Pro, prepoziție Sinonime:
pentru.
Pro bono, locuțiune latină
Sinonime:
benevol, voluntar, (pro bono publico) pentru binele public.
Pro domo, locuțiune adverbială
Sinonime:
pentru cauza sa, pentru el însuși.
Proactiv, adjectiv
Sinonime:
anticipator, determinat, dinamic, întreprinzător, operant.
Proaşcă, substantiv
Sinonime:
(popular) fuituială, praştie, puşcoci, stropitoare, țintă, (variantă) proșcă.
Proaspăt, adjectiv Sinonime:
(figurat) fraged, tânăr, crud, nealterat, viu; nou, recent, actual, de ultimă oră; neviciat, curat, sănătos.
Prob, adjectiv
Sinonime:
cinstit, corect, incoruptibil, integru, leal, loial, necoruptibil, onest.
Proba, verb Sinonime:
a încerca, a supune la probe, a verifica; a dovedi, a demonstra, a pune în evidenţă, a adeveri. Probă, substantiv feminin Sinonime:
încercare, verificare; examen, bilanţ; eşantion, mostră; dovadă, mărturie.
Probabil, adverb Sinonime:
poate, posibil.
Probabil (probabilă), adjectiv Sinonime:
posibil, îndoielnic, problematic, ipotetic, virtual, eventual, plauzibil.
Probabiliorism, substantiv
Sinonime:
(teologia morală catolică) probabilism.
Probabilist, adjectiv
Sinonime:
probabilistic, statistic, stocastic. Probabilist, substantiv
Sinonime:
statistician.
Probabilistic, adjectiv
Sinonime:
probabilist.
Probabilitate, substantiv feminin
Sinonime:
conjectură, eventualitate, perspectivă, plauzibilitate, posibilitate, potențialitate, previzibilitate, șansă, virtualitate.
Probabilmente, adverb (învechit)
Sinonime:
poate, probabil.
Probagiu, substantiv (învechit)
Sinonime:
laborant.
Probăi, verb (învechit)
Sinonime:
a încerca, a proba, a verifica.
Probăit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
probat.
Probăjeni, verb
Sinonime:
(regional) a (se) îngălbeni, a (se) ofili, a (se) păli, a (se) trece, a (se) usca, a (se) veșteji.
Probălui, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a adeveri, a arăta, a atesta, a bănui, a căuta, a certifica, a chibzui, a confirma, a crede, a demonstra, a dovedi, a experimenta, a gândi, a ghici, a imagina, a încerca, a închipui, a întări, a întrezări, a mărturisi, a presupune, a prevedea, a proba, a socoti, a sprijini, a stabili, a susține, a ști, a tatona, a verifica, a visa, (învechit și regional) a prăbălui, (învechit și regional) a prubului, (învechit) a probolui, (regional) a prăbăli, (regional) a prebălui, (regional) a probăli, (regional) a probului, (regional) a prubăli.
Probăluit, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
încercat, probat, verificat, (învechit și regional) prubuluit.
Probant (probantă), adjectiv Sinonime:
convingător, edificator, lămuritor.
Probat, adjectiv
Sinonime:
adeverit, arătat, confirmat, demonstrat, dovedit, evidențiat, experimentat, încercat, testat, verificat, (învechit) probăit, (învechit) probăluit, (învechit) prubuit.
Probătate, substantiv (învechit)
Sinonime:
autenticitate, cinste, integritate, onestitate, probitate, valabilitate, valoare.
Probaţiune, substantiv
Sinonime:
dovadă, dovedire, mărturie, noviciat, perioadă de încercare, probă.
Probatoriu, adjectiv
Sinonime:
concludent, probant, probator.
Probază, substantiv
Sinonime:
(regional) admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observație, probozeală, reproș.
Probăzitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
insultă, mustrare.
Probăzui, verb (învechit)
Sinonime:
a admonesta, a certa, a dăscăli, a dojeni, a moraliza, a mustra.
Probeajen, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
preobrajenie, transfigurare; (sărbătoare) Schimbarea la Față.
Probelă, substantiv
Sinonime:
vapor cu elice, (variantă) propelă.
Probiotic, substantiv
Sinonime:
bacterie, levură, microorganism.
Probita, substantiv (învechit)
Sinonime:
cinste, integritate, onestitate.
Probitate, substantiv feminin
Sinonime:
cinste, corectitudine, francheţe, imparțialitate, incoruptibilitate, integritate, ireproșabilitate, lealitate, moralitate, onestitate, onorabilitate, rectitudine, (învechit) probătate.
Problemă, substantiv feminin Sinonime:
chestiune, temă; complicaţie, încurcătură, dificultate.
Problematic (problematică), adjectiv Sinonime:
îndoielnic, nesigur, ipotetic, probabil; dificil, de neînţeles, enigmatic.
Problematică, substantiv feminin Sinonime:
chestiuni, probleme, teme; conţinut, fond, substanţă.
Problematiza, verb
Sinonime:
a complica inutil lucrurile, a crea probleme, a face din orice lucru o problemă, a sistematiza pe probleme.
Proboscidă, substantiv
Sinonime:
(zoologie) (referitor la elefant și anumite insecte) trompă.
Probozeală, substantiv
Sinonime:
admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş.
Probozenie, substantiv
Sinonime:
admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş.
Probozi, verb (regional)
Sinonime:
a admonesta, a certa, a dăscăli, a dojeni (pe cineva), a face de rușine, a moraliza, a mustra, a ocărî, a se îngălbeni, a se întrista, a se ofili, a se păli, a se rușina, a se trece, a se usca, a se veşteji; (variante) a împrobozi, a pobrozi, a probăzi, a pobrăzi.
Probozire, substantiv
Sinonime:
admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş.
Probui, verb
Sinonime:
a adeveri, a arăta, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a încerca, a întări, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine, a verifica.
Procaină, substantiv
Sinonime:
novocaină.
Procatăr, substantiv (regional)
Sinonime:
avocat; procuror fiscal.
Procatoh, substantiv
Sinonime:
antecesor, înaintaş, precursor, predecesor, premergător.
Procator, substantiv
Sinonime:
apărător, avocat, primar, persoană împuternicită.
Procatori, verb
Sinonime:
(învechit și regional) a exercita funcția de avocat, a practica avocatura.
Procatorie, substantiv
Sinonime:
avocatură.
Abdica, verb
Sinonime:
a abandona, a capitula, a ceda, a demisiona, a părăsi (o funcție înaltă), a renunța, a se coborî din scaun, (figurat) a se resemna, (învechit și figurat) a coborî, (învechit și figurat) a se resigna, (învechit) a paretisi, (învechit) a se prosti.
Abilitate (abilități), substantiv feminin
Sinonime:
agilitate, ușurință, îndemânare, pricepere, destoinicie, iscusinţă, dibăcie, ingeniozitate, virtuozitate; (la plural) deprinderi, obiceiuri, șmecherii, șiretlicuri; (termen juridic) aptitudine legală, delegație, împuternicire, mandat, procură.
Abject (abjectă), adjectiv
Sinonime:
abominabil, detestabil, dezgustător, groaznic, grosolan, ignobil, incalificabil, infam, înfiorător, josnic, mârșav, mișel, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, odios, oribil, repugnant, respingător, rușinos, sordid, ticălos, (Banat) bedaș, (figurat) infect, (figurat) murdar, (învechit și regional) ticăit, (învechit) fărădelege, (învechit) vil, (popular) becisnic, (regional) pălăvatic, (regional) proclet.
Absurditate, substantiv feminin Sinonime:
prostie, contradicție, extravaganță, incoerență, non-sens, lipsă de logică, inepţie, aberaţie, elucubraţie, bazaconie, stupiditate.
Abundent (abundentă), adjectiv Sinonime:
bogat, îmbelşugat, mult, din plin, amplu, considerabil, dens, generos, numeros, opulent, pantagruelic, planturos, prolific.
Abundenţă, substantiv feminin Sinonime:
acumulare, multitudine, belşug, bogăţie, îndestulare, surplus, îmbelşugare, opulență, cantitate, prosperitate.
Accent, substantiv neutru
Sinonime:
ton, intonaţie, reliefare, punctuație, pronunție, întărire, (învechit) lovitor.
Acesta (aceasta), pronume Sinonime:
(popular) ăsta, aista, cesta, ista.
Achiziţiona, verb Sinonime:
a procura, a obţine, a face rost; a aduna, a colecta, a strânge, a cumpăra, a poseda.
Acoperi, verb Sinonime:
a înveli, a îmbrăca, a pava; (figurat) a ascunde, a tăinui, a proteja.
Act, substantiv neutru Sinonime:
document, atestat, zapis, hrisov, uric, faptă, acţiune, realizare, buletin, certificat, constatare, contract, convenție, proces-verbal, testament, protocol, tratat.
Activ (activă), adjectiv Sinonime:
harnic, dinamic, energic, vrednic, muncitor, eficace, influent, productiv, laborios.
Activitate, substantiv feminin
Sinonime:
acţiune, afacere, exercițiu, funcție, îndeletnicire, job, muncă, ocupaţie, operațiune, profesie.
Actor, substantiv masculin
Sinonime:
arlechin, artist, bufon, cabotin, clovn, comic, compars, figurant, iluzionist, interpret, jongler, june-prim, măscărici, mim, paiață, pantomim, păpușar, personaj, prestidigitator, protagonist, saltimbanc, scamator, star, tragedian, vedetă, (depreciativ) actoraș, (figurat) stea, (franțuzism învechit) baladin, (ieșit din uz) gagist, (învechit și regional) statist, (învechit) aftor, (învechit) comedian, (învechit) comediant, (învechit) pehlivan, (la romani) histrion, (la romani) prolog, (rar) teatralist, (rar) tragic, (regional) boscar; (compuse) actor-cântăreț, actor-dansator-cântăreț, actor-director-animator.
Acţiune, substantiv feminin Sinonime:
act, afacere, demers, gest, inițiativă, intervenție, proces, procedură, reacție, faptă, lucrare, manifestare, activitate.
Adagiu, substantiv neutru Sinonime:
maximă, sentinţă, cugetare, dicton, aforism, precept, proverb.
Adăpost, substantiv neutru Sinonime:
refugiu, pavăză, ocrotire, protecţie, oblăduire; bârlog, clădire, ascunzătoare, depozit, garaj, haltă, hangar, chioșc, loc.
Adeveri, verb Sinonime:
a întări, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a proba, a garanta, a autentifica.
Adeverinţă, substantiv feminin Sinonime:
act, brevet, buletin, diplomă, garanție, probă, dovadă, act doveditor, certificat, atestat, înscris. Adeverința, verb (învechit)
Sinonime:
a (se) adeveri.
Ad-interim, adjectiv Sinonime:
interimar, locţiitor, provizoriu, supleant, tranzitoriu.
Adânc, substantiv neutru Sinonime:
afund, abis, hău, genune, profund.
Adâncime, substantiv feminin Sinonime:
profunzime, afund, adânc, abis.
Adora, verb Sinonime:
a admira, a adula, a iubi, a glorifica, a idolatriza, a proslăvi, a venera, a diviniza, a slăvi, a preamări.
Aduce, verb Sinonime:
a transporta, a purta; a produce, a rodi, a face; a fi la fel cu, a semăna cu.
Afacere, substantiv feminin Sinonime:
treabă, problemă, combinaţie, aranjament.
Aforism, substantiv neutru Sinonime:
maximă, cugetare, adagiu, sentinţă, dicton, proverb.
Afund (afundă), adjectiv Sinonime:
adânc, profund, depărtat.
Afurisenie, substantiv feminin
Sinonime:
afurisire, afurisit, anatemă, blestem, excludere, excomunicare, (învechit) proclețenie, (învechit) procleție, (variantă) afurisanie.
Ageamiu (ageamie), adjectiv Sinonime:
începător, novice, debutant, neinițiat, profan; nepriceput, neştiutor.
Agresiv (agresivă), adjectiv Sinonime:
bătăios, războinic, belicos, provocator, combativ.
Aiureală, substantiv feminin
Sinonime:
aberație, absurditate, aiurare, bazaconie, delir, delirare, dezordine, elucubrație, enormitate, fantasmagorie, prostie, sminteală, stupiditate, tulburare, țicneală, vorbire lipsită de sens, zăpăceală, (familiar și figurat) țăcăneală, (învechit și regional) bâiguială, (învechit și regional) bâiguire.
Ajutor, substantiv neutru Sinonime:
asistent, angajat, colaborator, sprijin, reazem, ocrotire, susţinere; propteală.
Alcool, substantiv
Sinonime:
(alcooluri la plural; substantiv neutru) băutură, spirt; (alcooli la plural; substantiv masculin ) (chimie) (alcool amilic) pentanol; (alcool butilic) butanol; (alcool etilic) etanol; (alcool metilic) metanol; (alcool polihidroxilic) polialcool; (alcool polivinilic) polialcool vinilic; (alcool propilic) propanol; (alcool rafinat) alcool rectificat; (alcool rectificat) alcool rafinat; (alcool solidificat) metaldehidă.
Aliena, verb Sinonime:
a înstrăina; a transfera, a preda; (figurat) a se sminti, a înnebuni, a se ţicni, a se prosti.
Alienație, substantiv feminin
Sinonime:
abalienare, alienare (mintală), arierație, boală mintală, cretinism, debilitate mintală, demență, folie, nebunie, prosteală, sminteală, smintire, țicneală, (familiar) căpială, (figurat) rătăcire, (figurat) scrânteală, (figurat) țăcăneală, (învechit și regional) smintă, (juridic) alienare, (juridic) înstrăinare, (Moldova) zăluzeală, (Moldova) zăluzie, (Moldova) zărgheală, (Moldova) zărghenie, (popular) nebuneală, (prin Bucovina) sălteală, (Transilvania, Maramureș și Banat) bolânzie, (variantă) alienațiune.
Amploare, substantiv feminin
Sinonime:
cuprindere, desfășurare largă, dezvoltare, extensiune, extindere, forță, grandoare, intensitate, întindere, lărgime, mărime, proporție, vastitate, volum, (figurat) amplitudine.
Antecesor, substantiv
Sinonime:
înaintaș, precursor, predecesor, premergător, strămoș, (învechit) înainte-mergător, (învechit) prediteci, (învechit) procatoh, (învechit) prodrom.
Anunţ, substantiv neutru Sinonime:
înştiinţare, anunțare, încunoştiinţare; ştire, veste; afiș, buletin, comunicat, mesaj, prospect, reclamă.
Anunţa, verb Sinonime:
a vesti, a încunoştinţa, a înştiinţa, a da de stire, a afișa, a informa, a notifica, a proclama, a publica.
Aparat, substantiv neutru Sinonime:
maşină, mecanism, maşinărie, instrument, proteză, dispozitiv. Apărat, adjectiv
Sinonime:
adăpostit.
Apatie, substantiv feminin
Sinonime:
atonie, delăsare, dezinteres, dezinteresare, impasibilitate, indiferentism, indiferență, indolență, inerție, insensibilitate, langoare, langurozitate, lâncezeală, lene, lenevire, lentitudine, lipsă de energie, marasm, mocneală, moliciune, neîngrijire, nepăsare, nesimțire, nonșalanță, oblomovism, pasivism, pasivitate, placiditate, prostrație, tembelism, toropeală, toropire, (figurat) ațipeală, (figurat) letargie, (figurat) răceală, (grecism învechit) adiaforie, (învechit și regional) năsâlnicie, (învechit) langor, (învechit) negrijă, (învechit) negrijință, (învechit) tembelâc, (popular) lingoare.
Apăra, verb Sinonime:
a proteja, a feri, a ocroti, a păzi, a salvgarda; a (se) dezvinovăţi, a pleda (pentru a susţine ceva sau pe cineva).
Apărător, substantiv masculin
Sinonime:
ocrotitor, protector, salvator, sprijin, sprijinitor, susţinător, (rar) proteguitor, protejator, (învechit) arca, părtinitor, păzitor, priitor, scutitor, (figurat) reazem; avocat; fundaş.
Apărea, verb Sinonime:
a se arăta, a se ivi, a ieşi la lumină, a răsări, a (se) naște, a se detașa, a se produce, a se profila.
Apăsa, verb Sinonime:
a împinge, a presa, a strânge; a asupri, a oprima, a împila, a chinui, a exploata, a solicita, a propulsa.
Apetisant (apetisantă), adjectiv Sinonime:
îmbietor, atrăgător, ispititor, excitant, bun, provocant, tentant, aţâţător, incitant.
Aplicaţie, substantiv feminin
Sinonime:
aplicare, aptitudine, efort, execuție, funcție, înclinație, însușire, pasiune, predispoziție, punere în practică, râvnă, sârguinţă, silinţă, talent, vocație; cerere-tip, formular; întrebuințare, utilizare, uzaj; (informatică) logicial, program; (variantă) aplicațiune.
Apoteoză, substantiv feminin Sinonime:
preamărire, slăvire, glorificare, consacrare, elogiu, triumf. Apoteoza, verb
Sinonime:
a cânta, a cinsti, a deifica, a diviniza, a elogia, a glorifica, a lăuda, a mări, a omagia, a preamări, a preaslăvi, a proslăvi, a slăvi, a venera, a zeifica.
Aprinde, verb Sinonime:
a lua foc, a arde, a aţâţa; a izbucni, a (se) dezlănțui; a provoca, a întărâta; (figurat) a se înflăcăra, a se entuziasma, a se exalta.
Aranjament, substantiv neutru Sinonime:
acord, înţelegere, învoială, concordanţă; plan, proiect, prospect; organizare, alcătuire.
Arcă, substantiv feminin (rar) Sinonime:
corabie, navă, barcă, vas. Arca, substantiv (învechit)
Sinonime:
apărător, avocat, bază, fundament, fundație, mijlocitor, ocrotitor, protector, sprijin, sprijinitor, susținător, temelie. Arca, verb
Sinonime:
a (se) arcui, a (se) curba.
Argument, substantiv neutru Sinonime:
dovadă, probă, argumentare, considerent, raţionament.
Articulare, substantiv feminin Sinonime:
rostire, pronunțare, exprimare, glăsuire.
Arunca, verb Sinonime:
a azvârli, a îndepărta, a lepăda, a împrăştia, a lansa, a catapulta, a trimite, a proiecta; a se repezi, a se năpusti, a se precipita; a lapida.
Ascensiune, substantiv feminin
Sinonime:
ascensionare, avansare, escaladă, înălțare, progres, ridicare, suire, urcare.
Asigura, verb
Sinonime:
a (se) convinge, a (se) încredința, a acoperi, a amara, a arima, a cala, a consolida, a contracta o asigurare, a fixa, a fortifica, a garanta, a proteja, a-și lua toate măsurile de precauție, (învechit) a (se) asiguripsi, (învechit) a (se) pliroforisi, (învechit) a (se) siguripsi, (învechit) a adeveri, (învechit) a încrede, (învechit) a sigura.
Asmuţi, verb Sinonime:
a stârni, a aţâţa, a îndemna, a agita, a provoca, a întărâta.
Aspect, substantiv neutru Sinonime:
înfăţişare, aparență, faţă, fizionomie, profil, aer, alură, configurație.
Atesta, verb Sinonime:
a dovedi, a confirma, a demonstra, a pune în evidenţă, a certifica, a adeveri, a proba, a autentifica, a legaliza, a semna.
Atracţie, substantiv feminin Sinonime:
ispită, atragere, interes, ademeneală, seducţie; fascinare, fascinație, fermecare, farmec; distracție propusă unui public.
Aţâţător (aţâţătoare), adjectiv Sinonime:
provocator, instigator, răscolitor, excitant, stimulant.
Audiţie, substantiv feminin Sinonime:
ascultare, recepție, recepționare; probă, încercare, examen, test.
Avansa, verb Sinonime:
a merge înainte, a înainta, a progresa, a prospera; a se dezvolta, a creşte, a se mări.
Avantaj, substantiv neutru Sinonime:
folos, câştig, profit; privilegiu, favoare, interes, drept; atu.
Avantaja, verb
Sinonime:
a idealiza, a înfrumuseța, a scoate în relief; a ajuta, a favoriza, a părtini, a privilegia, a proteja, a sluji, (învechit și regional) a pristăni, (învechit) a fățărnici.
Avantajos (avantajoasă), adjectiv Sinonime:
convenabil, folositor, rentabil, profitabil, economicos, favorabil.
Avere, substantiv feminin Sinonime:
abundență, avuţie, bogăţie, resurse, proprietate, fonduri, bani, capital, patrimoniu, bunuri, lux, comoară, posesiune, căpătuială; situație, stare.
Avânt, substantiv neutru Sinonime:
entuziasm, însufleţire, elan, impuls; înflorire, dezvoltare, progres, creștere, prosperitate.
Avuţie, substantiv feminin Sinonime:
avere, bogăţie, fonduri, proprietate, patrimoniu, capital, bunuri.
Azil, substantiv neutru Sinonime:
refugiu, adăpost, spital, ospiciu; (figurat) protecţie, ocrotire, oblăduire.
Azvârli, verb Sinonime:
a arunca, a lepăda, a înlătura, a îndepărta, a da deoparte, a se debarasa; a lansa, a proiecta, a catapulta.
Ăla (ăia), pronume demonstrativ
Sinonime:
(popular) acela, cela.
Ălălalt, pronume demonstrativ Sinonime:
(popular) celălalt.
Ăsta, pronume demonstrativ Sinonime:
(popular) acesta.
Ăstălalt, pronume demonstrativ Sinonime:
(popular) cestălalt.
Bai, substantiv neutru (regional) Sinonime:
necaz, neajuns, supărare, încurcătură, bucluc, belea, rău, pagubă, pacoste, neplăcere, problemă. Băi, verb
Sinonime:
a face baie, a se îmbăia, a se scălda; (învechit și regional) a exploata o mină, a lucra în mină, a mineri.
Balivernă, substantiv feminin (la plural) Sinonime:
minciuni, palavre, fleacuri, poveşti, braşoave, nimicuri, gogoşi, verzi şi uscate, vorbe de clacă, vorbe goale; prostii.
Basma, substantiv feminin Sinonime:
tulpan, batic, năframă, maramă, testemel, broboadă, barej, (regional) hobot, procov, sovon; (regional) batistă.
Baza, verb (reflexiv) Sinonime:
a se sprijini, a se rezema, a se propti; (figurat) a se încrede, a avea încredere, a se lăsa în nădejdea (cuiva), a se bizui, a conta (pe cineva sau pe ceva). Bază, substantiv feminin Sinonime:
temelie, fundament, fundație; temei, esenţă, valoare; origine, izvor, rădăcină, sorginte; armătură; piedestal, soclu.
Bădăran, substantiv masculin Sinonime:
mitocan, grosolan, prost crescut, nepoliticos, necioplit, necivilizat, primitiv, mojic.
Bădărănos (bădărănoasă), adjectiv Sinonime:
grosolan, nepoliticos, necioplit, bădăran, mitocan, necivilizat, prost crescut.
Bănos (bănoasă), adjectiv Sinonime:
productiv, rentabil, lucrativ, avantajos, profitabil.
Beatitudine, substantiv feminin Sinonime:
fericire, euforie, încântare, extaz, bucurie, pace, prosperitate, sfințenie.
Becisnic (becisnică), adjectiv Sinonime:
bicisnic, debil, slăbănog, neputincios, pirpiriu; nepriceput, incapabil, prost; nemernic, ticălos, netrebnic, necinstit, păcătos, prăpădit.
Belea, substantiv feminin Sinonime:
problemă, necaz, supărare, neplăcere, încurcătură, complicaţie, daraveră, dăndănaie, păţanie, pacoste, bucluc; sarcină, povară, greutate, şicană.
Belfer, substantiv masculin (depreciativ) Sinonime:
învăţător, profesor, dascăl.
Belşug, substantiv neutru Sinonime:
abundenţă, îmbelşugare, bogăție, prisos, prosperitate, berechet, bunăstare; (regional) blagă; huzur, îmbuibare, lux, răsfăţ, dezmăţ.
Beneficia, verb Sinonime:
a trage folos, a câştiga, a profita, a se alege cu ceva.
Beneficiu, substantiv neutru Sinonime:
avantaj, bonus, drept, câştig, profit, folos, avantaj, rentabilitate, randament, excedent, marjă, venit.
Berechet, substantiv neutru Sinonime:
din plin; belşug, abundenţă, prisos, îmbelşugare, bogăţie, avere, prosperitate, bunăstare, (regional) blagă.
Beteșug, substantiv neutru Sinonime:
afecțiune, infirmitate, betegie, vătămare, betejeală, slăbiciune; (figurat) cusur, meteahnă, problemă, defect, imperfecţiune, racilă; (regional) boală, morb.
Binefacere, substantiv feminin Sinonime:
faptă bună, facere de bine, generozitate; avantaj, folos, profit; caritate, filantropie.
Binefăcător (binefăcătoare), adjectiv
Sinonime:
amabil, benefic, binevenit, bun, bunătatnic, cumsecade, darnic, favorabil, folositor, generos, milos, milostiv, prielnic, propice, util, (învechit și regional) birefăcător, (învechit) părtinitor.
Bâigui, verb Sinonime:
a îngăima, a îngâna, a aiura, a vorbi într-aiurea, a delira; a vorbi incoerent, a vorbi încurcat; a spune prostii.
Bâiguit (bâiguită), adjectiv Sinonime:
neclar, neînţeles, încurcat; zăpăcit, uluit, buimăcit, aiurit, ameţit, buimac, năuc, prostit, tâmpit, stupid, dezorientat, derutat.
Bârfă, substantiv feminin
Sinonime:
bârfeală, bârfire, bârfit, bâzâit, calomnie, calomniere, cancan, cleveteală, clevetire, clevetit, comeraj, defăimare, denigrare, discreditare, mahalagism, ponegreală, ponegrire, șoaptă, vorbă, vorbire de rău, (argotic) prostituată, (Banat) tonocie, (familiar și figurat) încondeiere, (familiar și figurat) înnegrire, (familiar) mâncătorie, (familiar) ștafetă, (învechit și regional) bârfitură, (învechit și regional) ponos, (învechit și regional) ponosluire, (învechit și regional) voroavă, (învechit) ascultătură, (învechit) balamuție, (învechit) catigorie, (învechit) clevetă, (învechit) dosnicie, (învechit) mozavirie, (popular) hulă, (popular) hulire, (popular) năpăstuire, (popular) pâră, (regional) cârcăială, (regional) lihăială, (regional) voșcot, (regional; la plural) pletcuri.
Bâzâi, verb Sinonime:
a zumzăi, a zuzăi, a zbârnâi, a ţârâi, a cârti, a protesta; a plânge, a scânci, a se smiorcăi, a se sclifosi; (familiar) a sâcâi, a necăji, a zgândări, a cicăli, a dăscăli, a bate la cap.
Blasfemie, substantiv feminin Sinonime:
afront, defăimare, hulă, ocară, impietate, injurie, calomnie, bârfă, ofensă, ponegrire, profanare, bârfeală, cleveteală, sacrilegiu.
Bleg (bleagă), adjectiv Sinonime:
moale, molatic, molâu, mototol, lălâu, pleoştit; prost, prostănac, prostovan, tont, nătărău, nătăfleţ, netot, nerod, nătâng, tontălău, neghiob, neîndemânatic, nepriceput, gură-cască, stupid.
Boacăn (boacănă), adjectiv (familiar) Sinonime:
nepotrivit, prost, prostesc, stupid.
