Nădăjdui, verb Sinonime:
a spera, a avea nădejde, a avea speranţă, a crede, a fi încredinţat.
Nădăjduinţă, substantiv (învechit)
Sinonime:
credință, nădăjduire, nădejde, speranță.
Nădăjduire, substantiv
Sinonime:
credință, nădejde, speranță, (învechit) nădăjduinţă.
Aştepta, verb Sinonime:
a adăsta; a spera, a nădăjdui, a crede, a prevedea.
Miza, verb Sinonime:
a conta, a se bizui, a crede, a spera, a nădăjdui.
Spera, verb Sinonime:
a nădăjdui, a avea nădejde, a conta că, a aştepta să, a dori; a-şi imagina, a prevedea, a aspira.
Optimist, adjectiv
Sinonime:
confient, încrezător, încurajator, jovial, promițător, (adesea substantivat) entuziast, (învechit) nădăjduitor.
Nădăi, verb
Sinonime:
(regional) a aștepta, a băga de seamă, a bănui, a cere socoteală, a conta, a crede, a fundamenta, a gândi, a ghici, a imagina, a imputa, a închipui, a întemeia, a întrezări, a înțelege, a lua seama, a nădăjdui, a presupune, a prevedea, a pricepe, a se baza, a se bizui, a se dumiri, a se încrede, a se lămuri, a socoti, a spera, a sprijini, a ști, a visa.
Sperare, substantiv
Sinonime:
(învechit) nădăjduire, nădejde, speranţă.
Upovăire, substantiv (învechit)
Sinonime:
nădăjduire, speranță, (variantă) upuvăire.
Upovăitor, substantiv (învechit)
Sinonime:
nădăjduitor.
