Sminti, verb Sinonime:
a-şi pierde minţile, a înnebuni; a înşela, a păcăli; a greşi; a clinti, a deplasa; a strica, a vătăma; (popular) a răstălmăci, a altera.
Smintire, substantiv
Sinonime:
căpială, nebuneală, nebunie, sălteală, smintă, sminteală.
Smintit, adjectiv
Sinonime:
aiurea, aiurit, bezmetic, defect, defectat, defectuos, deranjat, dereglat, descreierat, eronat, fals, greșit, incorect, inexact, neadevărat, nebun, nebunesc, nechibzuit, necorespunzător, pălăvatic, silhui, stricat, trăsnit, tui, țăcănit, țicnit, zălud, zănatic, zăpăcit, zărghit, zurliu, (familiar) sanchiu, (familiar; figurat) smucit, (învechit și regional) prilestit, (învechit) turluliu, (Moldova) tuieș, (popular) deșucheat, (rar) dezmetic, (regional) șucheat. Smintit, substantiv
Sinonime:
nebun; (Transilvania) terci.
Aiurit (aiurită), adjectiv Sinonime:
uluit, zăpăcit, într-o ureche, ţicnit, smintit, trăsnit.
Aliena, verb Sinonime:
a înstrăina; a transfera, a preda; (figurat) a se sminti, a înnebuni, a se ţicni, a se prosti.
Alienație, substantiv feminin
Sinonime:
abalienare, alienare (mintală), arierație, boală mintală, cretinism, debilitate mintală, demență, folie, nebunie, prosteală, sminteală, smintire, țicneală, (familiar) căpială, (figurat) rătăcire, (figurat) scrânteală, (figurat) țăcăneală, (învechit și regional) smintă, (juridic) alienare, (juridic) înstrăinare, (Moldova) zăluzeală, (Moldova) zăluzie, (Moldova) zărgheală, (Moldova) zărghenie, (popular) nebuneală, (prin Bucovina) sălteală, (Transilvania, Maramureș și Banat) bolânzie, (variantă) alienațiune.
Apucat (apucată), adjectiv Sinonime:
năbădăios, nebun, smintit, turbat, furios, descreierat, dement.
Bolând (bolândă), adjectiv (regional) Sinonime:
prost, nebun, nerod, nărod, smintit, într-o ureche, tâmpit.
Corupe, verb
Sinonime:
a (se) degrada, a decădea, a (se) deprava, a (se) desfrâna, a (se) destrăbăla, a (se) perverti, a (se) strica, a (se) vicia, (rar) a (se) dezmăţa, (învechit) a (se) sminti; a seduce; a (se) deforma, a (se) strica.
Defect, substantiv neutru Sinonime:
lipsă, scădere, imperfecţiune, viciu, neajuns, meteahnă, cusur, beteşug, racilă, hibă, păcat; deranjament, stricăciune. Defect, adjectiv
Sinonime:
defectat, deranjat, dereglat, stricat, (rar) detracat, smintit.
Dement (dementă), adjectiv Sinonime:
nebun, alienat, ţicnit, într-o ureche, smintit.
Denatura, verb
Sinonime:
a deforma, a falsifica, a schimba, a caricaturiza, a răstălmăci, a modifica, a strica, a contraface, a altera, a stâlci, a escamota, a măslui, a mistifica, (figurat) a silui, (învechit, figurat) a sminti, a strâmba.
Deplasa, verb
Sinonime:
a disloca, a luxa; a se duce, a pleca, a merge, a se da, a (se) clătina, a (se) clinti, a (se) mişca, a (se) muta, a (se) urni, (învechit şi popular) a (se) sminti, (învechit şi regional) a (se) clăti, (Moldova şi Transilvania) a (se) vâşca, a plimba, a circula, a trece, a împinge, a mâna, a aluneca, a acţiona, a schimba.
Deraia, verb Sinonime:
a ieşi din drum; (figurat) a înnebuni, a se sminti, a divaga, a bate câmpii, a devia.
Deranja, verb
Sinonime:
a răvăşi, a răscoli, a învălmăşi; (figurat) a tulbura, a stingheri, a stânjeni, a incomoda; a se obosi, a se osteni, a face eforturi, a zăpăci, (regional) a răntui, a rostopoli, a strica, a se defecta, a încurca, a jena, a supăra, (livresc) a conturba, a importuna, a inoportuna, (rar) a sinchisi, (popular) a zăticni, (Moldova şi Bucovina) a zăhăi, (învechit) a sminti, a perturba.
Descompune, verb
Sinonime:
a (se) altera, a (se) decompoza, a (se) desface, a (se) despărți, a (se) destrăma, a (se) divide, a (se) fracționa, a (se) împărți, a (se) putregăi, a (se) râncezi, a (se) scinda, a (se) separa, a dezmembra, a fermenta, a putrezi, a se acri, a se împuți, a se înăcri, a se strica, (figurat) a se contracta, (figurat) a se crispa, (învechit și regional) a se sărbezi, (învechit și regional) a se sminti, (prin Banat) a se pâșcăvi, (prin Transilvania) a se scoace, (rar) a (se) dezalcătui, (rar) a (se) putrefia, (regional) a se mocni, (regional) a se zeri.
Descreierat (descreierată), adjectiv Sinonime:
nebun, smintit, zălud, într-o ureche, deliu, nesăbuit.
Deşucheat (deşucheată), adjectiv
Sinonime:
nebun, smintit, ţicnit; dezmăţat, destrăbălat, deşănţat, aiurea, aiurit, bezmetic, corupt, decăzut, depravat, desfrânat, imoral, impudic, indecent, necuviincios, neruşinat, obscen, pervertit, pornografic, scabros, scârbos, stricat, trivial, vicios, vulgar, zănatic, zăpăcit, zurliu, alienat, dement, descreierat, înnebunit.
Detracat (detracată), adjectiv
Sinonime:
smintit, stricat, ţicnit, dezechilibrat, defect, defectat, deranjat, dereglat, tulburat, zdruncinat.
Eronat (eronată), adjectiv
Sinonime:
aberant, absurd, denaturat, fals, greșit, impropriu, incorect, inexact, mincinos, neadevărat, neexact, nefondat, neîntemeiat, (învechit și figurat) rătăcit, (învechit și regional) smintit, (rar; figurat) strâmb.
Exaltat (exaltată), adjectiv
Sinonime:
entuziasmat, înflăcărat, aprins, însufleţit, ieşit din minţi, nebun, smintit, zăpăcit, ţicnit, surescitat.
Hăbăuc (hăbăucă), adjectiv
Sinonime:
aiurit, amețit, bleg, bramburit, buimac, buimăcit, candriu, clătit, inabil, împrăştiat, nătăfleț, nătărău, nătâng, nătântoc, năuc, năucit, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, redus, smintit, stupid, sucit, tâmpit, tont, tontălău, ţicnit, zănatic, zăpăcit, (regional) nebun.
Iresponsabil (iresponsabilă), adjectiv
Sinonime:
alienat, fără răspundere, inconștient, lipsit de răspundere, nebun, neresponsabil, smintit, țicnit.
Lepşit (lepșită), adjectiv (regional) Sinonime:
turtit, pleoştit; (figurat) prăpădit, scrântit, smintit, plin.
Luxa, verb
Sinonime:
a (se) deplasa, a (se) dezarticula, a (se) disloca, a (se) scrânti, a (se) suci, (rar) a (se) răsuci, (învechit şi regional) a (se) sminti, (regional) a (se) strica, (prin Transilvania) a (se) muruli, (Transilvania) a (se) pica, (prin Transilvania şi Bucovina) a (se) preti, (prin vestul Munteniei) a (se) proclinti.
Nebun (nebună), adjectiv
Sinonime:
alienat, dement, lovit de dambla, smintit, zălud, ţicnit, zăpăcit, bezmetic, capiu; nesocotit, nechibzuit, imprudent, neprevăzător, necugetat; neastâmpărat, zvăpăiat, zburdalnic, zglobiu, nebunatic; turbat, furios, aprins, apucat, violent, fără control.
Nebunesc (nebunească), adjectiv
Sinonime:
dement, demenţial, imprudent, nebun, nechibzuit, necugetat, necumpănit, neprecugetat, neprevăzător, nesăbuit, nesocotit, prostesc, smintit, (rar) nejudecat, (regional) nechitit.
Nebunie, substantiv feminin
Sinonime:
aberaţie, abjecţie, absurditate, alienare, alienaţie, boală mintală, boroboaţă, căpială, demenţă, fărădelege, imprudenţă, infamie, josnicie, mârşăvie, mişelie, năzbâtie, năzdrăvănie, neastâmpăr, nechibzuinţă, nelegiuire, nemernicie, nesăbuinţă, nesocotinţă, netrebnicie, poznă, prostie, sminteală, smintire, ticăloşie, ţicneală, uşurinţă, zăluzie, zărgheală, zărghenie, zburdălnicie, (figurat) rătăcire, (învechit şi regional) smintă, (Moldova) zăluzeală, (popular) nebuneală, (prin Bucovina) sălteală, (Transilvania, Maramureș şi Banat) bolânzie; (locuţiune) (la nebunie) foarte mult, enorm.
Paranoic (paranoică), adjectiv Sinonime:
dement, alienat, nebun, smintit, țicnit.
Rabiat (rabiată), adjectiv
Sinonime:
apucat, furibund, furios, nebun, sărit, smintit, turbat.
Sanchiu (sanchie), adjectiv (popular)
Sinonime:
aiurea, aiurit, bezmetic, bizar, ciudat, curios, descreierat, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, indolent, inexplicabil, insociabil, insolit, încăpăţânat, îndărătnic, leneș, mocnit, morocănos, mut, năstrușnic, nebun, necomunicativ, neobișnuit, neprietenos, nesociabil, original, paradoxal, posac, posomorât, puturos, recalcitrant, refractar, singular, smintit, straniu, taciturn, tăcut, trândav, trântor, țicnit, urâcios, ursuz, zănatic, zăpăcit, zurliu, (popular) hursuz.
Sărit (sărită), adjectiv Sinonime:
(figurat) smintit, ţicnit, smucit, zărghit, nebun, aiurit, zăpăcit, într-o ureche; omis, uitat, trecut cu vederea.
Scelerat (scelerată), adjectiv Sinonime:
mârşav, nelegiuit, ticălos, mizerabil, criminal, smintit, josnic.
Stropşit (stropşită), adjectiv Sinonime:
zdrobit, sfărâmat, strivit, stricat, deformat; (figurat) zăpăcit, smintit, năbădăios, îndrăcit; pocit, desfigurat, schimonosit.
Şui (şuie), adjectiv Sinonime:
subţire, zvelt, deşirat, mlădios, îngust, flexibil; bezmetic, zăpăcit, aiurit, năuc, nebun, capiu, fără rost, fără căpătâi, prost, nătâng; smintit, ţicnit, zănatic, lovit cu leuca, zărghit.
Ţăcăni, verb Sinonime:
a pocni, a ţăcăi, a bate, a lovi; a se sminti, a se ţicni, a se prosti.
Ţicni, verb Sinonime:
a se sminti, a se zăpăci, a înnebuni, a-şi pierde mintea, a se ţăcăni, a se prosti.
Ţicnit (țicnită), adjectiv Sinonime:
smintit, zăpăcit, trăsnit, nebun.
Zălud (zăludă), adjectiv Sinonime:
smintit, zărghit, ţicnit, nebun, zăpăcit, înnebunit, tulburat, năucit; naiv, nepriceput, neserios, uşuratic; prost, tembel, tâmpit.
Zănatic (zănatică), adjectiv Sinonime:
zăpăcit, smintit, bezmetic, aiurit, zărghit.
Zurliu (zurlie), adjectiv Sinonime:
zvăpăiat, nebunatic, smintit, aiurit, într-o ureche, într-o doagă, zărghit.
Smintă (sminte), substantiv feminin
Sinonime:
(regional) abatere, alienare, alienație, boală mintală, culpabilitate, culpă, daună, defect, demență, eroare, greșeală, nebunie, pagubă, păcat, pierdere, prejudiciu, sminteală, smintire, stricăciune, țicneală, vină, vinovăție, (variantă; învechit) smântă.
Smint (smintă), substantiv masculin și substantiv feminin
Sinonime:
(regional) nebun, smintit, zăpăcit.
Alienare, substantiv
Sinonime:
abalienare, alienație, arierație, boală mintală, cretinism, debilitate mintală, demență, folie, nebunie, prosteală, sminteală, smintire, țicneală, (familiar) căpială, (figurat) rătăcire, (figurat) scrânteală, (figurat) țăcăneală, (învechit și regional) smintă, (juridic) alienație, (juridic) cedare, (juridic) înstrăinare, (Moldova) zăluzeală, (Moldova) zăluzie, (Moldova) zărgheală, (Moldova) zărghenie, (popular) nebuneală, (prin Bucovina) sălteală, (Transilvania, Maramureș și Banat) bolânzie.
Căpială, substantiv
Sinonime:
cenuroză; alienare, alienaţie, boală mintală, demenţă, nebunie, sminteală, smintire, ţicneală.
Căpiat, adjectiv și substantiv
Sinonime:
alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, ţicnit.
Demențial, adjectiv
Sinonime:
(figurat și familiar) abracadabrant, anormal, dement, derezonabil, extraordinar, fenomenal, halucinant, înnebunitor, maniac, nebun, nebunesc, paranoic, smintit.
Deşucheat, substantiv
Sinonime:
alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, obscen, smintit, ţicnit.
Dezaxa, verb
Sinonime:
a se dezechilibra, a se scrânti, a se sminti, a se tulbura, a se zdruncina.
Dezmetic, adjectiv
Sinonime:
aiurea, aiurit, bezmetic, descreierat, nebun, smintit, ţicnit, zănatic, zăpăcit, zurliu.
Nebuneală, substantiv
Sinonime:
alienare, alienaţie, boală mintală, demenţă, nebunie, sminteală, smintire, toană, trăzneală, turbare, ţicneală; (botanică) ciumăfaie, laur, măselariță, sălbăţie.
Greşit (greşită), adjectiv
Sinonime:
culpabil, defectuos, eronat, fals, incorect, inexact, neadevărat, necorect, prost, rău, vinovat, (figurat) stricat, (învechit şi regional) smintit.
Sălteală, substantiv
Sinonime:
alienare, alienaţie, boală mintală, demenţă, nebunie, sminteală, smintire, ţicneală.
Turluliu, adjectiv
Sinonime:
aiurea, aiurit, bezmetic, descreierat, nebun, smintit, ţicnit, zănatic, zăpăcit, zurliu.
Pălăurat, adjectiv și substantiv
Sinonime:
alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, ţicnit.
Tehui, adjectiv
Sinonime:
(regional) ameţit, buimac, buimăcit, lunatic, năuc, năucit, nebun, smintit, tâmpit, zăpăcit; (variante) căhui, chiahui, năhui, tăhui, terhui. Tehui, verb
Sinonime:
(popular) a (se) ameţi, a (se) buimăci, a (se) năuci, a (se) prosti, a (se) ului, a (se) zăpăci, a deveni tehui, a nu ști de sine, a se pierde.
Rătutit, adjectiv
Sinonime:
(regional) amețit, băut, beat, cherchelit, fâstâcit, intimidat, îmbătat, încurcat, smintit, turmentat, zăpăcit.
Prilestit, adjectiv
Sinonime:
ademenit, aiurea, aiurit, amăgit, bezmetic, chircit, degenerat, descreierat, închircit, înșelat, momit, nebun, nedezvoltat, păcălit, pipernicit, pirpiriu, pricăjit, prizărit, prostit, sedus, sfrijit, smintit, trișat, țicnit, zănatic, zăpăcit, zurliu.
Bolund, substantiv și adjectiv (regional)
Sinonime:
nebun, prost, smintit, tâmpit; (variante) bolând, bolond.
Primit, adjectiv
Sinonime:
admis, găzduit, recepţionat; alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, țicnit.
Buibui, adjectiv invariabil
Sinonime:
(argou) smintit, zăpăcit.
Nemintos, adjectiv (învechit și popular)
Sinonime:
aiurit, prost, smintit, zăpăcit, (regional) nemințos. Nemintos, substantiv (regional)
Sinonime:
pierde-vară.
Deșuchiat, adjectiv
Sinonime:
deșucheat, nebun, neglijent, smintit, șleampăt, zevzec, (variantă) șuchet, (variantă) șuchiat.
Necorespunzător, adjectiv
Sinonime:
defectuos, distonant, inadecvat, neadecvat, neizbutit, nepotrivit, nerealizat, nereușit, nesatisfăcător, prost, slab, (figurat) deplasat, (figurat) stângaci, (învechit) smintit.
Stricat (stricată), adjectiv
Sinonime:
acrit, acru, alterat, avariat, becisnic, bolnav, cariat, certat, contrafăcut, corupt, dărăpănat, decăzut, defect, defectat, defectuos, deformat, degradat, denaturat, depravat, deranjat, dereglat, descompus, desfăcut, desfrânat, destrăbălat, deteriorat, dezmățat, falsificat, fermentat, forțat, găunos, găurit, greșit, hârbuit, hodorogit, imoral, incorect, împuțit, înăcrit, învechit, măcinat, mâniat, mutilat, necorect, nerușinat, paradit, părăginit, pervertit, pocit, poluat, ponosit, prăpădit, prost, rablagit, rău, rânced, ros, ruinat, rupt, scâlciat, schilod, schilodit, schimonosit, spart, spălăcit, stătut, stâlcit, stropșit, supărat, șters, tocit, uzat, vătămat, viciat, vicios, (figurat) schingiuit, (învechit și popular) searbăd, (învechit și regional) rușinat, (învechit și regional) scorboroșit, (învechit și regional) scorburos, (învechit) aselghicesc, (învechit) demoralizat, (învechit) preacurvar, (învechit) preacurvitor, (învechit) spurcat, (livresc) libertin, (Moldova) hrentuit, (popular și familiar) parșiv, (popular) curvar, (popular) deșucheat, (prin Maramureș) scopt, (rar) deșănțat, (rar) detracat, (rar) răblărit, (rar) smintit, (regional și familiar) părăduit, (regional) mocnit, (regional) răntuit, (regional) sărbezit, (regional) șucheat, (regional) teșmenit.
Huimac, adjectiv (regional)
Sinonime:
smintit.
Huimatic, adjectiv (regional)
Sinonime:
smintit.
Sona, verb
Sinonime:
a înnebuni, a se aliena, a se sminti, a se țicni, a-și pierde judecata.
Sonat, adjectiv și substantiv
Sinonime:
alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, prost, smintit, trăsnit, țicnit, zăpăcit.
Zărghenie, substantiv (regional)
Sinonime:
alienare, alienație, boală mintală, demență, nebunie, sminteală, smintire, țicneală, (popular) nebuneală, (regional) zărgheală.
Zărgheală, substantiv (regional)
Sinonime:
alienare, alienație, boală mintală, demență, nebunie, sminteală, smintire, țicneală, (cu sens atenuat) zăpăceală, (regional) zărghenie.
Zărghi, verb (regional)
Sinonime:
a înnebuni, a se aliena, a se sminti, a se țicni, (cu sens atenuat) a se zăpăci.
Sturluiba, verb (regional)
Sinonime:
a înnebuni, a se aliena, a se sminti, a se țăcăni, a se țicni, a se zăpăci, a-și pierde capul, a-și pierde rațiunea, (variantă) a struluba, (variantă) a sturluba.
Tunat, adjectiv (regional)
Sinonime:
nebun, smintit, țicnit, zăpăcit. Tunat, substantiv (învechit)
Sinonime:
trăsnet.
Zăluzie, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
alienare, alienație, boală mintală, demență, nebunie, prostie, rătăcire, sminteală, smintire, țicneală, zăpăceală, (regional) bolânzie, (regional) bolonșag, (regional) bolunzie.
Chiulat, adjectiv (regional)
Sinonime:
într-o parte, într-o ureche, smintit, (regional) șod.
Păucălie, substantiv (regional)
Sinonime:
smintit, zănatic.
