Slab (slabă), adjectiv Sinonime:
uscăţiv, debil, vlăguit, nerezistent; (figurat) influenţabil, ezitant, fricos; amestecat, diluat; (figurat) neînzestrat, mediocru; neroditor, nefertil.
Slăbăciune, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
slăbiciune, (învechit) slăbie.
Slăbănog (slăbănoagă), adjectiv Sinonime:
uscăţiv, slab, debil, vlăguit; (învechit) infirm, olog, schilod.
Slăbănogeală, substantiv
Sinonime:
debilitate, paralizie, slăbiciune, șubrezenie, (învechit) slăbănogie.
Slăbănogie, substantiv
Sinonime:
debilitate, paralizie, slăbănogeală, slăbiciune, șubrezenie.
Slăbi, verb Sinonime:
a se usca, a se vlăgui, a se debilita; a diminua, a micşora; a se domoli, a se încetini.
Slăbiciune, substantiv feminin Sinonime:
sfârşeală, epuizare, vlăguială; defect, scădere, lipsă, carenţă, viciu, deficienţă; afecţiune, înclinaţie, pornire, aplecare.
Slăbie, substantiv
Sinonime:
(învechit) anemie, debilitate, deșert, flămânzare, șold; cusur, defect, epuizare, extenuare, istoveală, istovire, meteahnă, nărav, patimă, secătuială, sfârșeală, slăbiciune, sleire, surmenaj, surmenare, viciu, vlăguire; (regional) lipsă (de avere), neavere, nevoie, sărăcie.
Slăbire, substantiv
Sinonime:
atenuare, calmare, descreștere, destindere, diminuare, domolire, lărgire, micșorare, potolire, reducere, relaxare, sarcopenie, scădere, slăbit, șubrezire, temperare, (popular) slobozire.
Slăbit (slăbită), adjectiv Sinonime:
epuizat, vlăguit, anemiat, debilitat.
Slabiță, substantiv (regional)
Sinonime:
(la animale) deșert, flămânzare, slabină.
Slăbitor, adjectiv (învechit)
Sinonime:
anti-îngrășare, (învechit) subțietor.
Abdomen, substantiv neutru
Sinonime:
burtă, gaster, pântece, ventru, (familiar) burduhan, (învechit și popular) mațe, (popular) inimă, (prin Moldova) buft, (regional) bandor, (regional) bârdan, (regional) burduh, (regional) dobă, (regional) foale, (regional) rânză, (regional) slabină, (regional) slăbie, (regional) vintre.
Amortisment, substantiv neutru
Sinonime:
amortizare, diminuare, reducere, slăbire, stingere, (variantă) amortizment.
Amortiza, verb Sinonime:
a slăbi, a diminua, a reduce, a stinge.
Anemia, verb (reflexiv) Sinonime:
a slăbi, a (se) debilita, a-şi pierde puterile, a deveni anemic.
Anemiat (anemiată), adjectiv Sinonime:
anemic, slăbit, debil; astenic.
Anemic (anemică), adjectiv Sinonime:
anemiat, astenic, fără vlagă, slăbit.
Astenic (astenică), adjectiv Sinonime:
slab, slăbicios, istovit, fără vlagă.
Astenie, substantiv feminin Sinonime:
slăbiciune, istovire, epuizare, atonie, oboseală.
Atenua, verb Sinonime:
a reduce, a diminua, a slăbi, a modera, a micşora, a scădea, a minimiza, a amortiza, a îndulci, a calma, a tempera.
Atrofia, verb Sinonime:
a micşora, a scădea, a degenera, a se reduce, a se degrada, a se închirci; a slăbi.
Becisnic (becisnică), adjectiv Sinonime:
bicisnic, debil, slăbănog, neputincios, pirpiriu; nepriceput, incapabil, prost; nemernic, ticălos, netrebnic, necinstit, păcătos, prăpădit.
Beteșug, substantiv neutru Sinonime:
afecțiune, infirmitate, betegie, vătămare, betejeală, slăbiciune; (figurat) cusur, meteahnă, problemă, defect, imperfecţiune, racilă; (regional) boală, morb.
Bolnăvicios (bolnăvicioasă), adjectiv Sinonime:
morbid; şubred, debil, slab, fragil, betegos.
Bubă, substantiv feminin
Sinonime:
abces, buboi, furuncul, umflătură, (regional) cârticer; rană, plagă, leziune; (figurat) încurcătură, dificultate, complicație, deficienţă, defect, punct slab, neajuns.
Casant (casantă), adjectiv
Sinonime:
casabil, delicat, destructibil, fragil, friabil, slab, (figurat) tăios, (neobișnuit) hotărât, (popular) spărgăcios, (regional) spărtigos.
Chior (chioară), adjectiv Sinonime:
nevăzător, orb; (figurat) diluat, slab, neconsistent.
Ciolănos (ciolănoasă), adjectiv Sinonime:
osos, slab.
Coastă, substantiv feminin
Sinonime:
dungă, latură, parte; flanc; pantă, povârniş; ţărm, mal, chei; chingă, cocârlă, crivac; (coasta-dracului) sparanghel; (coasta-vrăjmaşului) sparanghel; (expresie) (e slab de-i poți număra coastele) e foarte slab; (expresie) (a pune cuiva sula în coastă) a obliga pe cineva să facă un lucru neplăcut; (locuțiune adverbială) (pe o coastă) pe o parte, într-o dungă.
Costeliv (costelivă), adjectiv Sinonime:
slab, uscăţiv, prăpădit.
Debil (debilă), adjectiv
Sinonime:
plăpând, firav, slab, maladiv, bolnăvicios, delicat, fragil, gingaş, pirpiriu, prizărit, sfrijit, slăbănog, slăbuţ, şubred, (popular) piţigăiat, (învechit şi regional) mârşav, ticălos, (regional) gubav, morânglav, (Muntenia şi Transilvania) sighinaş, (Muntenia şi Oltenia) şiştav.
Deficienţă, substantiv feminin
Sinonime:
carenţă, cusur, debilitate, defect, defectuozitate, deficit, feblețe, fragilitate, greșeală, imperfecțiune, indigență, insuficienţă, lacună, lichea, lipsă, meteahnă, neajuns, nedesăvârșire, păcat, penurie, racilă, răutate, scădere, slăbiciune, tară, teahnă, viciu, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (popular și familiar) beteșug, (regional și familiar) hibă, (regional) madea.
Delicat (delicată), adjectiv Sinonime:
fin, gingaş, rafinat, ales, distins; plăpând, şubred, slăbuţ, puţin rezistent.
Destinde, verb
Sinonime:
a se relaxa, a se odihni, a se linişti, a se recrea, a slăbi, a lărgi, (popular) a slobozi, a (se) îndrepta, a (se) întinde; a se calma, a se domoli, a se potoli. Deştinde, verb
Sinonime:
a coborî, a descinde, a scoborî.
Deşert, substantiv neutru
Sinonime:
pustiu, pustietate, teren arid, pustă, (rar) pustiire, (regional) pustieşag, (învechit) ariniş, pustiiciune; (deşert de argilă) takâr; (deşert de nisip) erg; (deşert de piatră) hamadă; (anatomie) flămânzare, (popular) bărdăhan, (prin Banat) slabină.
Deşirat (deşirată), adjectiv Sinonime:
destrămat, desfăcut, rupt, desfirat, stricat; (figurat) lung, slab, osos.
Difuz (difuză), adjectiv
Sinonime:
împrăştiat, răspândit, risipit, confuz, imprecis, indefinit, neclar, nedefinit, nedesluşit, nelămurit, neprecis, vag, (figurat) surd, echivoc, haotic, încâlcit, încurcat, neînţeles, obscur, tulbure, (figurat) întunecat, nebulos, neguros, palid, potolit, slab, stins.
Diluat (diluată), adjectiv Sinonime:
atenuat, micşorat, slăbit; dezlânat, întins, prolix.
Domol (domoală), adjectiv
Sinonime:
încet, lin, alene; liniştit, blând, calm, potolit, blajin, paşnic, aşezat; temperat, moale, dulce, moderat, slab; căldicel, căldişor, călduţ, încropit; lent, măsurat, tacticos, (popular) molcomit, molcom, netulburat, tihnit, (învechit) păciuit, (figurat) destins, uşor.
Estompa, verb Sinonime:
a atenua, a se întuneca, a diminua, a slăbi, a se reduce, a se voala.
Falie, substantiv feminin
Sinonime:
casură, crachelură, crevasă, fantă, fisură, fractură, interstițiu, spărtură, renură, ruptură, despicătură, (geologie) paraclază; deficiență, feblețe, slăbiciune.
Firav (firavă), adjectiv Sinonime:
slăbuţ, plăpând, debil, delicat, gingaş.
Fragil (fragilă), adjectiv
Sinonime:
alterabil, casabil, casant, debil, delicat, efemer, fin, firav, friabil, gingaş, instabil, lejer, nerezistent, nesigur, perisabil, precar, sensibil, slab, volatil, vulnerabil.
Greşeală, substantiv feminin
Sinonime:
abatere, cusur, defect, deficienţă, eroare, gafă, hibă, imperfecţiune, incorectitudine, inexactitate, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, rătăcire, scădere, scrânteală, slăbiciune, viciu, vină, vinovăţie, (învechit) greșală, (regional) greșa, (regional) grișea.
Gunoi, substantiv neutru
Sinonime:
bălegar, băligar, scamă, impuritate, murdărie, necurăţenie, (învechit) şterc, (Moldova şi Transilvania) goz, (prin Banat şi Transilvania) bucluc, (prin Bucovina şi Transilvania) şteah, (prin Oltenia) smian; (figurat) lepădătură, otreapă, lichea. Gunoi, verb
Sinonime:
a îngrășa cu gunoi de grajd, a îngrășa pământul cu gunoi, a murdări cu găinaț, a-și depune excrementele; (figurat) a slăbi extrem de mult.
Hibă, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
cusur, defect, deficienţă, greşeală, imperfecţiune, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, nevoie, păcat, scădere, slăbiciune, viciu.
Imbecil (imbecilă), adjectiv Sinonime:
neghiob, prost, cretin, tâmpit, nerod, netot, slab de minte.
Impotent (impotentă), adjectiv
Sinonime:
emasculat, estropiat, fără putere, inapt, incapabil, infirm, invalid, lipsit de vigoare, necapabil, neputincios, prăpădit, slăbănog, (argotic) iască, (familiar) șontorog, (popular) becisnic, (popular) legat, (variantă) imputent. Impotent, substantiv
Sinonime:
eunuc, infirm, invalid, (argotic) batal, (argotic) bleg, (popular) becisnic, (regional) pârjac.
Incapabil (incapabilă), adjectiv
Sinonime:
ignar, ignorant, inabil, inapt, incompetent, ineficace, ineficient, neabil, neapt, necapabil, nechemat, necompetent, neisprăvit, nepregătit, nepriceput, neputincios, neștiutor, nevrednic, nul, prăpădit, prost, redus, slăbănog, (familiar) ageamiu, (învechit și regional) sec, (învechit și regional) ticălos, (învechit) mișel, (învechit) neputernic, (învechit) neputinte, (învechit) secat, (popular) becisnic, (popular) nemernic, (popular) nevoiaș, (popular) nevolnic, (prin Muntenia și Oltenia) sfoiegit, (rar) impotent.
Infirm (infirmă), adjectiv (adesea substantivat)
Sinonime:
amputat, beteag, bolnav, ciung, diform, estropiat, handicapat, impotent, invalid, mutilat, neîntreg, neputincios, nevolnic, rupturit, schilav, schilod, sec, secat, slăbănog, şont, şonţit, (familiar) şontorog, (învechit şi regional) calic, (învechit) mişel, (regional) schilăvos, (Transilvania, Moldova şi Bucovina) chilav.
Izinit (izinită), adjectiv (popular) Sinonime:
jegos, murdar, îmbâcsit; pipernicit, nedezvoltat, slăbit.
Împuţina, verb
Sinonime:
a (se) diminua, a (se) micșora, a (se) reduce, a (se) restrânge, a descreşte, a scădea, a slăbi, a-i scădea forța fizică, (învechit și regional) a (se) strâmta, (învechit) a (se) puțina, (Transilvania) a scăpăta.
Înapoiat (înapoiată), adjectiv Sinonime:
rămas în urmă, primitiv, necivilizat, neevoluat; redus, neînzestrat, incapabil, slab de minte.
Înăbuşit (înăbușită), adjectiv Sinonime:
(figurat) reprimat, înfrânt; stins, reţinut, slab, scăzut.
Jigări, verb Sinonime:
a slăbi, a se sfriji, a-şi pierde vlaga, a deveni neputincios.
Leșin, substantiv neutru Sinonime:
ameţeală, slăbiciune, sfârşeală, vlăguire, sincopă.
Leşinat (leșinată), adjectiv Sinonime:
extenuat, sfârşit, slăbit, vlăguit; nemâncat, lihnit, mort de foame.
Leşuială, substantiv feminin (regional) Sinonime:
slăbiciune, leşin, sfârşeală.
Lichea, substantiv feminin
Sinonime:
cusur, defect, deficiență, derbedeu, imperfecțiune, insuficiență, lacună, lepădătură, lipsă, meteahnă, mizerabil, neajuns, netrebnic, om de nimic, păcat, pungaș, pușlama, scădere, scârnăvie, secătură, slăbiciune, șmecher, ticălos, viciu, (argou) sichimea, (familiar) cutră, (familiar) marțafoi, (figurat) căzătură, (figurat) otreapă, (figurat) zdreanță, (învechit și regional) pujlău, (învechit) ștrengar, (Moldova) nandralău, (Moldova) poghibală, (popular și familiar) cioflingar, (regional) orbete, (regional) oșiștie, (regional) postoroncă, (regional) pujlă, (regional, figurat) loază, (Transilvania și Maramureș) techergheu.
Lingav (lingavă), adjectiv
Sinonime:
bolnăvicios, debil, dificil, firav, mofturos, năzuros, nemâncăcios, plăpând, slab, (variantă) ligav.
Lipsi, verb
Sinonime:
a absenta, a codi, a despărți, a dezerta, a dispărea, a ezita, a frustra, a fugi, a nu fi, a nu se găsi, a nu se prezenta, a nu-i trebui, a părăsi, a pregeta, a renunța la, a scoate, a se dispensa, a se priva de, a separa, a suprima, a șovăi, (figurat) a văduvi, (învechit) a se lăsa de, (învechit) a slăbi.
Palid (palidă), adjectiv
Sinonime:
pal, galben, livid, cadaveric, pământiu, vânăt, verzui, fără viaţă; (figurat) slab, şters, searbăd, spălăcit; nesubstanţial, inconsistent.
Lânced (lâncedă), adjectiv Sinonime:
sleit, fără viaţă, istovit, slăbit, inactiv.
Lungi, verb Sinonime:
a se întinde, a se mări, a prelungi; a se culca, a se odihni; a dilua, a subţia, a slăbi.
Meteahnă, substantiv feminin Sinonime:
defect, cusur, lipsă, slăbiciune, beteşug, imperfecţiune, neajuns, scădere, greşeală, păcat, hibă; (figurat) patimă, pasiune; suferinţă.
Mic, substantiv masculin Sinonime:
mititel, cârnăcior. Mic, adjectiv Sinonime:
redus, scurt, scund, puţin, limitat; (despre sunet, zgomot) slab, încet, stins, imperceptibil; nevârstnic, copil; neînsemnat, nevaloros, fără valoare; meschin, josnic, mărginit, egoist.
Molatic (molatică), adjectiv Sinonime:
moale, lin, domol, slăbănog, molâu, leneş, greoi.
Moleşeală, substantiv feminin
Sinonime:
lâncezeală, lâncezire, moleșire, moliciune, sfârşeală, slăbiciune, toropeală, toropire, (franțuzism rar) torpoare, (învechit) moleață, (învechit) moleșitură, (Muntenia și Oltenia) târomeală, (regional) molăiață, (regional) moloșeală, (regional) zălezitură.
Moleşi, verb Sinonime:
a se muia, a slăbi.
Moliciune, substantiv feminin
Sinonime:
adormire, anemie, apatie, aromeală, aromire, astenie, ațipeală, ațipire, debilitare, debilitate, delăsare, delicateţe, destindere, dulceață, epuizare, extenuare, fineţe, flexibilitate, graţie, impasibilitate, inactivitate, indiferență, indolență, istoveală, istovire, lene, lipsă de putere, lipsă de sprinteneală, lipsă de vioiciune, moleșeală, moleșire, oboseală, pasivitate, relaxare, secătuire, sfârşeală, slăbiciune, slăbire, somnolență, toropeală, toropire, trândăveală, trândăvie, (figurat) inerție, (figurat) sleire, (învechit) nelucrare, (rar) inacțiune, (rar) molătate, (rar) obosire, (rar) somnie, (rar) somnoroșie.
Molâu (molâie), adjectiv Sinonime:
slăbănog, apatic; încet, moale, molatic; searbăd, fad, plicticos.
Muia, verb
Sinonime:
a atenua, a ceda, a descrește, a diminua, a domoli, a emoționa, a fi plin de, a înduioșa, a îndupleca, a înmuia, a lăsa, a mărunți, a micșora, a modera, a moleși, a pondera, a pune rufele în apă înainte de spălat, a reduce, a scădea, a se blegi, a se calma, a se crăpa, a se face mai moale, a se face zob, a se îmbăia, a se îmblânzi, a se încălzi, a se linişti, a se potoli, a se scălda, a se sparge, a se terciui, a se uda, a slăbi, a tempera, a umezi, a vlăgui, (familiar) a se bleojdi, (figurat) a (se) fleșcăi, (figurat) a se turti, (fonetică) a palataliza, (învechit) a se încări, (popular) a întinge, (popular) a se cofleși, (popular) a se coleși, (prin Muntenia și Oltenia) a se pricăli, (prin Transilvania) a se bălmăji.
Muribund (muribundă), adjectiv Sinonime:
(figurat) fără vlagă, slab.
Neauzit (neauzită), adjectiv
Sinonime:
colosal, confuz, difuz, enorm, estompat, excepțional, extraordinar, fabulos, fantastic, fenomenal, formidabil, gigantic, grozav, imens, imperceptibil, infinit, insesizabil, nebun, nedeslușit, negrăit, neînchipuit, nemaiauzit, nemaicunoscut, nemaiîntâlnit, nemaipomenit, nemaivăzut, neperceptibil, nesesizabil, nesfârșit, nesimțit, nespus, slab, teribil, uimitor, unic, uriaș, vag, (figurat) imponderabil, (figurat) piramidal, (învechit) manin, (învechit) necrezut, (livresc) mirabil.
Neputincios (neputincioasă), adjectiv Sinonime:
incapabil, nepriceput; slab, nevolnic, neajutorat, bicisnic, nevoiaş; bolnav, suferind, infirm, schilod.
Neputinţă, substantiv feminin
Sinonime:
afecțiune, boală, imposibilitate, impotență, incapacitate, infirmitate, invaliditate, lipsă, maladie, mizerie, nevoie, sărăcie, slăbiciune, (învechit) nemernicie, (popular) becisnicie, (popular) netrebnicie, (popular) nevolnicie, (regional) nevoioșetură.
Netrebnicie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
abjecție, fărădelege, ignominie, incapacitate, ineficacitate, ineficiență, infamie, inutilitate, josnicie, mârșăvie, mişelie, nelegiuire, neputință, răutate, slăbiciune, smerenie, ticăloşie, turpitudine, umilință, zădărnicie, (astăzi rar) scelerație, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) nemernicie, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (popular) ticăloșenie, (regional) cusur, (regional) mârșăvenie, (regional) viciu.
Ogârji, verb
Sinonime:
(regional) a se ofili, a se sfriji, a se usca, a slăbi; (variante) a ocârci, a ocârji, a odârji, a odârli, a odârni, a ogârci, a ogârși.
Pacifica, verb
Sinonime:
a aduce împăcarea, a alina, a aplana, a armoniza, a atenua (durerea fizică), a calma, a concilia, a descrește, a diminua, a domoli, a împăca, a împăciui, a înlătura, a linişti, a micșora, a modera, a pondera, a potoli, a pune capăt, a readuce la pace, a reduce, a restabili liniștea sufletească, a restabili ordinea, a restabili pacea, a scădea, a slăbi, a tempera, a tranchiliza.
Paralizie, substantiv feminin
Sinonime:
(medicină) anchiloză, anestezie, catalepsie, hemiplegie, imobilizare, insensibilitate, paraplegie, pareză, parezie, scleroză, (învechit și regional) slăbănogeală, slăbănogie, (învechit) paralizație, slăbănogire, (paralizie infantilă) poliomielită, (popular) dambla, poceală, (Transilvania) gută; (figurat) blocaj, frigiditate, imobilitate, inhibiție.
Păcat, substantiv neutru Sinonime:
vinovăţie, vină; rătăcire, abatere, greşeală; defect, cusur, meteahnă, viciu, slăbiciune, lipsă, scădere, imperfecţiune, neajuns.
Persecuta, verb
Sinonime:
a asupri, a chinui, a defavoriza, a exploata, a frământa, a hărțui, a importuna, a împila, a împovăra, a martiriza, a măcina, a năpăstui, a nedreptăţi, a nu slăbi, a obseda, a oprima, a oropsi, a preocupa, a prigoni, a suplicia, a tortura, a urgisi, a urmări, (figurat) a apăsa, (figurat) a despuia, (figurat) a roade, (figurat) a stoarce, (figurat) a suge, (figurat) a tiraniza, (grecism învechit) a catatrexi, (învechit și figurat) a călca, (învechit și regional) a bântui, (învechit și regional) a strâmbătăți, (învechit) a obidi, (învechit) a obijdui, (învechit) a sili, (învechit) a supăra, (învechit) a tiranisi, (învechit) a tirăni, (regional și figurat) a stoci.
Pierit (pierită), adjectiv Sinonime:
dispărut, mort, decedat, răpus; (figurat) slab, palid, descurajat, pierdut, deznădăjduit.
Pirpiriu (pirpirie), adjectiv Sinonime:
mic, pipernicit, sfrijit, mărunt, slăbuţ, nedezvoltat, anemic, neputincios, bicisnic.
Pițigăiat (pițigăiată), adjectiv
Sinonime:
ascuţit, debil, delicat, firav, fragil, gingaș, pirpiriu, plăpând, prizărit, sfrijit, slab, slăbănog, slăbuț, strident, subţire, șubred, (rar) piuitor, (regional) înțiglat.
Plăpând (plăpândă), adjectiv Sinonime:
slăbuţ, firav, anemic, delicat, clorotic, fin, gingaş.
Pocâltit (pocâltită), adjectiv (popular) Sinonime:
hămesit, lihnit, slăbit.
Potolit (potolită), adjectiv Sinonime:
liniştit, domol, calm, aşezat, blând; palid, difuz, şters; mocnit; slab, stins, încet, în surdină.
Prăpădit (prăpădită), adjectiv Sinonime:
stricat, deteriorat, rupt, ruinat; (figurat) nimicit, distrus, deprimat; slab, anemiat, bolnav, jigărit.
Prostraţie, substantiv feminin
Sinonime:
amorţeală, apatie, delăsare, depresiune, inconştienţă, indiferenţă, indolență, inerţie, insensibilitate, nepăsare, pasivitate, placiditate, slăbiciune, tembelism, (învechit) prostrațiune.
Puchinos (puchinoasă), adjectiv (regional)
Sinonime:
împuţit, jegos, mânjit, mic și sărăcăcios, murdar, negru, nespălat, pătat, plin de puchini, puchios, răpănos, sărac, slinos, soios, urduros, (regional) extrem de slab, (regional) puchenos, (regional) puchinisit.
Rebegi, verb Sinonime:
a se zgribuli, a îngheţa, a amorţi; a slăbi, a decădea, a arăta rău.
Relaxa, verb Sinonime:
a se destinde, a se odihni, a se recrea; a slăbi, a scădea, a reduce.
Scădere, substantiv feminin Sinonime:
reducere, micşorare, diminuare, împuţinare, coborâre, descreştere, slăbire; neajuns, defect, cusur, lipsă, deficiență.
Scăzut (scăzută), adjectiv Sinonime:
micşorat, diminuat, împuţinat; (despre voce) coborât, şoptit, slab.
Schelet, substantiv neutru Sinonime:
osatură; (figurat) om uscat, slăbănog, fără vlagă, prăpădit; (figurat) schemă, plan, schiţă.
Scheletic (scheletică), adjectiv Sinonime:
slab, uscat, vlăguit, prăpădit.
Scofâlci, verb Sinonime:
a se descărna, a slăbi, a se sfriji; (figurat) a se deforma, a se încovoia, a se turti, a se coşcovi, a se scoroji.
Sfriji, verb Sinonime:
a se zbârci, a se usca, a se stafidi, a slăbi, a se jigări.
Simpatie, substantiv feminin
Sinonime:
afabilitate, afecţiune, afinitate, amabilitate, amiciție, apropiere, ataşament, atașare, atracţie, atragere, camaraderie, colegialitate, cordialitate, devotament, dragoste, empatie, fraternitate, frăție, predilecție, predispoziție, predispunere, preferință, prietenie, tovărășie, (figurat) aplecare, (figurat) căldură, (figurat) înclinare, (figurat) înclinație, (figurat) slăbiciune, (învechit și figurat) plecare, (învechit) frățietate, (popular) prieteșug.
Slobozi, verb Sinonime:
a elibera, a da drumul; a desface, a slăbi; a scoate, a lăsa, a degaja.
Sold, substantiv neutru
Sinonime:
bilanț, datorie, marfă cu preț redus, profit, rămăşiţă, relicvat, rest, (învechit) marda.
Şold, substantiv neutru
Sinonime:
coapsă, crupă, pulpă, rână, slăbie, (Banat) chiciu, (prin Muntenia) șodolan; clină, coastă, coborâș, costișă, muchie, pantă, povârniș, pripor, repeziș, scoborâș, versant.
Stinge, verb Sinonime:
a se consuma, a se termina, a se trece; a se potoli, a se linişti, a se astâmpăra, a se calma, a se epuiza; a slăbi, a se topi, a se slei; a muri, a răposa, a deceda; a distruge, a nimici, a suprima.
Stingere, substantiv feminin Sinonime:
moarte, deces; potolire, înăbuşire; alinare, linişte, slăbire, dispariţie, epuizare.
Stins (stinsă), adjectiv Sinonime:
şters, slăbit, palid; potolit, calmat, liniştit; prăpădit, distrus, nimicit, exterminat.
Străveziu (străvezie), adjectiv
Sinonime:
clar, debil, limpede, palid, senin, slab, subţire, transparent, vaporos; (figurat) evident, vizibil, manifest.
Submina, verb
Sinonime:
a ataca, a compromite, a dărâma, a lovi, a periclita, a sabota, a săpa, a slăbi, a suplanta, a surpa, a zădărnici, (figurat) a măcina, (figurat) a roade, (figurat) a torpila, (rar) a mina „pe dedesubt”.
Subţia, verb Sinonime:
a micşora, a slăbi, a reduce, a rări.
Subțiratic (subțiratică), adjectiv
Sinonime:
slab, subţire, suplu, zvelt.
Subţire, adjectiv Sinonime:
îngust, slab, fin, delicat; diluat, amestecat, slăbit, neconsistent; (figurat) distins, rafinat, cult; subtil, iscusit, şiret, viclean.
Supt (suptă), adjectiv Sinonime:
(figurat) slab, uscat, scofâlcit.
