Surpa, verb Sinonime:
a se prăbuşi, a se dărâma, a se nărui; a doborî, a distruge, a nimici, a ruina; (figurat) a submina, a săpa.
Surpăcios, adjectiv
Sinonime:
abrupt, (regional) surpător, (regional) surupos, (variantă) (regional) surupăcios.
Surpare, substantiv
Sinonime:
prăbuşire, scufundare; (geologie) surpătură; dărăpănătură, dărâmătură, detronare, hernie, mazilire, mazilit, năruitură, paragină, prăbuşitură, ruină.
Surpasa, verb
Sinonime:
(învechit) a depăși.
Surpătură, substantiv feminin Sinonime:
ruină, dărâmătură; (popular) hernie.
Cădea, verb Sinonime:
a pica, a coborî, a se lăsa în jos, a se prăvăli; a atârna, a se pleca; a se desprinde, a se rupe, a se dărâma, a se surpa; a pieri, a muri, a-şi înceta existenţa; a nu avea succes, a nu reuşi, a fi respins; (reflexiv) a reveni, a se cuveni; a se potrivi, a-i sta bine, a cadra.
Dărăpăna, verb
Sinonime:
a se ruina, a se distruge, a se strica, a se hodorogi, a (se) dărâma, a (se) nărui, a (se) prăbuşi, a (se) prăvăli, a (se) risipi, a (se) surpa, (popular) a (se) hâi, (regional) a (se) hurui, a (se) îmburda, (Oltenia, Transilvania şi Maramureș) a (se) sodomi, (prin Moldova şi Transilvania) a (se) ului, (învechit) a (se) prăpădi.
Dărăpănătură, substantiv feminin
Sinonime:
baracă, clădire în ruină, construcție dărăpănată, hardughie, şandrama; dărâmătură, năruitură, paragină, prăbușitură, ruină, surpare, surpătură, (învechit) risipă, (învechit) risipitură, (regional) ruinătură.
Dărâma, verb
Sinonime:
a da la pământ, a distruge, a nimici, a demola; a (se) dărăpăna, a (se) nărui, a (se) prăbuşi, a (se) prăvăli, a (se) risipi, a (se) surpa, (popular) a (se) hâi, (regional) a (se) hurui, a (se) îmburda, (Oltenia, Transilvania şi Maramureș) a (se) sodomi, (prin Moldova şi Transilvania) a (se) ului, (învechit) a (se) prăpădi.
Dărâmătură, substantiv feminin Sinonime:
surpătură, mină.
Groapă, substantiv feminin
Sinonime:
adâncitură, gaură, mormânt, puț, râpă, scobitură, scufundătură, surpătură, șanț, (învechit) foasă, (învechit) hambar în pământ, (Moldova şi Bucovina) bortă; (geografie) (groapă abisală) depresiune oceanică, fosă abisală.
Hai, interjecție Sinonime:
haide. Hâi, verb
Sinonime:
a (se) apleca, a (se) dărăpăna, a (se) dărâma, a deveni strâmb, a (se) înclina, a (se) lăsa, a (se) nărui, a (se) pleca, a (se) povârni, a (se) prăbuşi, a (se) prăvăli, a (se) risipi, a (se) strâmba, a (se) surpa.
Hulă, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
afront, batjocură, bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, blasfemie, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, injurie, insultă, jignire, ocară, ofensă, ponegreală, ponegrire, ruşine, sacrilegiu; (Muntenia, Transilvania) surpare, desprindere; balansare, oscilare, tangaj, (prin extindere) furtună pe mare.
Măcina, verb
Sinonime:
a chinui, a consuma, a dărăpăna, a degrada, a depăna, a digera, a distruge, a examina îndelung, a fărâma, a fărâmiţa, a flecări, a frământa, a îndruga, a mânca, a medita îndelung, a mistui, a nărui, a nimici, a pălăvrăgi, a părăgini, a persecuta, a pisa, a prejudicia grav, a prigoni, a pulveriza, a râşni, a roade, a ruina, a rumega, a săpa, a scobi, a se zbate, a se zbuciuma, a sporovăi, a strica, a strivi, a submina, a surpa, a trăncăni, a zdrobi, (regional și familiar) a părădui, (Transilvania) a dorovăi.
Nărui, verb Sinonime:
a dărâma, a surpa, a prăbuşi, a ruina, a dărăpăna, a distruge, a nimici, a da jos, a da la pământ.
Pica, verb Sinonime:
a cădea, a se prăbuşi, a se răsturna, a se prăvăli, a se dărâma, a se nărui, a se surpa, a se aşterne; a picura, a se prelinge, a se scurge; a se ivi, a apărea, a sosi. Pică, substantiv feminin Sinonime:
ciudă, necaz, pizmă, ranchiună, resentiment, pornire, duşmănie, vrăjmăşie. Pica, substantiv feminin
Sinonime:
(medicină) alotriofagie.
Ponorî, verb Sinonime:
a se prăbuşi, a se surpa, a se prăvăli, a cădea.
Prăbuşi, verb Sinonime:
a se prăvăli, a se nărui, a cădea, a se surpa, a se dărâma, a se rostogoli.
Prăbuşire, substantiv feminin
Sinonime:
cădere, colaps, crah, culcare, dărăpănare, dărâmare, dărâmat, decădere, declin, degringoladă, deprimare, destrămare, deznădejde, doborâre, lungire, năruire, năruit, picare, prăbușeală, prăvălire, răsturnare, risipire, rostogolire, rostogolit, scufundare, surpare, surpat, trântire, (învechit) răsturnătură, (învechit) risipă.
Prăbuşit (prăbușită), adjectiv Sinonime:
căzut, năruit, surpat, dărâmat; (figurat) descurajat, deznădăjduit.
Prăvăli, verb Sinonime:
a doborî, a trânti, a culca; (reflexiv) a se rostogoli, a se duce de-a rostogolul, a se duce de-a dura, a se precipita, a aluneca, a se prăbuşi, a se nărui, a se dărâma, a se surpa, a se răsturna, a cădea; (figurat) a înfrânge, a răpune, a învinge, a îngenunchea.
Risipi, verb Sinonime:
a împrăştia, a se răspândi, a spulbera, a irosi, a părădui, a degrada, a arunca, a cheltui; a pune pe fugă, a respinge, a înfrânge; a pieri, a dispărea, a se spulbera, a se nărui, a surpa, a distruge, a ruina, a prăbuşi, a nimici.
Râpă, substantiv feminin
Sinonime:
abis, adâncitură, coastă, deal prăpăstios, groapă, hău, ponor, prăpastie, rovină, surpătură, văgăună, (învechit) strămină, (Muntenia și Oltenia) sodom, (popular) mal, (regional) afundătură, (regional) apă curgătoare mică, (regional) hobaie, (regional) pârâu, (regional) pripor, (regional) ripă, (regional) ruscă, (regional) tudină, (regional) țifleică; rapăn.
Rovină, substantiv feminin Sinonime:
groapă, adâncitură, râpă, surpătură, mlaştină, mocirlă; ruină, dărâmătură.
Ruina, verb Sinonime:
a se dărăpăna, a se nărui, a se surpa, a se degrada, a se distruge, a se preface în ruină; a sărăci, a scăpăta, a da faliment, a mofluzi, a rămâne falit, a decădea. Ruină, substantiv feminin Sinonime:
dărâmătură, surpătură, risipitură; faliment, bancrută, dezastru, mofluzie.
Submina, verb
Sinonime:
a ataca, a compromite, a dărâma, a lovi, a periclita, a sabota, a săpa, a slăbi, a suplanta, a surpa, a zădărnici, (figurat) a măcina, (figurat) a roade, (figurat) a torpila, (rar) a mina „pe dedesubt”.
Urlui, verb Sinonime:
a măcina, a zdrobi; a se surpa, a se prăbuşi, a cădea.
Vătămătură, substantiv feminin
Sinonime:
colică, crampă, daună, hâitură, hernie, lovitură, pagubă, paralizie, pelagră, pierdere, prejudiciu, rană, schilodire, spasm, stricăciune, surpătură.
Îmburda, verb (regional)
Sinonime:
a (se) prăbuși, a (se) răsturna, a (se) rostogoli, a (se) trânti la pământ, a cădea, a da peste cap, a doborî, a întoarce, a pica, a răscoli, a răvăși, a se dărâma, a se împiedica, a se nărui, a se prăvăli, a se ruina, a se surpa, (învechit; figurat) a nimici, (variantă) a (se) îmborda.
Boşorogi, verb
Sinonime:
(popular) a se surpa, a se vătăma.
Chilă, substantiv
Sinonime:
chil; (învechit) impozit; hernie, surpătură, vătămătură; om de nimic, amărât, prăpădit, sărman; (regional) boccea.
Coit, substantiv
Sinonime:
act sexual, contact sexual, copulaţie, fornicație, împreunare sexuală, lascivitate, raport sexual, (argotic) babardeală.
Coit, adjectiv (popular)
Sinonime:
bolnav de hernie, boșorog, coiat, coios, surpat. Coiț, substantiv
Sinonime:
coi (mic), coiuț.
Sodomit, substantiv
Sinonime:
homosexual, pederast, sodomist. Sodomit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
distrus, nimicit, prăbușit, prăpădit, surpat.
Curătură, substantiv
Sinonime:
(învechit şi popular) posadă, (popular) laz, (învechit şi regional) secătură, seci, (regional) gărină, pârloagă, tăietură, (Bucovina, Maramureș şi nordul Transilvaniei) runc, (prin Maramureș) săcsie, (Banat) târsaică, târsă, (prin Transilvania) târsătură, (prin Banat şi Transilvania) târşeală; parchet; (regional) curățire, curățitură; deal cu vii; alunecare de teren; surpătură; codină; boabe.
Dărăpănare, substantiv
Sinonime:
ruinare, cădere, dărâmare, dărâmat, năruire, năruit, prăbuşire, prăvălire, risipire, surpare, surpat, (rar) prăbuşeală, (învechit) risipă.
Dărăpănat, adjectiv
Sinonime:
ruinat, dărâmat, năruit, prăbuşit, prăvălit, risipit, surpat, (popular) hâit.
Dărâmat, adjectiv
Sinonime:
demolat, dărăpănat, năruit, prăbuşit, prăvălit, risipit, surpat, (popular) hâit. Dărâmat, substantiv
Sinonime:
prăbuşire, surpare.
Dărâmare, substantiv
Sinonime:
demolare, prăbuşire, cădere, doborâre, ruinare, surpare.
Hului, verb
Sinonime:
a se dărâma, a se hurui, a se nărui, a se surpa.
Ebulment, substantiv
Sinonime:
(geologie) surpare, prăbușire, năruire.
Hâit, adjectiv
Sinonime:
aplecat, dărăpănat, dărâmat, înclinat, lăsat, năruit, plecat, povârnit, prăbuşit, prăvălit, risipit, strâmb, surpat, (variantă) hăit.
Hâitură, substantiv (regional)
Sinonime:
boșorogire, hâire, hernie, năruire, strâmbătură, surpătură, vătămătură, (variantă) hăitură. Hăitură, substantiv
Sinonime:
hâitură; plugușor, urătură.
Scufundare, substantiv
Sinonime:
afundare, imersiune, înecare, prăbuşire, submersiune, surpare.
Scufundătură, substantiv
Sinonime:
adâncitură, scufundiș, surpătură.
Scufundiş, substantiv
Sinonime:
scufundătură, surpătură.
Hernie, substantiv
Sinonime:
(medicină) evaginație, eventrație, prolaps; (popular) boșire, boșorogeală, hâitură, ruptură, surpătură, vătămare, vătămătură, (învechit și regional) surpare, (învechit) chilă, (Oltenia) stricăciune, (regional) schilăvie.
Surclasa, verb
Sinonime:
a depăși, a devansa, a întrece, a se distanța, a surmonta, a surpasa.
Prăbuşeală, substantiv
Sinonime:
cădere, dărăpănare, dărâmare, dărâmat, năruire, năruit, prăbușire, prăvălire, risipire, surpare, surpat.
Prăvălire, substantiv
Sinonime:
cădere, dărâmare, decădere, doborâre, năruire, prăbușire, rostogolire, (rar) rostogolit, surpare.
Râpos, adjectiv
Sinonime:
abrupt, drept, mâluros, perpendicular, pieptiș, pieziș, prăpăstios, priporos, repezicios, surpat, vertical, (învechit) măluros, (învechit) prăpăstiaș, (învechit) străminos, (popular) oblu, (prin Bucovina) pripos, (prin Transilvania) priporiu, (rar) prăpăstuit, (rar) priporât, (regional) corhănos, (regional) corhuros, (regional) ponciș, (regional) prăvălat, (regional) prăvălatic, (regional) râpit, (regional) râpuros, (regional) țărmuros; (regional) aspru, jegos, mânjit, murdar, negru, nespălat, pătat, răpănos, slinos, soios, (regional) râpat.
Risipitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
abis, abundență, adânc, alungare, belșug, dărăpănătură, dărâmare, dărâmătură, distrugere, împrăștiere, înfrângere, năruire, năruitură, paragină, prăbușitură, prăpastie, ruină, surpătură, zdrobire.
Pornitură, substantiv (învechit și popular)
Sinonime:
alunecare (de teren), deplasare, surpare; avânt, furie, pornire, supărare, vehemență, violență.
Ruinătură, substantiv (regional)
Sinonime:
dărăpănătură, dărâmătură, năruitură, paragină, prăbușitură, ruină, surpătură.
Jidovină, substantiv (regional)
Sinonime:
abis, adâncitură, mamelon, măgură, movilă, năruitură, prăpastie, râpă, surpare, surpătură, tăietură, teren cu gropi, teren cu hârtoape, trecătoare.
Prăbuşitură, substantiv
Sinonime:
dărăpănătură, dărâmătură, năruitură, paragină, ruină, surpătură, (învechit) risipă, (învechit) risipitură, (învechit) surpare, (regional) ruinătură.
Măcinătură, substantiv
Sinonime:
măcinare, măcinat, măciniș, mâncătură, rosătură, surpătură.
Năruitură, substantiv
Sinonime:
dărăpănătură, dărâmătură, năruială, paragină, prăbușire, prăbușitură, prăvălire, ruină, surpare, surpătură, teren năruit, (învechit) risipă, (învechit) risipitură, (regional) nărăitură, (regional) ruinătură.
Hăitire, substantiv (regional)
Sinonime:
hâire, năruire, surpare.
Hâire, substantiv
Sinonime:
boșorogire, hăitire, hăitit, hâit, hâitură, năruire, surpare, vătămare.
Hăitit, substantiv (regional)
Sinonime:
hâire, năruire, surpare. Hăitit, adjectiv (regional)
Sinonime:
hâit, năruit, surpat.
Sumârnă, substantiv (regional)
Sinonime:
teren cu surpături.
Slump, substantiv
Sinonime:
(geologie) alunecare, prăbușire, surpătură.
Soborî, verb (regional)
Sinonime:
a se aduna, a se întruni, a se reuni, a se strânge, a ține sobor; a se îmbolnăvi de hernie, (popular) a se surpa, (regional) a se surupa.
Surupa, verb (regional)
Sinonime:
a se prăbuși, a se surpa.
Rupere, substantiv
Sinonime:
abrogare, anulare, aplecare, culegere, descompunere, desfacere, despărțire, desprindere, detașare, fracturare, frângere, izolare, împrăștiere, întrerupere, răsfirare, răzlețire, revărsare, risipire, roadere, rupt, ruptură, separare, sfâșiere, smulgere, spargere, spintecare, spintecat, stricare, surpare, uzare, zdrobire, (figurat) distrugere, (figurat) îndepărtare, (figurat) înstrăinare, (figurat) ruinare, (învechit) împărțire, (învechit) jefuire, (învechit) rumpere, (învechit; la figurat) întristare, (la jocul de cărți) tăiere, (rar) fărâmițare, (regional) sfărâmare.
Surpiș, substantiv (regional)
Sinonime:
surpătură, (regional) surupiște, (variantă) surâpiș, (variantă) surupiș.
Surupiște, substantiv (regional)
Sinonime:
surpătură.
Ponorâtură, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
loc ponorât, surpătură.
Ponorâtoriu, adjectiv (învechit)
Sinonime:
(despre terenuri) alunecător, alunecos, surpăcios, (regional) surpător, (regional) surupos.
Ponorâre, substantiv
Sinonime:
dărâmare, năruire, prăbușire, prăvălire, rostogolire, surpare, surpătură.
Surpezeală, substantiv (regional)
Sinonime:
surpătură.
Coios, adjectiv
Sinonime:
(popular) bolnav de hernie, boșorog, coiat, coit, surpat; (argotic) îndrăzneț, temerar.
Surupenie, substantiv (regional)
Sinonime:
ponorâtură, prăpastie, surpătură, surupină, surupiște, (variantă) suruspenie.
Surupină, substantiv (regional)
Sinonime:
prăpastie, surpătură, (învechit și regional) ponorâtură, (regional) corhană, (regional) surupenie, (regional) surupiște.
Surupăcios, adjectiv (regional)
Sinonime:
surpăcios, (regional) surpător, (regional) surupos.
