Ramă, substantiv feminin Sinonime:
vâslă, lopată; cadru, pervaz. Râma, verb Sinonime:
a râcâi, a scormoni. Rama, verb
Sinonime:
a lopăta, a vâsli.
Ramadan, substantiv
Sinonime:
(în islamism) abstinență, post, ramazan.
Rămâne, verb Sinonime:
a sta pe loc, a nu pleca, a exista undeva, a nu se schimba, a dăinui; a prisosi, a fi în plus.
Rămânea, verb
Sinonime:
a rămâne.
Rămânere, substantiv
Sinonime:
oprire, oprit, rămas, stagnare, stat, staționare, ședere, zăbovire.
Ramare, substantiv
Sinonime:
lopătare, vâslire, vâslit.
Rămas, substantiv
Sinonime:
amanet, ereditate, excedent, gaj, garanție, moștenire, pariu, patrimoniu, plus, prinsoare, prisos, prisosință, rămășag, rămășiță, rest, succesiune, surplus; rămânere; (învechit) hotărâre, sentință. Rămaş, substantiv
Sinonime:
pariu, prinsoare, rămăşag.
Rămăşag, substantiv neutru Sinonime:
prinsoare, pariu, rămăşeală.
Rămăsătură, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
rămășiță, rest.
Rămăşeală, substantiv
Sinonime:
pariu, prinsoare, rămăşag.
Rămăşi, verb
Sinonime:
a face prinsoare, a face rămăşag, a paria, a pune pariu, a pune rămășag, a se prinde.
Rămăşiţă, substantiv feminin
Sinonime:
coborâtor, descendent, diferență, mont, moștenire, odraslă, pariu, patrimoniu, prinsoare, progenitură, rămășag, relicvă, reminiscenţă, rest, restanţă, scoborâtor, succesiune, urmaș, viță, vlăstar, (învechit și regional) rămășitură, (învechit) rămas, (Transilvania) mărădic.
Rămăşiţe, substantiv la plural
Sinonime:
moaște, oseminte, relicve, vestigii, (rămășițe pământești) cadavru.
Rămăşitură, substantiv
Sinonime:
rămăşiţă, rest.
Râmător, substantiv masculin (popular) Sinonime:
porc, râtan.
Ramazan, substantiv neutru Sinonime:
post, nemâncare; stomac, pipotă, rânză.
Ramazanlâc, substantiv (învechit)
Sinonime:
dar (de ramazan).
Borhot, substantiv neutru Sinonime:
reziduu, rămăşiţă, (plural) resturi, tescovină, drojdie, (Moldova) brahă, boştină, (Oltenia) comină.
Brac, substantiv neutru (regional)
Sinonime:
rest, rămăşiţă; sfărâmătură, bucată.
Cadavru, substantiv masculin Sinonime:
leş, hoit, stârv, rămăşiţe pământeşti, mortăciune; relicvă.
Cadru, substantiv neutru Sinonime:
bordură, ramă, pervaz; suprafaţă, întindere, limită, spaţiu; mediu, ambianţă, atmosferă, climat, situaţie, circumstanţă; osatură, schelet, structură.
Cantona, verb
Sinonime:
a (se) adăposti, a (se) caza, a (se) instala, a bivuaca, a campa, a confina, a găzdui, a încartirui, a poposi, a rămâne pe loc; (figurat) a se limita, a se stabili.
Capăt (capete), substantiv neutru
Sinonime:
punct final, margine, extremitate, limită, cap, terminaţie; fragment, rămăşiţă, bucată; (capete de lege, locuțiune) articole.
Celibatară, substantiv feminin
Sinonime:
beghină, domnișoară, duduie, fată bătrână, fată mare, fată rămasă. Celibatară, adjectiv feminin
Sinonime:
necăsătorită, nemăritată, singură, (regional) nenevestită.
Cercevea, substantiv feminin
Sinonime:
cadru, ciurciuvea, gergevea, giurgiuvea, pervaz, ramă, toc, uşior; cruce.
Chenar, substantiv neutru Sinonime:
margine, bordură; cadru, cercevea, ramă, pervaz.
Ciuruc, substantiv neutru Sinonime:
rest, rămășiţă.
Codaş (codaşă), adjectiv Sinonime:
leneş, rămas în urmă.
Dăinui, verb Sinonime:
a ţine, a dura, a rămâne, a persista, a se menţine; a trăi, a exista, a vieţui.
Diferenţă, substantiv feminin
Sinonime:
deosebire, nepotrivire, fluctuaţie, (învechit şi popular) osebire, (Banat, Transilvania şi Maramureș) deschilinire, (învechit) osebitură; (matematică) rest, (învechit) rămăşiţă, restanţă.
Drojdie, substantiv feminin
Sinonime:
rachiu, ţuică; levură, (regional) ţaică, maia; (drojdie selecţionată) ferment selecţionat; (prin Banat) logor, zaţ; (figurat) rămăşiţă, urmă; lepădătură.
Fixa, verb
Sinonime:
a (se) stabili, a pironi, a imobiliza, a împietri, a înţepeni; a (se) stabiliza, a (se) statornici; a (se) hotărî, a se decide; a rândui, a ordona, a dispune, a norma, a prescrie; a (se) prinde, (regional) a proţăpi, a pune, a (se) pecetlui, a asambla, a se agăţa, a amplasa, a posta, a aținti, a-i rămâne, (figurat) a se grava, a se imprima, a se întipări, a se săpa, (învechit, figurat) a se tipări, a alege, a institui, a determina, a preciza, (învechit) a defige, a însemna, a statori, a calcula, a consfinți.
Fosilă, substantiv feminin
Sinonime:
(geologie) (învechit) petrefact, rest, (la plural) urme, (la plural) rămăşiţe, vestigiu; (la figurat) bătrân.
Frige, verb
Sinonime:
a (se) arde, a dogori, a pârjoli, a pârli, a perpeli, a prăji, a pune la foc; (familiar) a se păcăli, a se înşela, a păgubi, a ademeni, a amăgi, a încânta, a înşela, a minţi, a momi, a păcăli, a prosti, a purta, a trişa; a suferi un eșec, a rămâne păgubaș.
Goli, verb
Sinonime:
a descărca, a despuia, a deşerta, a dezbrăca, a dezgoli, a evacua, a jefui, a prăda, a rămâne gol, a seca, a secătui, a vărsa, (astăzi rar) a slei; (familiar) a evacua fecalele, a urina.
Grava, verb
Sinonime:
a amprenta, a cizela, a fixa, a imprima, a incrusta, a încrusta, a înscrie, a întipări, a marca, a rămâne, a sculpta, a trasa, (rar) a scrijeli.
Hartan, substantiv neutru Sinonime:
halcă, bucată; zdreanţă, ruptură, petec, rest, rămăşiţă.
Ieșire, substantiv feminin
Sinonime:
anulare, apariție, atac, critică violentă, decolorare, eliberare, exit, ieșitor, ieșitură, invectivă, liberare, năvală, output, plecare, plimbare, poartă, portieră, publicare, purgație, răsărire, scaun, scăpare, spălăcire, ștergere, ușă, (figurat) dezlegare, (figurat) soluție, (învechit) cheltuire, (învechit) consecință, (învechit) dispariție, (învechit) părăsire, (învechit) purgare, (învechit) rămas-bun, (învechit) rezultat, (învechit) sfârșit, (învechit; despre ființe) origine, (rar) ieșit.
Înapoiat (înapoiată), adjectiv Sinonime:
rămas în urmă, primitiv, necivilizat, neevoluat; redus, neînzestrat, incapabil, slab de minte.
Înapoiere, substantiv feminin
Sinonime:
arierație, rambursare, rămânere în urmă, redare, restituire, restituție, revenire, venire, (figurat) decadență, (figurat) declin, (figurat) disprețuire, (figurat) regres, (figurat) retrogradare, (figurat) umilire, (învechit) prostietate, (învechit) ramburs, (învechit) reînturnare, (popular) întoarcere, (popular) înturnare, (popular) înturnat.
Îndărătnic (îndărătnică), adjectiv
Sinonime:
ambițios, dârz, indocil, inflexibil, încăpățânat, îndârjit, nătâng, neascultător, nedocil, neînduplecat, nesupus, obstinat, perseverent, recalcitrant, refractar, reluctant, restanțier, retiv, rezistiv, stăruitor, tenace, vârtos la cap, voluntar, (familiar și depreciativ) capsoman, (familiar și depreciativ) căpățânos, (familiar și depreciativ) căpos, (figurat) ațos, (figurat) opac, (învechit și figurat) întort, (învechit și popular) încâinat, (învechit și regional) năsilnic, (învechit) capeș, (învechit) cerbicios, (învechit) renitent, (Oltenia) dugos, (popular) sanchiu, (rar) dator, (rar) rămas în urmă, (regional) chilos, (regional) chișav, (regional) înțestat, (regional) nărăvalnic, (regional) țestos, (turcism învechit) inacciu, (variantă) (regional) îndărăpnic.
Înlemni, verb Sinonime:
a încremeni, a înmărmuri, a rămâne nemişcat, a fi ţintuit locului, a îngheţa, a împietri, a înţepeni, a sta imobil, a fi stană de piatră.
Întârzia, verb Sinonime:
a zăbovi, a rămâne (undeva), a pierde vremea, a nu sosi la timp, a veni târziu.
Lefteri, verb (popular) Sinonime:
a sărăci, a rămâne fără bani, a pierde averea.
Mărgini, verb Sinonime:
a se învecina, a se hotărnici, a se răzori; a limita, a îngrădi, a restrânge, a reduce, a scădea, a diminua, a micşora, a stăvili; a se rezuma, a se mulţumi, a rămâne la (ceva).
Menţine, verb Sinonime:
a (se) păstra, a (se) conserva; a rămâne, a ţine piept, a nu ceda, a nu se lăsa învins, a face faţă, a se ţine bine, a se ţine tare.
Moaşte, substantiv feminin la plural Sinonime:
relicve, oseminte, rămăşiţe.
Nemişcare, substantiv feminin
Sinonime:
apatie, fixare, fixitate, imobilitate, imobilizare, imuabilitate, inactivitate, inacțiune, inerție, încremenire, înlemnire, înmărmurire, înțepenire, letargie, neactivitate, neclintire, nemobilitate, oprire pe loc, pasivitate, prindere, rămânere pe loc, stabilitate, stagnare, (figurat) împietrire, (figurat) petrificare.
Opri, verb Sinonime:
a stăvili, a înceta, a curma, a bara, a întrerupe, a stopa, a împiedica, a nu îngădui, a ţine pe loc; a zăbovi, a rămâne undeva, a staţiona; a (se) stăpâni, a (se) înfrâna, a (se) abţine.
Padelă, substantiv feminin Sinonime:
vâslă, ramă.
Paria, substantiv masculin
Sinonime:
(om) urgisit, (om) dispreţuit, (om) nedreptăţit, (om) oropsit, (om) apăsat. Paria, verb
Sinonime:
a afirma, a conveni, a face legământ, a juca, a miza, a pune în joc, a risca, a se angaja, a se hazarda, a se lega, a se prinde, a susține, (învechit şi regional) a se rămăşi.
Pariu, substantiv neutru
Sinonime:
joc, legământ, prinsoare, provocare, rămăşag, rămăşeală, rămăşiţă, risc, (învechit şi popular) rămas, (regional) rămaş.
Păstra, verb Sinonime:
a ţine, a opri, a reține, a rezerva; a întreţine, a conserva, (reflexiv) a rămâne, a (se) menţine. Pastra, substantiv (Dobrogea)
Sinonime:
tabinet.
Perpetua, verb
Sinonime:
a (se) menţine, a (se) transmite, a continua, a dăinui, a dura (constant), a eterniza, a exista, a fi (perpetuu), a imortaliza, a întreține, a pereniza, a persista, a prelungi, a rămâne, a se conserva, a se fixa, a se înmulţi, a se păstra, a se repeta, a se reproduce, a stărui, a trăi, a ține, (învechit) a înnemuri, (învechit) a înveșnici, (învechit) a locui, (învechit) a petrece, (învechit) a sta, (învechit) a via, (rar) a nemuri, (rar) a subzista.
Pervaz, substantiv neutru Sinonime:
cercevea, ramă, canat, cadru, bordură.
Petrece, verb
Sinonime:
a (se) trece, a avea loc, a (se) băga, a cerne, a chefui, a colinda, a conduce, a cutreiera, a da, a dăinui, a deceda, a se deplasa, a desface, a dispărea, a se duce, a dura, a exista, a face să treacă, a fi, a găuri, a introduce, a împlânta, a se încheia, a îndura, a înfige, a se îngălbeni, a însoţi, a întovărăşi, a leșina, a se menține, a muri, a muta, a se ofili, a parcurge, a se păli, a se păstra, a pătimi, a pătrunde, a păți, a perfora, a perinda, a perpetua, a persista, a pieri, a plasa, a se prăpădi, a răbda, a rămâne, a răposa, a răsfoi, a scobi, a scurge, a se afla, a se amuza, a se bucura, a se cheltui, a se consuma, a se desfăşura, a se desfăta, a se disputa, a se distra, a se întâmpla, a se produce, a se sfârși, a se termina, a se veseli, a sfredeli, a sta, a străbate, a strămuta, a străpunge, a se succeda, a suferi, a suporta, a trage, a trăi, a ține, a urma, a se usca, a vântura, a vârî, a se veșteji, a vieţui, a vinde, a vizita, a-și duce viața, a-și umple timpul.
Prinde, verb Sinonime:
a apuca, a lua, a ţine; (figurat) a cuprinde, a percepe, a pricepe; a se agăţa, a se anina, a se sprijini, a se rezema, a se susține; a captura, a lua prizonieri; a pune mâna pe (ceva), a imobiliza, a opri; a surprinde, a descoperi; a înhăma, a înjuga; a se angaja, a se învoi, a accepta, a primi; a paria, a face rămăşag, a face prinsoare; a se lipi, a adera, a se împreuna, a se suda; a se închega; a-i şedea bine, a i se potrivi.
Prinsoare, substantiv feminin
Sinonime:
(popular) acord, aranjament, arest, arestare, avere, avut, avuție, bogăție, bun, capcană, captivitate, capturare, carceră, cătușă, chingă, combinație, contract, convenție, detenţie, închisoare, înțelegere, învoială, învoire, legământ, ocnă, pact, pariu, penitenciar, prindere, prins, prizonierat, pușcărie, rămăşag, situație, stare, temniță, tranzacție, (plural) mijloace; (regional) curte, ogradă, împrejmuire; (Transilvania) cusătură, legătură.
Prisos, substantiv neutru
Sinonime:
abundenţă, afluență, belşug, bogăţie, excedent, îmbelșugare, îndestulare, mănoșie, opulență, plus, prisosinţă, profuziune, răsfăț, risipă, surplus, (învechit) prisoseală, (învechit) prisosire, (învechit) prisosit, (învechit) prisositură, (învechit) rămas, (învechit) sătul, (învechit) săturare, (învechit) spor, (popular) jertfă, (prin Oltenia) temei, (regional) radăș, (variantă) pristos.
Prisosință, substantiv feminin
Sinonime:
abundență, belșug, excedent, îmbelșugare, îndestulare, plus, prisos, superfetație, superfluitate, surplus, (învechit) prisoseală, (învechit) prisosire, (învechit) prisosit, (învechit) prisositură, (învechit) rămas, (învechit) superfetațiune, (regional) radăș, (variantă) (învechit) presosință.
Relicve, substantiv feminin (plural) Sinonime:
moaşte, vestigii, rămăşiţe.
Reminiscenţă, substantiv feminin Sinonime:
rămăşiţă, rest, urmă.
Rest (resturi), substantiv neutru
Sinonime:
deșeu, diferență, rămăşiţă, reminiscenţă, restanţă, urmă, (învechit și regional) cusur, (învechit și regional) marda, (învechit și regional) rămășitură, (învechit) rămas, (regional) mont, (regional) pârlac, (regional; la plural) ronghiuri, (Transilvania) mărădic.
Restant (restantă), adjectiv Sinonime:
rămas, întârziat, în urmă.
Restanţă, substantiv feminin Sinonime:
rămăşiţă, rest; datorie, obligaţie.
Râcâi, verb Sinonime:
a scurma, a scormoni, a răscoli, a râma; a irita, a aţâţa, a indispune, a călca pe nervi.
Rânză, substantiv feminin Sinonime:
pipotă, ramazan, stomac, burduf.
Râtan, substantiv masculin (popular)
Sinonime:
porc, râmător; bădăran, grosolan, mitocan, mârlan, mârlănoi, mocofan, mojic, necivilizat, nepoliticos, ordinar, țărănoi, țoapă, țopârlan, vulgar, (depreciativ) recrut.
Ruina, verb Sinonime:
a se dărăpăna, a se nărui, a se surpa, a se degrada, a se distruge, a se preface în ruină; a sărăci, a scăpăta, a da faliment, a mofluzi, a rămâne falit, a decădea. Ruină, substantiv feminin Sinonime:
dărâmătură, surpătură, risipitură; faliment, bancrută, dezastru, mofluzie.
Sărăci, verb Sinonime:
a scăpăta, a calici, a se ruina, a ajunge în sapă de lemn, a decădea, a da de fundul sacului, a rămâne pe drumuri; a despuia, a jecmăni, a fura, a sustrage, a lăsa pe drumuri.
Sold, substantiv neutru
Sinonime:
bilanț, datorie, marfă cu preț redus, profit, rămăşiţă, relicvat, rest, (învechit) marda.
Şold, substantiv neutru
Sinonime:
coapsă, crupă, pulpă, rână, slăbie, (Banat) chiciu, (prin Muntenia) șodolan; clină, coastă, coborâș, costișă, muchie, pantă, povârniș, pripor, repeziș, scoborâș, versant.
Sta, verb Sinonime:
a se opri, a rămâne locului, a poposi, a conteni, a înceta; a nu munci, a se întrerupe, a nu funcţiona, a staţiona, a stagna; a trăi, a vieţui, a locui, a şedea, a fi situat; (popular) a fi, a exista, a se afla, a se petrece, a avea loc; a fi fixat, a atârna; (figurat) a consta, a se limita, a se reduce la; a fi gata să, a fi pe punctul de a, a fi cât pe ce să.
Vestigiu, substantiv neutru Sinonime:
urmă, rămăşiţă, relicvă.
Vâslă, substantiv feminin Sinonime:
lopată, ramă.
Abstinență (abstinențe), substantiv feminin
Sinonime:
abstențiune, abținere, ascetism, austeritate, continență, dietă, frugalitate, moderație, nefalism, post, privațiune, ramazan, temperanță.
Antichitate (antichități), substantiv
Sinonime:
istorie, trecut, vechie, vechime, (învechit) străvechime, vetustate; (mai ales la plural) monument vechi, obiect antic, rămășiță istorică; (variantă) anticitate.
Canota, verb
Sinonime:
(sport) a lopăta, a rama, a vâsli.
Mânea, verb (popular)
Sinonime:
a rămâne, a poposi, a dormi, a înnopta; (regional) a poposi o vreme undeva, a se așeza, a sta. Manea, substantiv
Sinonime:
melodie, cântec; topor.
Retarda, verb
Sinonime:
a rămâne în urmă, a întârzia; (figurat) a încetini, a frâna, a împiedica.
Desfrunzi, verb
Sinonime:
a (se) defolia, (figurat) a (se) despuia, a despuia de frunze, a-și pierde frunzele, a-și lepăda frunzișul, a rămâne fără frunze, a se dezgoli.
Gergevea, substantiv
Sinonime:
cercevea, giurgiuvea, ramă.
Iadeş, substantiv
Sinonime:
(anatomie) (Oltenia) cobie; slăbănog; rămășag.
Udi, verb
Sinonime:
a rămâne.
Pleşuvi, verb
Sinonime:
a cheli, a deveni pleșuv, a pierde părul de pe cap; a rămâne fără vegetație, a se dezgoli de verdeață.
Pleșuvit, adjectiv
Sinonime:
chel, chelit, pleșuv, rămas fără păr, (învechit și popular) pleș; arid, ars de soare, pârjolit, rămas fără vegetație, uscat.
Sălăşluire, substantiv
Sinonime:
adăpost, aşezare, casă, cămin, cătun, domiciliu, fixare, găzduire, instalare, locuinţă, locuire, mânere, ospitalitate, popas, poposire, primire, rămânere, sat, sălaş, stabilire, ședere, trai, viaţă, vieţuire.
Săluire, substantiv (regional)
Sinonime:
rămânere (peste noapte), mânere, mas.
Reteacăn, adjectiv
Sinonime:
(regional) bont, fără vârf, plat, teșit. Reteacăn, substantiv
Sinonime:
(regional) bănuț la ou; rămășiță de stog.
Împrinde, verb
Sinonime:
(regional) a agăța, a atârna, a captura, a deține, a lua, a prinde, a rămâne prins, a se acăța, a spânzura, a suspenda; a se îndrăgosti.
Miraz, substantiv
Sinonime:
(învechit și regional) avere rămasă, ereditate, moștenire, patrimoniu, succesiune; (variante; cu sensul de moștenire) meras, meraz, miras; (regional) bazaconie, bizarerie, bâzdâganie, ciudățenie, curiozitate, drăcie, drăcovenie, minunăție, năstrușnicie, năzdrăvănie, poznă.
Mărădic, substantiv
Sinonime:
(regional; învechit) coborâtor, descendent, odraslă, moștenitor, posteritate, progenitură, scoborâtor, urmaș, viță, vlăstar; rămășiță, rest.
Râtui, verb
Sinonime:
(regional) a râma, a scormoni; a lua peste picior, a-și bate joc.
Haiște, substantiv (regional)
Sinonime:
amestecătură, dezordine, vraiște; (casă rămasă neterminată) ruină, (regional) zurlă. Haiște, adjectiv invariabil (regional)
Sinonime:
desfăcut, rupt. Haiște, adverb (regional)
Sinonime:
în neorânduială.
Stagnare, substantiv
Sinonime:
anchiloză, criză, imobilism, imobilitate, inactivitate, inacțiune, inerție, încetinire, langoare, lâncezeală, lâncezire, letargie, lipsă de activitate, marasm, oprire, paralizie, rămânere pe loc, recesiune, somnolență, stagnație, stază, torpoare, trenare, (învechit) stagnațiune.
Parcan, substantiv (regional)
Sinonime:
balustradă, baraj, bârnă, cadru, chenar, dungă, fortificație, îngrăditură, întărire, margine, palancă, parapet, pervaz, ramă, rampă, stăvilar, stâlp, șanț, zăgaz, zid de apărare, (variantă) părcan. Pârcan, substantiv (învechit)
Sinonime:
azimă.
Relicvă, substantiv
Sinonime:
cenușă, rămășiță, rest, ruină, schelet, urmă, vestigiu, (învechit) relicvie, (la plural) moaște, (la plural) oseminte.
Relict, substantiv
Sinonime:
rămășiță, vestigiu, (biologie) relictă.
Moştenire, substantiv
Sinonime:
atavism, domeniu, ereditate, patrimoniu, succesiune, testament, tradiție, transmitere, (învechit și popular) moșie, (învechit și regional) miraz, (învechit și regional) moștină, (învechit și regional) rămășiță, (învechit) clironomie, (învechit) dostoianie, (învechit) leg, (învechit) moșnenie, (învechit) moștenie, (învechit) nemestnicie, (învechit) rămas.
Jimigai, substantiv (regional)
Sinonime:
lepădătură, rămășiță; pește mic, peștișor; (variantă) jumugai.
Dormire, substantiv (învechit)
Sinonime:
dormit, rămânere peste noapte, (figurat) mocnire, (rar) zăcere în amorțire, (variantă) durmire.
Încadratură, substantiv
Sinonime:
cadru, ramă.
Intrecământ, substantiv (învechit)
Sinonime:
prisos, rămășiță.
Băbaică, substantiv (regional)
Sinonime:
lopată, ramă, vâslă.
Inutiliza, verb
Sinonime:
a face inutilizabil, a face să fie inutil, a face să rămână inutil.
Stroh, substantiv (regional)
Sinonime:
așternut de paie, pleavă, rămășiță, sfârmătură, (regional) ogrinji, (regional) târnomeată, (variantă) ștroh.
Mărădui, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a întârzia, a moşteni, a rămâne în urmă, a rămâne moștenitor, (variantă) a măradui, (variantă) a mărădi, (variantă) a meredui, (variantă) a rămădi.
Rămig, substantiv (regional)
Sinonime:
bucățică, rămășiță, rest.
Meraz, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
avere rămasă, moștenire; (variante) meras, miras, miraz.
Mătuși, verb (regional)
Sinonime:
(despre fete) a rămâne nemăritată.
Răimăzan, substantiv (învechit)
Sinonime:
ramazan.
Anelid, substantiv
Sinonime:
(zoologie) anelidă, lipitoare, nereidă, râmă, tubifex, vierme cu corpul segmentat, vierme inelat.
Învechire, substantiv
Sinonime:
degradare, demodare, deteriorare, ieșire din uz, îmbătrânire, perimare, rămânere în urmă, stricare, uzare, (învechit) degradație.
Jimăt, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
hărmălaie, (învechit) jimet, (popular) hălălaie, (regional) ramăt.
Pagaie, substantiv
Sinonime:
godie, lopată, ramă, vâslă.
Nepromovare, substantiv
Sinonime:
eșec, oprire, rămânere pe loc.
Marda, substantiv (regional)
Sinonime:
bun de aruncat, deșeu, lucru fără valoare, rămășită, rebut, rest, sold, vechitură, (variantă) mardauă.
Via, verb (învechit)
Sinonime:
a avea viață, a dăinui, a dura, a exista, a fi (viu), a menține, a păstra, a perpetua, a persista, a rămâne, a trăi, a ține, a viețui. Via, prepoziție
Sinonime:
în direcția, pe drumul, pe ruta, prin. Via, substantiv
Sinonime:
(antichitate) drum, rută.
