Necinste, substantiv feminin
Sinonime:
afront, batjocură, bătaie de joc, defăimare, dezonoare, incorectitudine, injurie, insultă, înjosire, jignire, malonestitate, necorectitudine, ocară, ofensă, perfidie, profanare, rea-credinţă, rea-intenţie, ruşine, umilinţă, (învechit) incorecţiune.
Necinsteș, adjectiv (învechit)
Sinonime:
ireverențios, lipsit de respect, nerespectuos.
Făţărnicie, substantiv feminin Sinonime:
falsitate, ipocrizie, prefăcătorie, minciună, nesinceritate, duplicitate, simulare, înşelătorie, viclenie, machiavelism, necinste.
Incorectitudine, substantiv feminin
Sinonime:
comportament incorect, corupţie, greşeală, incorecțiune, înșelătorie, lipsă de corectitudine, necinste, necorectitudine, neonestitate, neregulă, rea credinţă, șarlatanie.
Mocirlă, substantiv feminin Sinonime:
noroi, mâl; (figurat) viciu, necinste, decădere, obscurantism.
Prihană, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
abatere, acuzare, acuzație, blam, blamare, condamnare, culpabilitate, culpă, cusur, defect, dezaprobare, eroare, greșeală, impuritate, imputare, imputație, înfierare, învinovățire, învinuire, meteahnă, murdărie, neaprobare, necinste, pată, păcat, pângărire, profanare, reprobare, reproș, respingere, spurcare, stigmatizare, vină, vinovăție, (învechit) prighană, (învechit) prihănie, (învechit) prihănire.
Rea-credinţă, substantiv feminin Sinonime:
incorectitudine, perfidie, necinste, rea-intenție, ipocrizie.
Ruşine, substantiv feminin Sinonime:
jenă, sfială, rezervă, sfiiciune, reţinere, timiditate, modestie; ocară, batjocură, umilinţă, ofensă, necinste, dezonoare.
Umilinţă, substantiv feminin Sinonime:
supunere, smerenie, plecăciune; (figurat) sărăcie, mizerie; înjosire, ofensă, jignire, ruşine, ocară, batjocură, necinste, dezonoare.
Venalitate, substantiv feminin Sinonime:
corupţie, imoralitate, necinste.
Ponos (ponoase), substantiv neutru
Sinonime:
abatere, belea, bucluc, consecință neplăcută, culpabilitate, culpă, cusur, dandana, defect, deficienţă, dezonoare, eroare, greşeală, imperfecţiune, insuficienţă, încurcătură, lacună, lipsă, meteahnă, năpastă, neajuns, necaz, necinste, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, nume, pacoste, păcat, plângere, pocinog, poreclă, rău, reclamație, rușine, scădere, slăbiciune, supărare, supranume, viciu, vină, vinovăție; (a trage ponoasele) a suferi consecințele nefaste ale unei acțiuni.
Dezonoare, substantiv
Sinonime:
necinste, ruşine, (popular) ocară, (învechit şi regional) ponos, ponoslu.
Deloialitate, substantiv
Sinonime:
lipsă de loialitate, incorectitudine, necinste.
Necorectitudine, substantiv
Sinonime:
incorectitudine, înșelătorie, lipsă de corectitudine, necinste, șarlatanie, (învechit) incorecțiune, (învechit) malonestitate.
Ponoslu, substantiv
Sinonime:
dezonoare, necinste, plângere, reclamaţie, ruşine.
Malonestitate, substantiv
Sinonime:
incorectitudine, necinste, necorectitudine.
Incorecţiune, substantiv
Sinonime:
greșeală, incorectitudine, necinste, necorectitudine.
Improbitate, substantiv
Sinonime:
baraterie, carotă, injustiție, lipsă de probitate, necinste, stelionat, tripotaj.
Jignire, substantiv
Sinonime:
afront, injurie, insultare, insultă, ocară, ofensare, ofensă, rușine, ultragiere, umilință, (figurat) atingere, (figurat) rănire, (învechit) băsău, (învechit) dosadă, (învechit) înfruntare, (învechit) necinste, (învechit) obidă, (livresc și figurat) lezare, (livresc) ultraj, (livresc) vexare, (livresc) vexațiune, (popular) hulă, (popular) sudalmă, (popular) suduitură.
