Râcă, substantiv feminin (regional) Sinonime:
ceartă, sfadă, resentiment, adversitate, duşmănie, pică.
Răcădea, verb (învechit)
Sinonime:
a recădea.
Râcâi, verb Sinonime:
a scurma, a scormoni, a răscoli, a râma; a irita, a aţâţa, a indispune, a călca pe nervi.
Râcâială, substantiv
Sinonime:
râcâire, râcâit, râcâitură, scormonire, scurmare, scurmătură, zgândărire, zgâriere, (învechit) scociorâre, (învechit) scociorât, (Oltenia) zgâmăire, (popular) zgrepțănare, (regional) zgâncilire.
Râcâiș, substantiv (regional)
Sinonime:
râcâire.
Râcâitură, substantiv
Sinonime:
râcâială, râcâire, râcâit, scormonire, scurmare, scurmătură, (învechit) scociorâre, (învechit) scociorât, (regional) râcăitură.
Racaleţ, substantiv
Sinonime:
broască de iarbă, broască verde, broatec, brotac, brotăcel, buratic.
Răcăli, verb
Sinonime:
a râcâi, a scormoni, a scurma.
Răcămăţi, verb
Sinonime:
a răcni, a răsti, a striga, a țipa, a urla, a zbiera.
Racamete, substantiv
Sinonime:
broască de iarbă, broască verde, broatec, brotac, brotăcel, buratic, racaleţ, racateţ; (plantă) brălin, caftalan, măcriș.
Răcan, substantiv masculin (popular) Sinonime:
recrut.
Racateţ, substantiv
Sinonime:
broască de iarbă, broască verde, broatec, brotac, brotăcel, buratic.
Boboc, substantiv masculin Sinonime:
mugur; pui; începător, ucenic, novice, debutant; recrut, răcan.
Brotac, substantiv masculin Sinonime:
broască, broatec, (regional) brotan, buratic, racateţ, răcănel.
Freca, verb
Sinonime:
a atinge, a bate, a lovi; a făcălui, a roade, a râcâi; a fricţiona, a masa, a face masaj; (figurat) a examina sever, a pretinde, a cere mult.
Neînţelegere, substantiv feminin
Sinonime:
animozitate, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergenţă, gâlceavă, învrăjbire, lipsă de bunăvoință, lipsă de înțelegere, litigiu, vrajbă, zâzanie, (Bucovina și Transilvania) șcort, (figurat) ciocnire, (grecism învechit) filonichie, (învechit și popular) price, (învechit și popular) pricină, (învechit și popular) sfadă, (învechit și regional) pricaz, (învechit și regional) scârbă, (învechit și regional) toi, (învechit) dezunire, (învechit) gâlcevire, (învechit) împoncișare, (învechit) județ, (învechit) neașezare, (învechit) neunire, (învechit) pâră, (învechit) pricinuire, (învechit) pricire, (învechit) prigoană, (învechit) prigonire, (învechit) zavistie, (învechit) zurbavă, (livresc, figurat) fricțiune, (Moldova și Transilvania) poară, (popular și familiar) cârcotă, (popular și familiar) dihonie, (popular și familiar) râcă, (popular) harță, (regional) bucluc, (regional) hâră, (regional) poancă, (regional) sfădălie, (regional) zoală.
Ramă, substantiv feminin Sinonime:
vâslă, lopată; cadru, pervaz. Râma, verb Sinonime:
a râcâi, a scormoni. Rama, verb
Sinonime:
a lopăta, a vâsli.
Recrut, substantiv masculin Sinonime:
răcan, boboc, novice.
Scociorî, verb Sinonime:
a scormoni, a scurma, a râcâi, a scobi; (figurat) a scruta, a cerceta.
Scormoni, verb Sinonime:
a scotoci, a cotrobăi, a răscoli, a răvăşi, a căuta; a scruta, a cerceta; a scurma, a râcâi, a zgândări; a zădărî, a aţâţa, a aprinde.
Scurma, verb Sinonime:
a scormoni, a râcâi.
Ura, verb Sinonime:
a felicita, (rar) a gratula. Ură, substantiv feminin Sinonime:
duşmănie, pismă, ranchiună, pică, râcă; ostilitate, aversiune, detestare, antipatie, vrăjmăşie.
Zgândări, verb Sinonime:
a răscoli, a scormoni, a râcâi, a scociorî; a aţâţa, a întărâta, a sâcâi, a irita, a incita.
Zgrepţăna, verb Sinonime:
a zgâria, a râcâi, a răni; a (se) căţăra, a (se) agăţa, a (se) prinde.
Coită, substantiv
Sinonime:
(regional) cățea; prostituată, femeie de moravuri ușoare; joc de copii; râcă.
Iamac, substantiv
Sinonime:
ajutor, asistenţă, ocrotire, protecţie, sprijin; recrut, răcan; aghiotant.
Zgâncili, verb
Sinonime:
a râcâi, a scărpina, a zgândări.
Zgâncilire, substantiv
Sinonime:
râcâială, zgândărire.
Hârcâi, verb
Sinonime:
a hârâi, a răsufla cu greu, a respira cu greutate, a tuși înăbușit; a râcăi, a șurlăi, a zgâria un perete; (variantă) a hârcăi.
Scociorâre, substantiv
Sinonime:
(regional) analizare profundă, apariție, cercetare atentă, iscare, iscodire, ivire, împrăștiere, percheziționare, răscolire, răspândire, răvășire, râcâială, râcâit, râcâitură, scoatere la lumină, scorbelire, scormoneală, scormonire, scormonit, scortelire, scotocire, scurmare, scurmătură, spionare, trezire, zgândărire; (regional) agitare, ațâțare, stârnire; (regional) agresivitate, enervare, înfuriere, răstire; (regional) născocire; (regional) înălțare, ridicare; (regional; despre oi) îmboldire, împingere, înțepare; (regional; despre vite) agitare (înainte de împreunare).
Scociorât, substantiv
Sinonime:
râcâială, râcâit, râcâitură, scormonire, scurmare, scurmătură.
Scodoli, verb
Sinonime:
a căuta, a cotrobăi, a împrăştia, a răscoli, a răspândi, a răzleţi, a risipi, a râcâi, a scobi, a scormoni, a scotoci, a scurma, a umbla.
Scodormoli, verb
Sinonime:
(învechit) a împrăștia, a răspândi; a râcâi, a scormoni, a scurma.
Zgândărire, substantiv
Sinonime:
răscolire, râcâială, scormonire, scormonit, (Oltenia) zgâmăire, (popular) scociorâre, (regional) zgâpcilire.
Zgâmăi, verb
Sinonime:
(regional) a râcâi, a scărpina, a zgândări.
Zgâmăire, substantiv
Sinonime:
(regional) râcâială, zgândărire.
Răgută, substantiv (regional)
Sinonime:
răcan, recrut.
Răcut, substantiv (regional)
Sinonime:
răcan, recrut, (popular) recrută, (regional) răcută, (regional) răgută.
Scurmătură, substantiv
Sinonime:
gaură (prin scurmare), groapă (prin scurmare), râcâială, râcâit, râcâitură, scormonire, scurmare, (învechit) scociorâre, (învechit) scociorât.
Scurmat, adjectiv
Sinonime:
râcâit, scormonit, (figurat) iritat, (regional) scofelit, (regional) scorbelit.
Scurmare, substantiv
Sinonime:
râcâială, râcâire, râcâit, râcâitură, scormonire, scurmătură, (învechit) scociorâre, (învechit) scociorât.
Zgâriere, substantiv
Sinonime:
râcâire, (popular) zgrepțănare.
Rătăcănat, adjectiv (regional)
Sinonime:
crengos, cu coroana rotundă, încrengat, (variantă) răcănat, (variantă) roticănat.
Zgrepțănare, substantiv (regional)
Sinonime:
cățărare, râcâire, scărpinare, zgâriere.
Scormonire, substantiv
Sinonime:
răscolire, răvășire, râcâială, râcâire, râcâit, râcâitură, scormoneală, scormonit, scotoceală, scotocire, scotocit, scurmare, scurmătură, zgândărire, (figurat) cercetare (amănunțită), (figurat) stârnire, (învechit și regional) scărmănare, (învechit și regional) scobârlire, (învechit și regional) scorbeleală, (învechit și regional) scorbelire, (învechit și regional) scorbelit, (învechit și regional) scortelire, (învechit și regional) scorveală, (învechit) iritare, (învechit) plictisire, (învechit) scociorâre, (învechit) scociorât, (învechit) scodolire, (învechit) scodormolire, (învechit) trezire (din somn), (regional) răcălire, (regional) scârmocire, (regional) scofeleală, (regional) scofelire, (regional) scofelit, (regional) scofelitură, (regional) scornire, (variantă) scormolire.
Broscoi, substantiv
Sinonime:
(zoologie) broscoaică, broștean, (regional) broscan, (regional) mocan, (regional) racateț; (glumeț) copiloi, puști, (figurat) mormoloc.
