Sfârtica, verb Sinonime:
a sfâşia.
Sfârticare, substantiv
Sinonime:
sfâșiere; (variante) sfârtecare, sferiticare, sfertecare.
Sfârticat, adjectiv
Sinonime:
rupt, sfâșiat, (variantă) sfârtecat.
Sfârticătură, substantiv
Sinonime:
ruptură, sfâșietură, spintecătură, (variantă) sfârtecătură.
Ciopârțire, substantiv
Sinonime:
ciopârțeală, cioplitură, depesaj, îmbucătățire, rupere, rupt, sfârtecare, sfârticare, sfâșiere, sfâșietură, spintecare, tăietură, tocare, tocat, tocănire, tocănit, tranșă, (popular și familiar) ferfenițire, (popular și familiar) ferfenițit, (popular) căsăpire, (regional) hăcuire, (variantă) ciopârtire.
Sfâșiat, adjectiv
Sinonime:
ferfenițit, găurit, hărtănit, rupt, sfârtecat, sfârticat, spintecat, uzat, zdrențăros, zdrențuit, (figurat) întristat, (figurat) mâhnit, (învechit și regional) mursecat, (învechit și regional) spârcuit, (învechit) sfâșiet, (învechit) spart, (popular și familiar) ferfenițos, (popular) zdrențos, (regional) peticit.
Sfârtecat, adjectiv
Sinonime:
jerpelit, rupt, sfâșiat, (învechit și regional) mursecat, (învechit și regional) spârcuit, (variantă) sfârticat.
Sfârtecare, substantiv
Sinonime:
ciopârțire, sfâșiere, (învechit și regional) mursecare, (învechit și regional) mursecat, (Moldova și Bucovina) hăcuire, (popular și familiar) căsăpire, (variantă) sfârticare.
Sfertecare, substantiv
Sinonime:
sfârticare, sfâșiere.
