Pustie, substantiv (popular)
Sinonime:
pustiu.
Pustieciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
deșert, pustiu, (învechit) pustiiciune.
Pustieşag, substantiv
Sinonime:
calamitate, catastrofă, deșert, dezastru, flagel, grozăvie, năpastă, nenorocire, pacoste, potop, prăpăd, pustietate, pustiire, pustiu, sinistru, urgie; ogor lăsat în paragină, pământ necultivat.
Pustietate, substantiv feminin Sinonime:
pustiu, deşert, pustă; (figurat) singurătate, solitudine, izolare.
Pustiu (pustie), adjectiv Sinonime:
necultivat, neîngrijit, nelocuit, părăginit, ruinat, părăsit; nepopulat, deşert, gol, vid; (figurat) fără rost, fără sens, zadarnic; singur, izolat, stingher.
Ariditate, substantiv feminin Sinonime:
uscăciune, pustietate, deşert, sterilitate; sărăcie.
Coclauri, substantiv neutru la plural Sinonime:
pustietăţi, râpe.
Deşert, substantiv neutru
Sinonime:
pustiu, pustietate, teren arid, pustă, (rar) pustiire, (regional) pustieşag, (învechit) ariniş, pustiiciune; (deşert de argilă) takâr; (deşert de nisip) erg; (deşert de piatră) hamadă; (anatomie) flămânzare, (popular) bărdăhan, (prin Banat) slabină.
Dezastru, substantiv neutru
Sinonime:
catastrofă, nenorocire, sinistru, nefericire, calamitate, flagel, grozăvie, năpastă, pacoste, potop, prăpăd, pustiire, urgie, (învechit şi popular) prăpădenie, (popular) blestem, mânie, potopenie, topenie, (învechit şi regional) pustieşag, pustiit, sodom, (regional) prăpădeală, (învechit) pierzare, pustiiciune, (figurat) pârjol, plagă.
Pustiu, substantiv neutru Sinonime:
pustietate.
Sălbăticiune, substantiv feminin Sinonime:
animal, fiară; pustietate, paragină, pârloagă.
Sihăstrie, substantiv feminin
Sinonime:
asceză, călugărie, pustnicie, schimnicie, schit, viață de sihastru; (figurat) izolare, pustietate, singurătate; (variante) săhăstrie, sehăstrie.
Singurătate, substantiv feminin Sinonime:
izolare, solitudine; pustietate.
Solitudine, substantiv feminin Sinonime:
singurătate, izolare, pustietate.
Sterilitate, substantiv feminin Sinonime:
nerodnicie, nefertilitate, pustietate; (figurat) incapacitate, ineficacitate.
Stihie, substantiv feminin Sinonime:
duh, spirit, fantasmă; (figurat) himeră, arătare, închipuire, nălucă; pustietate, singurătate, sălbăticie; dezlănţuire, năpastă, calamitate, forţă oarbă.
Cucuvea, substantiv
Sinonime:
(ornitologie) cucuvaie, (regional) ciovică, cucumea, cucuveică, pustielnică, (Transilvania, Maramureș şi Banat) pasărea-mortului, pasărea-sărăciei; minunea.
Dezolare, substantiv
Sinonime:
jale, mâhnire adâncă, deprimare, depresiune; (figurat) pustiu, pustietate.
Sălbătăcime, substantiv
Sinonime:
asprime, barbarie, brutalitate, cruzime, ferocitate, neîndurare, neomenie, pustietate, pustiu, răutate, sălbăticie, sălbăticime, violenţă, vitregie.
Sălbătăciune, substantiv
Sinonime:
barbarie, primitivism, primitivitate, pustietate, pustiu, sălbăticie, sălbăticiune.
Pustiiciune, substantiv
Sinonime:
calamitate, catastrofă, deșert, dezastru, flagel, grozăvie, năpastă, nenorocire, pacoste, potop, prăpăd, pustietate, pustiire, pustiu, sinistru, urgie.
Pustiire, substantiv
Sinonime:
deşert, devastare, dezastru, distrugere, nimicire, pustietate, pustiu.
