Lustrui, verb
Sinonime:
a da luciu, a face, a făţui, a şlefui, a văcsui, (Bucovina) a puţui, (prin Transilvania şi nordul Munteniei) a puţului.
Lustruială, substantiv
Sinonime:
lustru, lustruire, șlefuire, (figurat) spoială, (figurat) superficialitate, (învechit și familiar) scliviseală.
Lustruire, substantiv
Sinonime:
făţuială, făţuire, făţuit, lustruit, şlefuire, văcsuire.
Lustruit, substantiv
Sinonime:
lustruire, şlefuire, şlefuit, (învechit) sclivisire, văcsuire.
Lustruit (lustruită), adjectiv
Sinonime:
curat, făţuit, lucios, luciu, neted, şlefuit, văcsuit; (figurat) meşteşugit, căutat, artificial, fals.
Lustruitor, substantiv
Sinonime:
lustragiu, polizor, șlefuitor, (regional) lustrător.
Cerui, verb Sinonime:
a da cu ceară; a lustrui, a da lustru, a da luciu.
Făţui, verb
Sinonime:
a netezi, a uniformiza, a lustrui, a gelui; a fălţui, a împături; a drişcui, a nivela, (popular) a obli; a pălmui, a rindela, a rindelui.
Făţuială, substantiv feminin
Sinonime:
făţuire, netezire, lustruire, geluire, uniformizare; fălţuire, împăturire, pălmuială, pălmuire, rindelare, rindeluire, rindeluit.
Gelui, verb
Sinonime:
a da la rindea, a lustrui, a netezi, a prelucra cu gealăul, a prelucra cu rindeaua, a rindelui.
Lunecos (lunecoasă), adjectiv
Sinonime:
alunecos, glisant, lustruit, neted, (figurat) labil, (figurat) nestabil, (figurat) nestatornic, (prin Transilvania) bălos.
Peria, verb Sinonime:
a curăţa, a lustrui, a netezi; (figurat) a linguşi, a flata, a măguli, a adula.
Purtat (purtată), adjectiv Sinonime:
uzat, vechi, ros, lustruit.
Sclivisi, verb Sinonime:
a se dichisi, a se găti; a netezi, a lustrui, a şlefui.
Şlefui, verb
Sinonime:
a cizela, a finisa, a glănțui, a lustrui, a netezi, a pili, a poliza, a răzui, a rectifica, a retuşa, a supune abraziunii, (învechit și regional) a sclivisi; (figurat) a deveni rafinat, a se ciopli, a se civiliza, a se cultiva, a se perfecționa, a se rafina, a se stila, a stiliza; (variantă) a șlifui.
Vacs, substantiv neutru
Sinonime:
cremă de lustruit, cremă de ghete; (familiar) nimic, fleac, zero; (variantă) vax. Vacs, interjecție
Sinonime:
atenție, șase, (regional) târţi, (familiar) zexe.
Văcsui, verb Sinonime:
a unge, a curăţi, a lustrui.
Polizaj, substantiv
Sinonime:
dusisaj, frotaj, furbisaj, furbisare, lustruire, polisare, polizare, polizat, șlefuire.
Furbisa, verb
Sinonime:
a curăța, a lustrui.
Furbisaj, substantiv
Sinonime:
furbisare, lustruire.
Făţuire, substantiv
Sinonime:
drişcuire, făţuială, făţuit, netezire, nivelare, lustruire; geluire, pălmuială, pălmuire, rindelare, rindeluire, rindeluit.
Făţuit, substantiv
Sinonime:
drişcuire, făţuire, lustruire, geluire, rindelare, rindeluire, rindeluit. Făţuit, adjectiv
Sinonime:
netezit, nivelat, lustruit.
Glasat, adjectiv
Sinonime:
glazurat, (învechit) zăhărit; (despre obiecte de piele) lustruit, apretat.
Sclivisire, substantiv
Sinonime:
aranjare, dichiseală, dichisire, ferchezuială, ferchezuire, gătire, lustruire, lustruit, netezire, netezit, nivelare, nivelat, spilcuială, spilcuire, șlefuire, șlefuit, (învechit) sclirisire.
Şlefuire, substantiv
Sinonime:
cizelare, cultivare, finisare, lustruire, lustruit, netezire, rafinare, stilare, stilizare, șlefuit, (învechit) sclivisire.
Lustragerie, substantiv
Sinonime:
atelier de lustruit pantofi.
Cicilit, adjectiv (regional)
Sinonime:
dichisit, gătit, împodobit, lustruit, sclivisit.
Lustră, substantiv
Sinonime:
candelabru, lampă, luminar, lustră-candelabru, plafonieră, policandru, (învechit) lustru. Lustra, verb (învechit)
Sinonime:
a lustrui.
Poleitură, substantiv
Sinonime:
poleială, poleire, (învechit) lustruire, (învechit) polietură, (învechit) politură.
Glăsa, verb (învechit)
Sinonime:
a boci, a cânta, a se tângui (cu glas tare), a suna, a vorbi, (variantă) a glăsi. Glasa, verb
Sinonime:
(gastronomie) a glazura; (obiecte de piele) a apreta, a da lustru, a lustrui, a trata cu apret.
Sclivisit, adjectiv
Sinonime:
aranjat, cochet, dichisit, elegant, fercheș, ferchezuit, gătit, îngrijit, lucios, lucitor, lustruit, netezit, nivelat, scânteietor, sclipitor, spilcuit, șlefuit, (învechit) sclevesit.
Sclirisire, substantiv (învechit)
Sinonime:
aranjare, dichiseală, dichisire, ferchezuială, ferchezuire, gătire, lustruire, lustruit, netezire, netezit, nivelare, nivelat, scliviseală, sclivisire, spilcuială, spilcuire, șlefuire, șlefuit.
Glasare, substantiv
Sinonime:
(gastronomie) glazurare; (despre obiecte de piele) apretare, lustruire.
Polizor, substantiv
Sinonime:
lustruitor, mașină de polizat, (regional) șmirgă, (regional) șmirglu.
Șlefuitor, substantiv
Sinonime:
lapidar, lustruitor, tocilar, (regional) șlaifăr, (regional) șlofar.
Poliza, verb
Sinonime:
a face lucios, a lustrui, a șlefui, (rar) a polisa; (învechit) a guverna.
