, substantiv
Sinonime:
(medicină) astazie.
Abdica, verb
Sinonime:
a abandona, a capitula, a ceda, a demisiona, a părăsi (o funcție înaltă), a renunța, a se coborî din scaun, (figurat) a se resemna, (învechit și figurat) a coborî, (învechit și figurat) a se resigna, (învechit) a paretisi, (învechit) a se prosti.
Aberaţie (aberaţii), substantiv feminin
Sinonime:
eroare, rătăcire, absurditate, elucubrație, anomalie, anormalitate, demență, dereglare, nebunie, idioțenie, iluzie, non-sens, sofism, stupiditate; abatere, depărtare, deturnare, deviere; îndepărtare de adevăr; (aberație cromatică) cromatism; (aberație vizuală) astigmatism.
Abjura, verb Sinonime:
a nega, a tăgădui, a se lepăda, a renega, a renunța public la religia sa, a renunța la o opinie, a abandona o practică.
Abuz, substantiv neutru Sinonime:
exces, exagerare, necumpătare, ilegalitate, injustiție, abatere, încălcare a legii.
Afectat (afectată), adjectiv Sinonime:
alterat, rănit, mâhnit, trist, abătut, îndurerat; compuncțios, nenatural, emfatic, retoric, exagerat.
Alienație, substantiv feminin
Sinonime:
abalienare, alienare (mintală), arierație, boală mintală, cretinism, debilitate mintală, demență, folie, nebunie, prosteală, sminteală, smintire, țicneală, (familiar) căpială, (figurat) rătăcire, (figurat) scrânteală, (figurat) țăcăneală, (învechit și regional) smintă, (juridic) alienare, (juridic) înstrăinare, (Moldova) zăluzeală, (Moldova) zăluzie, (Moldova) zărgheală, (Moldova) zărghenie, (popular) nebuneală, (prin Bucovina) sălteală, (Transilvania, Maramureș și Banat) bolânzie, (variantă) alienațiune.
Anomalie, substantiv feminin Sinonime:
abatere, neregularitate, deviere; defect, meteahnă, monstruozitate, bizarerie.
Bisericesc (bisericească), adjectiv Sinonime:
ecleziastic, clerical, preoţesc, popesc; abațial; păstoresc, pastoral.
Călca, verb Sinonime:
a pune piciorul, a păşi, a merge, a străbate, a cutreiera, a colinda, a bate un drum, a bătători; a strivi, a zdrobi, a nimici, a distruge; (figurat) a nu respecta (o hotărâre), a nesocoti, a trece peste legi, a încălca; a veni, a se abate, a vizita. Calca, verb
Sinonime:
calchia.
Cârmeală, substantiv feminin Sinonime:
întorsătură, cotitură, ocol, ocolire, abatere; (figurat) şovăială, ezitare, codire, eschivare.
Cârmi, verb Sinonime:
a coti, a întoarce, a ocoli, a se abate; (figurat) a şovăi, a ezita, a se codi, a se eschiva.
Contravenţie, substantiv feminin Sinonime:
ilegalitate, abatere, abuz, încălcare.
Coti, verb
Sinonime:
a se abate; a-şi da coate; a cârmi, a vira, (rar) a cârmui, (popular) a cârni, (Moldova) a cotigi, (învechit) a şovăi; a o lua, a merge.
Cusur, substantiv neutru
Sinonime:
abatere, aluzie, anomalie, culpabilitate, culpă, defect, eroare, greşeală, imperfecţiune, meteahnă, patimă, păcat, racilă, rest, restanţă, vină, vinovăţie.
Da, verb
Sinonime:
a oferi, a dărui, a acorda, a preda, a înmâna, a întinde, a furniza, a procura, a împrumuta, a dona, a ceda, a transmite, a atribui, a conferi, a plăti, a restitui, a jertfi, a vinde, a deplasa, a ajunge, a abate, a nimeri, a aluneca, a întoarce, a arunca, a împrăştia, a izbi, a trage, a face, a produce, a rodi, a apărea, a scoate, a provoca, a hărăzi, a îngădui, a permite, a desfăşura, a susţine, a trasa, a fâţâi, a cerne, a vopsi, a unge, a cădea, a ura; a azvârli, a întâmpla, a juca, a năpusti, a năvăli, a pomeni, a precipita, a prezenta, a repezi, a reprezenta, a sări, a tăbărî, a tălmăci, a traduce, a transpune, a veni, a zvârli. Da, adverb
Sinonime:
desigur, fireşte, (învechit şi regional) dar, (turcism, în Moldova) helbet.
Declina, verb
Sinonime:
a refuza, a respinge, a renunţa, a abandona; a apune, a scăpăta, a asfinţi, a coborî, a dispărea, a pieri; (gramatică) (învechit) a (se) pleca.
Delict, substantiv neutru Sinonime:
infracţiune, greşeală, abatere, eroare.
Depozit (depozite), substantiv neutru
Sinonime:
abaldă, magazie, loc de păstrare; rezervă, acumulare; strat, depunere, sediment.
Deprimat (deprimată), adjectiv Sinonime:
descurajat, mâhnit, întristat, demoralizat, descumpănit, trist, abătut.
Deroga, verb Sinonime:
a se abate, a face excepţie, a nu respecta o lege.
Descurajat (descurajată), adjectiv
Sinonime:
abătut, deprimat, timorat, demoralizat, deznădăjduit, descumpănit, (figurat) demobilizat, amărât, indispus, îndurerat, întristat, mâhnit, necăjit, supărat, trist, (popular) obidit, (învechit şi regional) scârbit, supărăcios, (învechit) dosădit, ponosit, pricăjit, (figurat) cătrănit, pleoştit, plouat.
Devia, verb
Sinonime:
a abate, a îndepărta, a merge alături, a muta, a schimba.
Dimie, substantiv feminin Sinonime:
pănură, aba, postav.
Disperat (disperată), adjectiv Sinonime:
desperat, abătut, întristat, atristat, supărat, descurajat, dezolat, deprimat, demoralizat, inconsolabil, de neconsolat, de nemângâiat, fără speranţă.
Eres, substantiv neutru
Sinonime:
prejudecată, superstiţie, absurditate, eroare, greşeală, erezie, păcat, rătăcire, (rar) necredinţă, (învechit) minciună; abatere, culpabilitate, culpă, vină, vinovăţie.
Excurs, substantiv neutru
Sinonime:
abatere, digresiune, divagare, divagaţie, excursie, (învechit) escurs, (învechit) excursus.
Face, verb
Sinonime:
a (se) produce, a lucra, a alcătui, a realiza, a construi, a zidi, a ridica, a genera, a procrea, a stabili, a institui, a întocmi, a elabora, a îndeplini, a efectua, a înfăptui, a crea, a izvorî, a da formă, a dura, a edifica, a plăsmui, a imagina, a scrie, a picta, a naște, a da viață, a aduce pe lume, a rodi, a da roade, a provoca, a transforma, a (se) preface, a deveni, a însuma, a valora, a petrece, a parcurge un interval de timp, a săvârși, a făptui, a comite, a executa, a practica, a exercita, a se ocupa cu ceva, a se afla, a se găsi, a pregăti, a aranja, a curăța, a aprinde, a găti, a împărți cărțile de joc, a proceda, a se comporta, a se descurca, a introduce, a ține, a organiza, a vorbi, a rosti, a vrăji, a fermeca, a pricinui, a cauza, a se îndrepta, a o lua spre, a ajunge, a se preschimba, a se ivi, a crește, a se forma, a se arăta, a părea, a da impresia, a se abate, a se îndepărta, a dobândi, a căpăta, a-și căuta, a i-o plăti cuiva, a se răzbuna.
Foraj, substantiv neutru
Sinonime:
abataj, extracție, forare, forat, găurire, săpare, sondaj, sondare; gaură de sondă.
Greş, substantiv neutru
Sinonime:
abatere, culpabilitate, culpă, cusur, defect, eroare, greşeală, păcat, vină.
Greşeală, substantiv feminin
Sinonime:
abatere, cusur, defect, deficienţă, eroare, gafă, hibă, imperfecţiune, incorectitudine, inexactitate, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, rătăcire, scădere, scrânteală, slăbiciune, viciu, vină, vinovăţie, (învechit) greșală, (regional) greșa, (regional) grișea.
Greşi, verb
Sinonime:
a cădea în păcat, a comite o greșeală, a comite un păcat, a confunda, a da greş, a executa ceva greșit, a face cuiva un rău, a face o faptă rea, a face rău, a greși, a încurca, a lua un lucru drept altul, a nu nimeri ținta, a păcătui, a rătăci, a se abate de la regulile de conduită, a se face vinovat, a se înşela, a vătăma.
Indisciplină, substantiv feminin
Sinonime:
abatere, anarhie, dezobediență, dezordine, indocilitate, insubordonare, insubordonație, insumisiune, neascultare, nedisciplină, nesupunere, (rar) recalcitranţă, sedițiune.
Îndepărta, verb Sinonime:
a înlătura, a concedia, a elimina, a da deoparte; a se abate, a o lua razna.
Întorsătură, substantiv feminin Sinonime:
cotitură, abatere, şerpuire, răsucire, întortochere; schimbare, modificare.
Lepăda, verb
Sinonime:
a abandona, a abjura, a afurisi, a alunga, a anatemiza, a arunca, a avorta, a azvârli, a blestema, a deborda, a descărca, a excomunica, a expulza, a goni, a izgoni, a înlătura, a lua, a năpârli, a nega, a nu mai fi de acord, a părăsi, a refuza, a renega, a renunţa, a respinge, a scoate, a se apăra, a se depărta, a se dezbăra, a se dezbrăca, a se dezice, a se dezvinovăți, a se feri, a se îndepărta, a se lăsa, a se păzi, a se schimba, a trage, a vărsa, a voma, a vomita, a zvârli, a-şi muta gândul, (învechit) a scutura, (regional) a lăpăda, (regional) a țipa.
Lăsa, verb Sinonime:
a părăsi, a abandona, a ceda, a renunţa, a lepăda; a învoi, a îngădui, a permite, a admite, a accepta; a produce, a întipări, a provoca; a se apleca, a se îndoi, a se denivela.
Libertate, substantiv feminin
Sinonime:
abatere de la normă, aprobare, autonomie, dezinvoltură, independenţă, indeterminism, învoire, liber-arbitru, libertinaj, libertinism, licență, neatârnare, nonconformism, permisiune, suveranitate, ușurință, (învechit și popular) slobozenie, (învechit și regional) slobozie, (învechit) liberaliciune, (învechit) nedependență, (învechit) volnicie, (popular) revoluție, (rar) timp liber.
Melancolic (melancolică), adjectiv
Sinonime:
abătut, amărât, deprimat, descurajat, dezolat, elegiac, îndurerat, întristat, mâhnit, posomorât, supărat, trist, (învechit) melanholicos.
Mâhnit (mâhnită), adjectiv
Sinonime:
abătut, amărât, dezolat, îndurerat, întristat, lovit în inimă, melancolic, trist, (învechit) mâhnițel.
Năzări, verb
Sinonime:
a i se năluci, a i se părea, a-i căşuna, a-i veni, a-l apuca, (învechit şi regional) a-i abate, (Transilvania) a-i tonca, (figurat) a-i trăsni.
Neregularitate, substantiv feminin
Sinonime:
abatere, accident, anomalie, asimetrie, deviație, deviere, discontinuitate, disimetrie, eroare, ilegalitate, inegalitate, iregularitate, ondulație, sinuozitate.
Nesocoti, verb
Sinonime:
a călca, a contraveni, a deprecia, a desconsidera, a dispreţui, a ignora, a încălca, a lua în glumă, a lua în râs, a neglija, a necunoaște, a nu ține cont, a nu ține seama de, a omite, a se abate, a subestima, a viola, (figurat) a silui, (învechit) a defăima, (învechit) a mepriza, (învechit) a ocărî, (învechit) a păși, (învechit) a sparge, (învechit) a stropși, (învechit) a știrbi.
Numărătoare, substantiv feminin Sinonime:
numărare, socoteală, calcul, recensământ; abac.
Ocoli, verb Sinonime:
a înconjura; a împrejmui, a îngrădi; a evita, a se abate, a ieşi din subiect; a umbla brambura, a umbla hai-hui.
Pastor, substantiv masculin Sinonime:
preot, popă. Păstor, substantiv masculin Sinonime:
cioban, păcurar, oier; prelat, preot, popă, abate, călugăr.
Păcat, substantiv neutru Sinonime:
vinovăţie, vină; rătăcire, abatere, greşeală; defect, cusur, meteahnă, viciu, slăbiciune, lipsă, scădere, imperfecţiune, neajuns.
Păcătui, verb Sinonime:
a greşi, a se abate, a călca normele.
Pănură, substantiv feminin Sinonime:
aba, dimie, postav.
Părăsi, verb Sinonime:
a abandona, a renunţa, a lăsa; a evacua; a pleca, a se îndepărta, a abdica; a înceta, a întrerupe, a renunţa; a neglija.
Părăsit (părăsită), adjectiv Sinonime:
abandonat, lăsat; nepopulat, nelocuit, sălbatic, părăginit, dărăpănat, ruinat.
Părinte, substantiv masculin Sinonime:
tată, taică, (la plural) strămoşi; (figurat) întemeietor, creator, făuritor, pionier; preot, popă, prelat, abate, călugăr.
Pensiona, verb Sinonime:
a ajunge la pensie, a abandona, a părăsi o funcţie.
Perversiune, substantiv feminin
Sinonime:
depravare, desfrânare, imoralitate; alterare, corupţie, tulburare, dereglare, abatere; (tipuri de perversiune) amoralitate, bestialitate, coprofilie, exhibiționism, fetișism, neregulă, masochism, necrofilie, sadism, sadomasochism, satanism.
Pleca, verb Sinonime:
a porni, a se duce, a merge, a se deplasa, a se urni, a se îndepărta, a o lua din loc, a se retrage; a renunţa, a părăsi, a abandona, a o şterge; (reflexiv) a se înclina, a se îndoi, a se încovoia, a se apleca; a se coborî; a se închina, a saluta; (figurat) a ceda, a se supune.
Pleoştit (pleoștită), adjectiv Sinonime:
turtit, deformat, lăbărţat, teşit, lăţit; (figurat) abătut, deprimat, indispus, mâhnit, întristat, descurajat, demoralizat.
Plouat (plouată), adjectiv
Sinonime:
muiat, ud, udat; (figurat) abătut, amărât, deprimat, descurajat, fără chef, indispus, îndurerat, întristat, mâhnit, necăjit, supărat, trist.
Postav, substantiv neutru
Sinonime:
aba, dimie, pănură, postăvior, stofă, (învechit) calemcheriu.
Prihană, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
abatere, acuzare, acuzație, blam, blamare, condamnare, culpabilitate, culpă, cusur, defect, dezaprobare, eroare, greșeală, impuritate, imputare, imputație, înfierare, învinovățire, învinuire, meteahnă, murdărie, neaprobare, necinste, pată, păcat, pângărire, profanare, reprobare, reproș, respingere, spurcare, stigmatizare, vină, vinovăție, (învechit) prighană, (învechit) prihănie, (învechit) prihănire.
Refracta, verb Sinonime:
a răsfrânge, a abate, a devia, a modifica.
Renunţa, verb Sinonime:
a abandona, a părăsi, a nu mai voi, a se da deoparte.
Riguros (riguroasă), adjectiv Sinonime:
sever, strict, aspru, inflexibil; exact, precis, fără abateri.
Sârguincios (sârguincioasă), adjectiv
Sinonime:
activ, asiduu, harnic, insistent, laborios, lucrător, muncitor, neobosit, neostenit, perseverent, sârguitor, silitor, spornic, stăruitor, străduitor, susținut, tenace, vrednic, zelos, (învechit și figurat) neadormit, (învechit și regional) strădalnic, (învechit) diligent, (învechit) nepregetat, (învechit) nepregetător, (învechit) nevoitor, (învechit) râvnaci, (învechit) râvnitor, (Moldova și Bucovina) robaci, (prin Oltenia și Banat) sârnic, (prin Transilvania) baur, (regional) abătător, (Transilvania și Banat) porav.
Sârguitor (sârguitoare), adjectiv
Sinonime:
activ, asiduu, harnic, insistent, laborios, lucrător, muncitor, neobosit, neostenit, perseverent, sârguincios, silitor, spornic, stăruitor, străduitor, susținut, tenace, vrednic, zelos, (învechit și figurat) neadormit, (învechit și regional) strădalnic, (învechit) diligent, (învechit) nepregetat, (învechit) nepregetător, (învechit) nevoitor, (învechit) râvnaci, (învechit) râvnitor, (Moldova și Bucovina) robaci, (prin Oltenia și Banat) sârnic, (prin Transilvania) baur, (regional) abătător, (Transilvania și Banat) porav.
Sminteală, substantiv feminin
Sinonime:
abatere, aiureală, bătaie, ciomăgeală, culpabilitate, culpă, daună, defect, dificultate, eroare, greșeală, greutate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nebunie, necaz, neconformare, neplăcere, nevoie, obstacol, opreliște, pagubă, păcat, piedică, pierdere, prejudiciu, scrânteală, stavilă, stricăciune, țicneală, vină, vinovăție, zăpăceală, (familiar) țăcăneală.
Suman, substantiv neutru Sinonime:
ţundră, zeghe; pănură, aba, dimie.
Supărat (supărată), adjectiv Sinonime:
trist, abătut, mâhnit, amărât, indispus, necăjit.
Sustrage, verb Sinonime:
a fura, a șterpeli; a abate, a împiedica; a se eschiva.
Trece, verb Sinonime:
a merge, a străbate, a păşi, a-şi croi drum, a-şi tăia drum; (figurat) a se perinda, a se succeda, a curge, a se scurge, a se desfăşura; a vizita, a se abate; a sări peste (ceva), a depăşi, a întrece; a da, a preda, a transmite; a înregistra, a înscrie, a introduce; a nu mai fi, a se epuiza, a se sfârşi; (figurat) a îmbătrâni, a se stinge, a se ofili, a se veşteji.
Trist (tristă), adjectiv Sinonime:
abătut, amărât, mâhnit, melancolic, supărat; îndurerat, jalnic; (figurat) deprimant, dezolant, dureros.
Ţesătură, substantiv feminin
Sinonime:
aranjament, combinaţie, compoziție, intrigă, înlănțuire, reunire, structură, uneltire; aba, alpaca, ațică, barchet, batic, borangic, brocart, camgarn, canava, cașmir, catifea, covercot, crep satin, crep, crepon, creton, dejalen, diftină, dimie, doc, dril, eponj, etamină, fetru, finet, flanel, fresco, gabardină, gaz, gradel, grenadină, indian, împletire, împletitură, lastex, lână, lânică, lenaj, loden, lustrin, marchizet, material, mătase, mătăsică, milino, moar, mochetă, mohair, molton, muselină, nailon, nanchin, nansuc, olandă, olandină, organdi, panama, pânză, pânză-vatir, pânzică, pânzișoară, percal, pichet, pluș, poplin, porfiră, postav, postăvior, purpură, relon, rips, satin, satinadă, satinet, serj, sibir, stambă, stofă, șantung, șiac, șifon, tafta, tergal, textilă, textură, tifon, tobralco, tul, tulpan, tweed, țesut, urson, urzeală, vatir, vâlnic, velur, velutină, zăbranic, zefir, zenana, (ieșit din uz) americă, (învechit și popular) anglie, (învechit și popular) saia, (învechit și popular) sangulie, (învechit și regional) materie, (învechit și regional) pânzătură, (învechit) adamască, (învechit) canavață, (învechit) chembrică, (învechit) citarea, (învechit) croază, (învechit) cutnie, (învechit) felendreș, (învechit) filaliu, (învechit) ghermesut, (învechit) lastic, (învechit) lastră, (învechit) lastrică, (învechit) madipolon, (învechit) maltef, (învechit) maniță, (învechit) mătăsărie, (învechit) pambriu, (învechit) percalină, (învechit) pitinet, (învechit) plisă, (învechit) sandal, (învechit) selimie, (învechit) serasir, (învechit) tibet, (învechit) zarpă, (învechit) zuf, (popular) țol, (popular) zarafir, (regional) alestâncă, (regional) barșon, (regional) păioară, (regional) pănură, (regional) pânzucă, (regional) pânzuță, (regional) pistră, (regional) pocladă, (turcism învechit) hataia.
Vacant (vacantă), adjectiv
Sinonime:
abandonat, disponibil, fără titular, liber, neocupat, vid.
Zalhana, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
abator.
Licenţă (licenţe), substantiv feminin
Sinonime:
autorizaţie, permis, brevet, patentă; desfrâu, exces, imoralitate, desfrânare, poftă, impudoare, indecenţă, necuviinţă, neruşinare, obscenitate, pornografie, scabrozitate, trivialitate, vulgaritate; (locuțiune, licenţă poetică) abatere uşoară de la regulile gramaticale ale limbii.
Cioltar (cioltare), substantiv neutru
Sinonime:
(pătură care se pune pe cal) abai, șabracă, valtrap.
Taier (taiere), substantiv neutru
Sinonime:
(acoperitoare care se pune la o lampă) abajur; blid, disc, farfurie întinsă, platou, strachină, taler, talger, tas; (regional) tănier.
Deviere (devieri), substantiv feminin
Sinonime:
abatere, deviație, îndepărtare, mutare, schimbare; deflexiune.
Năpustit (năpustită), adjectiv
Sinonime:
(învechit) lăsat în părăsire; abandonat, părăsit.
Teahnă (tehne), substantiv feminin
Sinonime:
abatere, greșeală, meteahnă, vină.
Ponos (ponoase), substantiv neutru
Sinonime:
abatere, belea, bucluc, consecință neplăcută, culpabilitate, culpă, cusur, dandana, defect, deficienţă, dezonoare, eroare, greşeală, imperfecţiune, insuficienţă, încurcătură, lacună, lipsă, meteahnă, năpastă, neajuns, necaz, necinste, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, nume, pacoste, păcat, plângere, pocinog, poreclă, rău, reclamație, rușine, scădere, slăbiciune, supărare, supranume, viciu, vină, vinovăție; (a trage ponoasele) a suferi consecințele nefaste ale unei acțiuni.
Smintă (sminte), substantiv feminin
Sinonime:
(regional) abatere, alienare, alienație, boală mintală, culpabilitate, culpă, daună, defect, demență, eroare, greșeală, nebunie, pagubă, păcat, pierdere, prejudiciu, sminteală, smintire, stricăciune, țicneală, vină, vinovăție, (variantă; învechit) smântă.
Rătăceală (rătăceli), substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
abatere, culpabilitate, culpă, eroare, greșeală, păcat, rătăcire, vină, vinovăție.
Excepție (excepții), substantiv feminin
Sinonime:
anomalie, abatere, particularitate, singularitate; (cu excepția) afară de; (fără excepție) fără deosebire; (de excepție) excepțional; (termen juridic) incident, derogație.
Alienare, substantiv
Sinonime:
abalienare, alienație, arierație, boală mintală, cretinism, debilitate mintală, demență, folie, nebunie, prosteală, sminteală, smintire, țicneală, (familiar) căpială, (figurat) rătăcire, (figurat) scrânteală, (figurat) țăcăneală, (învechit și regional) smintă, (juridic) alienație, (juridic) cedare, (juridic) înstrăinare, (Moldova) zăluzeală, (Moldova) zăluzie, (Moldova) zărgheală, (Moldova) zărghenie, (popular) nebuneală, (prin Bucovina) sălteală, (Transilvania, Maramureș și Banat) bolânzie.
Cleric, substantiv
Sinonime:
abate, capelan, călugăr, coadjutor, congregaționist, druid, ecleziast, iezuit, lazarist, mag, marabut, oficiant, pastor, preot, reverend, seminarist, vicar, (învechit) duhovnic.
Detur, substantiv
Sinonime:
abatere, buclă, deviație, meandru, ocol, sinuozitate, subterfugiu, truc, zigzag.
Parafilie, substantiv
Sinonime:
perversiune sexuală; abasiofilie, acrotomofilie, agalmatofilie, algolagnie, apotemnofilie, asfixie autoerotică, asfixiofilie, autoginefilie, bestialitate, biastofilie, cleptofilie, clismafilie, cropofilie, dacrifilie, dendrofilie, efebofilie, emetofilie, exhibiţionism, exobiofilie, fetișism sexual, formicofilie, froterism, gerontofilie, harpaxofilie, hebefilie, hibristofilie, homeovestism, lactofilie, macrofilie, masochism, mecanofilie, mizofilie, naratofilie, necrofilie, ondinism, parțialism, pediofilie, pedofilie, pictofilie, pirofilie, podofilie, raptofilie, sadism, salirofilie, scatofilie, scatologie, somnofilie, teratofilie, transvestism, travestism, tricofilie, triolism, urolagnie, vampirism, vorarefilie, voyerism, zoofilie, zoosadism.
Contraveni, verb
Sinonime:
a se abate, a călca, a încălca, a nesocoti, a viola, (învechit) a păşi, a sparge, a stropşi, a ştirbi.
Defecţiune, substantiv
Sinonime:
defect, defectare, deranjament, dereglare, (livresc) disfuncţionalitate; abandon, apostazie, dezertare, dezerțiune, fugă de la datorie; (variantă) defecție.
Demisie, substantiv
Sinonime:
abandon, abdicare, renunțare; (învechit) paretisire, paretisis, prostire.
Demisiona, verb
Sinonime:
a-și prezenta demisia, a abandona, a abdica, a renunța, a se retrage; (învechit) a paretisi, a se prosti.
Depărta, verb
Sinonime:
a (se) dezlipi, a (se) îndepărta, a trimite la distanță, a ține la distanță, a spaţia, a scoate, a izgoni, a se înstrăina, a alunga; a se abate, a devia.
Derivă (derive), substantiv feminin
Sinonime:
abatere, depărtare, recul, retragere.
Derogare, substantiv
Sinonime:
(termen juridic) derogaţie, abatere.
Desista, verb
Sinonime:
a abandona, a abdica, a renunţa, a se lăsa de, a repudia, a rezilia.
Deviaţie, substantiv
Sinonime:
abatere, decalaj, deviere, distanțare, distorsiune, ecart, îndepărtare, spațiere; deflexiune, difracție, dispersie; by-pass; deviaționism, erezie, heterodoxie, iregularitate; (deviație sexuală) homosexualitate, perversiune.
Dezerta, verb
Sinonime:
a trăda, a abandona, (termen militar) a fugi, (învechit) a lipsi.
Dezertare, substantiv
Sinonime:
abandon, apostazie, defecțiune, insumisiune, trădare; (termen militar) fugă la inamic, (învechit) dezerţiune.
Dezerţiune, substantiv
Sinonime:
dezertare; abandon, apostazie, defecțiune, insumisiune, trădare.
Digresiune, substantiv
Sinonime:
abatere, îndepărtare, divagare, divagaţie, (livresc) excurs, (figurat) ocol, paranteză.
Vicar, substantiv
Sinonime:
abate, capelan, cler, dalai-lama, druid, episcop, guvernator, mag, marabut, pastor, prelat, preot, reverend.
