Legifer, adjectiv
Sinonime:
legiferator, legislator, legiuitor.
Legifera, verb
Sinonime:
a codifica, a decreta, a edicta, a legaliza, a promulga, a reglementa, (învechit) a legiui.
Legiferare, substantiv
Sinonime:
legalizare, legiferat, reglementare, (învechit) legiuire, (învechit) nomotemisire, (rar) lege.
Legiferat, adjectiv
Sinonime:
legal, legalizat, reglementat, (învechit) legiuit. Legiferat, substantiv
Sinonime:
legiferare.
Legiferator, adjectiv
Sinonime:
justițiar, legiferant, legislativ, legiuitor.
Legiferi, verb
Sinonime:
a legifera.
Codifica, verb
Sinonime:
a coda, a face legi, a legifera, a legiui, a normaliza, a raționaliza, a reglementa, a reuni într-un cod, a sistematiza, a stabili legi.
Consfinți, verb
Sinonime:
a stabili, a legifera, a hotărî, a decide, a consacra, a fixa, a statornici, (învechit) a sfinţi; (termen juridic) a confirma, a întări, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra; a legaliza.
Legiui, verb Sinonime:
a legifera, a norma, a face legi; a institui, a stabili, a impune, a stipula.
Legiuire, substantiv feminin (învechit și popular)
Sinonime:
dispoziție, judecare, judecată, legalizare, lege, legiferare, legislație, normă, reglementare, (învechit) pravilă.
Norma, verb
Sinonime:
a aranja, a fixa, a legifera, a orândui, a reglementa, a stabili. Normă, substantiv feminin
Sinonime:
canon, cartă, cod, convenție, criteriu, cutumă, directivă, dispoziție, indicație, instrucțiune, îndrumare, învățătură, lege, model, normativ, precept, prescripție, prevedere, principiu, protocol, rânduială, recomandare, regulă, standard, tipic, (învechit și regional) rost, (învechit) mărturie, (învechit) porunceală, (învechit) poruncită, (învechit) pravilă, (învechit) prescript, (învechit) regulativ, (învechit) tocmeală, (popular) poruncă, (rar) semn.
Reglementa, verb Sinonime:
a aranja, a orândui; a norma, a legifera, a pune în ordine.
Codificat, adjectiv
Sinonime:
încifrat, legiferat, secret.
Reglementare, substantiv
Sinonime:
aranjare, canon, cartă, cod, constituție, convenție, decret, disciplină, dogmă, legalizare, lege, legiferare, orânduire, ordonanță, prescripție, stabilire, statut, (învechit) legiuire, (învechit) regularisire, (rar) regulare.
Legalizare, substantiv
Sinonime:
autentificare, confirmare, consfințire, întărire, legiferare, oficializare, reglementare, titularizare, (învechit) legiuire.
Nomotemisi, verb (învechit)
Sinonime:
a legifera.
Nomotesie, substantiv (grecism învechit)
Sinonime:
legiferare, legiferat, (învechit) nomotemisire.
Legiuit, adjectiv (învechit și popular)
Sinonime:
legal, legiferat, legitim, (învechit) îndreptățit, (învechit) justificat.
Canonisit, adjectiv
Sinonime:
legiferat, orânduit, pedepsit, prescris.
Legisla, verb
Sinonime:
a legifera.
