Ronţ, substantiv
Sinonime:
cartilaj, zgârci.
Ronţăi, verb
Sinonime:
a ciuguli, a crănțăi, a crănțăni, a fărâmiţa, a mânca, a roade, a scârțâi, (figurat) a chinui, (regional) a rompăi.
Ronţăială, substantiv
Sinonime:
cronțăială, ronțăire, ronțăit, ronțăitură.
Ronțăire, substantiv
Sinonime:
cronțăire, ronțăială, ronțăit, ronțăitură, (tehnică) grinotare.
Ronțăit, substantiv
Sinonime:
ronțăială, ronțăire, ronțăitură.
Ronțăitură, substantiv
Sinonime:
ronțăială, ronțăire, ronțăit.
Ronțăni, verb
Sinonime:
a ronțăi.
Röntgenolog, substantiv
Sinonime:
(medicină) radiolog, (variantă) roentgenolog.
Röntgenometru, substantiv
Sinonime:
roentgenmetru, röntgenmetru, (variantă) roentgenometru.
Röntgenterapie, substantiv
Sinonime:
radioterapie, tratament cu raze röntgen, (variantă) roentgenterapie.
Roade, verb Sinonime:
a ronţăi, a morfoli, a măcina, a fărâmiţa, a freca, a toci, a uza; a jena, a deranja, a supăra, a chinui, a tulbura, a frământa, a tortura.
Radioterapie, substantiv
Sinonime:
(medicină) radiografie, radiologie, rontgenterapie.
Crănţăi, verb
Sinonime:
a ronţăi.
Crănţăni, verb
Sinonime:
a ronţăi.
Cronţăni, verb
Sinonime:
a ronţăi.
Cronțănire, substantiv
Sinonime:
ronțăire.
Cronțăială, substantiv
Sinonime:
ronțăială.
Cronț, interjecție
Sinonime:
clanț, clonț, cranț, ronț.
Cronțăi, verb
Sinonime:
a crănțăni, a cronțăni, a ronțăi.
Cronțăire, substantiv
Sinonime:
ronțăire.
Cronțăit, substantiv
Sinonime:
ronțăire. Cronțăit, adjectiv
Sinonime:
ronțăit.
Cronțăitură, substantiv
Sinonime:
ronțăială.
Cronțăneală, substantiv
Sinonime:
ronțăială.
Zgronțănitură, substantiv (regional)
Sinonime:
ronțăială, scârțâire, scrâșnire.
Zgronțăi, verb (regional)
Sinonime:
a ronțăi, a scârțâi, a scrâșni.
Zgronțăială, substantiv (regional)
Sinonime:
ronțăială, scârțâire, scrâșnire.
Zgronțăitură, substantiv (regional)
Sinonime:
ronțăială, scârțâire, scrâșnire.
Zgronțăit, substantiv (regional)
Sinonime:
ronțăială, scârțâire, scrâșnire.
Roentgenologie, substantiv
Sinonime:
(medicină) röntgenologie.
