Ramificaţie, substantiv feminin
Sinonime: arborizație, branșă, braţ, despărțitură, diviziune, parte, prelungire, ramificare, ramură, schimbător de cale, subdiviziune, subîmpărțire, tranșă, tronson, (chimie) catenă laterală, (învechit) ramificațiune.  

---

Branșa, verb
Sinonime: a racorda, a face un branşament, a face legătura, a conecta, a uni.

Branșă, substantiv feminin
Sinonime: meserie, profesiune, ocupaţie, îndeletnicire, funcţie, slujbă; ramură, domeniu, sector de activitate, disciplină, specialitate, secțiune; aripă; ramificație.  Braţ, substantiv neutru (figurat)
Sinonime: ram, ramură, ramificaţie, prelungire; branșă.

Brat, substantiv
Sinonime: frate.  Derivaţie, substantiv feminin
Sinonime: derivare, deturnare, deviație, ramificaţie, anexă, scurt-circuit, șunt.  Despărţitură, substantiv feminin
Sinonime: ramificaţie, subdiviziune, parte, felie.  Ram, substantiv neutru
Sinonime: cracă, creangă; diviziune, ramificaţie, ramificare, sector.  Crac, substantiv
Sinonime: braţ, coardă, cracă, creangă, membru inferior, picior, ramificaţie, ramură.  Subdiviziune, substantiv
Sinonime: cazier, celulă, circumscripție, compartiment, district, diviziune, epocă, eră, etaj, fracțiune, fragment, lot, parcelă, parte, perioadă, porțiune, ramificație, sciziune, secțiune, separație, subîmpărțire, tranșă, varietate.  Dihotomie, substantiv
Sinonime: bifurcare, disjuncțiune, diviziune, partaj, ramificație, sciziune, separație, subdiviziune, (variantă) dicotomie.  Colin, substantiv
Sinonime: cracă, lăstar, ramificație; colină.  Ramură, substantiv
Sinonime: brahiblast, cracă, creangă, lemn, ram, rămurea, rămurică, (învechit și regional) stâlp, (regional) ratină, (regional) rază, (Transilvania) cloambă, (Transilvania, Bucovina și Oltenia) crac; branșă, disciplină, diviziune, domeniu, parte, sector, specialitate, subdiviziune; ramificare, ramificație.  Ramificare, substantiv
Sinonime: despărțire în ramuri, diversificare, ramificaţie, (învechit) ramificațiune, (rar) rămurire.