Jigni, verb
Sinonime:
a dezonora, a injuria, a insulta, a invectiva, a ofensa, a ultragia, a vexa, (figurat) a atinge, (figurat) a răni, (învechit) a aduce un prejudiciu, (livresc și figurat) a leza, (popular) a sudui, (variantă) a jicni.
Jignicer, substantiv
Sinonime:
(istorie) clucer de arie.
Jignire, substantiv
Sinonime:
afront, injurie, insultare, insultă, ocară, ofensare, ofensă, rușine, ultragiere, umilință, (figurat) atingere, (figurat) rănire, (învechit) băsău, (învechit) dosadă, (învechit) înfruntare, (învechit) necinste, (învechit) obidă, (livresc și figurat) lezare, (livresc) ultraj, (livresc) vexare, (livresc) vexațiune, (popular) hulă, (popular) sudalmă, (popular) suduitură.
Jignit, adjectiv
Sinonime:
insultat, ofensat, ultragiat, (figurat) atins, (figurat) rănit, (livresc și figurat) lezat, (livresc) vexat.
Jignitor, adjectiv
Sinonime:
injurios, insultător, ofensator, (figurat) tare, (livresc) vexant, (livresc) vexatoriu.
Afront, substantiv neutru Sinonime:
jignire, insultă, ofensă; calomnie, atingere, dezonorare, vexare.
Atins (atinsă), adjectiv
Sinonime:
alipit, apucat, contactat, emoționat, gustat, impresionat, insultat, îndeplinit, înduioșat, jignit, lezat, lovit, menționat, mişcat, ofensat, posedat, tulburat, ultragiat, vătămat. Atins, substantiv (învechit)
Sinonime:
asemănare, atacare, atingere, jignire, lovire.
Bălăcărie, substantiv feminin Sinonime:
(regional) insultă, injurie, jignire, batjocură, ponegrire, înjosire, defăimare, ocară; vorbă urâtă (murdară).
Formaliza, verb Sinonime:
a se supăra, a se necăji, a se mâhni, a se simţi jignit.
Hulă, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
afront, batjocură, bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, blasfemie, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, injurie, insultă, jignire, ocară, ofensă, ponegreală, ponegrire, ruşine, sacrilegiu; (Muntenia, Transilvania) surpare, desprindere; balansare, oscilare, tangaj, (prin extindere) furtună pe mare.
Injurie, substantiv feminin Sinonime:
jignire, insultă, ocară, hulă, batjocură, defăimare, ponegrire.
Injurios (injurioasă), adjectiv Sinonime:
jignitor, insultător, defăimător, agresiv, cinic.
Insulta, verb Sinonime:
a ofensa, a ocărî, a jigni, a ultragia. Insultă, substantiv feminin Sinonime:
ocară, jignire, injurie, ofensă, ultragiu.
Invectivă, substantiv feminin
Sinonime:
apostrofă, injurie, insultă, înjurătură, jignire, ocară, ofensă. Invectiva, verb
Sinonime:
a apostrofa, a fulmina, a insulta, a înjura, a jigni, a ocărî, a ofensa, a ultragia, a vitupera.
Îndurera, verb Sinonime:
a întrista, a mâhni, a supăra, a jigni.
Leza, verb Sinonime:
a vătăma, a răni, a dăuna; (figurat) a jigni, a ofensa, a nedreptăţi.
Necinste, substantiv feminin
Sinonime:
afront, batjocură, bătaie de joc, defăimare, dezonoare, incorectitudine, injurie, insultă, înjosire, jignire, malonestitate, necorectitudine, ocară, ofensă, perfidie, profanare, rea-credinţă, rea-intenţie, ruşine, umilinţă, (învechit) incorecţiune.
Necinsti, verb Sinonime:
a dezonora, a defăima, a înjosi, a insulta, a ofensa, a jigni, a aduce prejudicii; a batjocori, a viola, a silui; a profana, a pângări, a terfeli.
Obidă, substantiv feminin
Sinonime:
afront, amărăciune, apăsare, asuprire, chin, ciudă, durere (sufletească), exploatare, furie, gelozie, inechitate, injurie, insultă, invidie, împilare, întristare, înverșunare, jale, jignire, mâhnire, mânie, năpăstuire, necaz, nedreptate, ocară, ofensă, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, pică, pizmă, pornire, prigoană, prigonire, ranchiună, rușine, supărare, tristețe, umilință, umilire, urgisire, zbucium.
Obijdui, verb (învechit)
Sinonime:
a asupri, a exploata, a împila, a împovăra, a jigni, a năpăstui, a nedreptăți, a ofensa, a oprima, a oropsi, a persecuta, a prigoni, a tiraniza, a urgisi.
Ocară, substantiv feminin Sinonime:
defăimare, jignire, ofensă, insultă, înjosire; dojană, ceartă, mustrare.
Ofensa, verb Sinonime:
a insulta, a jigni, a ocărî; a (se) supăra, a (se) mânia, a (se) simţi jignit. Ofensă, substantiv feminin Sinonime:
insultă, jignire, injurie, ocară, defăimare.
Ofusca, verb (rar) Sinonime:
a se supăra, a se simţi jignit.
Răni, verb Sinonime:
a contuziona, a vătăma, a accidenta, a leza; (figurat) a jigni, a ofensa, a insulta. Râni, verb Sinonime:
a curăţa, a scoate gunoiul.
Sudalmă, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
afront, injurie, insultă, înjurătură, jignire, ocară, ofensă, rușine, suduială, umilință.
Sudui, verb (popular)
Sinonime:
a admonesta, a certa, a dăscăli, a dojeni, a drăcui, a insulta, a înjura, a jigni, a moraliza, a mustra, a ocărî, a ofensa, a ultragia.
Șifona, verb
Sinonime:
a (se) boți, a (se) cocoloși, a (se) deforma, (regional) a (se) golomozi, a (se) mototoli, a (se) mozoli, a (se) târnosi; a (se) bosumfla, a (se) indispune, a (se) îmbufna, a (se) necăji, a (se) ofensa, a (se) oțări, a (se) supăra, a se simți jignit. Sifona, verb
Sinonime:
a transvaza, a vida; a fura.
Ultragia, verb Sinonime:
a insulta, a jigni, a ofensa, a aduce injurii, a defăima, a face un afront.
Ultraj, substantiv neutru Sinonime:
ofensă, jignire, injurie, afront.
Umili, verb Sinonime:
a jigni, a înjosi, a pune în inferioritate, a batjocori, a ruşina, a lua în râs, a lua în derâdere, a face de râs, a face de ruşine, a face de ocară, a ofensa; a se smeri, a se pleca.
Umilinţă, substantiv feminin Sinonime:
supunere, smerenie, plecăciune; (figurat) sărăcie, mizerie; înjosire, ofensă, jignire, ruşine, ocară, batjocură, necinste, dezonoare.
Umilitor (umilitoare), adjectiv Sinonime:
înjositor, jignitor, ofensator, degradant.
Vexa, verb Sinonime:
a jigni, a ofensa, a contraria, a indispune.
Ciumpalac (ciumpalaci), substantiv masculin
Sinonime:
(apelativ jignitor) fraier, gherțoi, ciurli-burli.
Atingere, substantiv
Sinonime:
afront, agresare sexuală, asemănare, atacare, atins, contact, injurie, insultă, jignire, lovire, ocară, ofensă, rușine, umilință, (învechit) atingătură, (învechit) atinsătură, (învechit) atinsură.
Jitnicer, substantiv
Sinonime:
jignicer.
Dosadă, substantiv
Sinonime:
necaz, supărare, durere, afront, injurie, insultă, întristare, jignire, mâhnire, ocară, ofensă, ruşine, umilinţă.
Vexatoriu, adjectiv
Sinonime:
injurios, insultător, jignitor, mortifiant, ofensator, umilitor, vexant.
Mortifiant, adjectiv (franțuzism)
Sinonime:
chinuitor, mortificant; (figurat) umilitor, jignitor.
Vexant, adjectiv
Sinonime:
injurios, insultător, iritant, jignitor, mortifiant, ofensator.
Vexare, substantiv
Sinonime:
insultare, jignire, ofensare, ultragiere, vexație, vexațiune, (învechit) nedreptățire, (învechit) persecutare, (rar) contrariere.
Vexaţiune, substantiv
Sinonime:
afront, avanie, injurie, insultă, jignire, mortificație, ocară, ofensă, opresiune, persecuție, ruşine, umilinţă, vexație. Vexățiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
vexațiune.
Vexat, adjectiv
Sinonime:
contrariat, insultat, jignit, ofensat, şocat, ultragiat, (figurat) izbit.
Injuria, verb
Sinonime:
a insulta, a invectiva, a jigni, a ofensa, a ultragia.
Insultat, adjectiv
Sinonime:
jignit, ofensat.
Pichirisi, verb
Sinonime:
a chema puii la mâncare, a flecări, a îndruga, a pălăvrăgi, a se formaliza, a se picarisi, a se simți atins, a se simți jignit, a se supăra, a sporovăi, a trăncăni, a vorbi repede (neînțeles).
Scăndălit, adjectiv
Sinonime:
(învechit) insultat, jignit, lezat.
Ultragiat, adjectiv
Sinonime:
calomniat, dezonorat, insultat, jignit, ofensat, vexat, (figurat) rănit.
Ultragiere, substantiv
Sinonime:
calomniere, insultare, jignire, ofensare, ultraj, vexare.
Suduitură, substantiv
Sinonime:
afront, injurie, insultă, înjurătură, jignire, ocară, ofensă, ruşine, sudalmă, umilinţă.
Obijduire, substantiv
Sinonime:
asuprire, exploatare, împilare, jignire, năpăstuire, nedreptățire, ofensă, opresiune, oprimare, persecutare, persecuţie, prigoană, prigonire, urgisire.
Țărănism, substantiv
Sinonime:
bădărănism, comportare grosolană, faptă insultătoare, mitocănism, nesimţire, vorbă jignitoare.
Atinsătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
asemănare, atacare, atingere, atinsură, contact, jignire, lovire.
Atinsură, substantiv (învechit)
Sinonime:
asemănare, atacare, atingere, atinsătură, contact, jignire, lovire.
Atentare, substantiv
Sinonime:
afront, agresiune, atac, atentat, atingere, avanie, camuflet, injurie, insultă, jignire, ofensă, ultraj, vexație.
Obijduitor, adjectiv (învechit)
Sinonime:
asupritor, împilător, jignitor, ofensator.
Ofensator, adjectiv
Sinonime:
injurios, insultător, jignitor, ofensant, vexant, vexatoriu.
Picarisi, verb (învechit)
Sinonime:
a se simți insultat, a se simți jignit, a se supăra (în urma unei jigniri).
Ulcera, verb
Sinonime:
(despre țesuturi) a căpăta o ulcerație, a deveni ulceros, a exulcera, a se preface în ulcer; (figurat) a îndurera profund, a jigni, a mâhni, a ofensa, a răni.
Vătămat, adjectiv
Sinonime:
atins, bolnav, boşorog, deteriorat, jignit, lezat, lovit, ofensat, rănit, stricat.
Homelnic, substantiv (învechit)
Sinonime:
paznic, păzitor, (învechit) jicnicer, (învechit) jignicer, (învechit) jitnicer, (variantă) humelnic.
Ofensat, adjectiv
Sinonime:
insultat, jignit, ofuscat, supărat, ultragiat, umilit, (figurat) atins, (figurat) rănit, (livresc și figurat) lezat, (livresc) vexat.
Ofensare, substantiv
Sinonime:
insultare, jignire, ofuscare, supărare, ultragiere, (figurat) rănire, (livresc și figurat) lezare, (livresc) vexare.
Lezat, adjectiv
Sinonime:
insultat, jignit, lovit, ofensat, păgubit, rănit, ultragiat, vătămat.
Rănit, adjectiv
Sinonime:
lovit, (Banat, Transilvania și Bucovina) prizărit, (învechit) plăguit, (livresc) lezat, (popular) vătămat, (Transilvania) marod; (figurat) insultat, jignit, ofensat, ofuscat, ultragiat.
Rănire, substantiv
Sinonime:
insultare, îndurerare, întristare, jignire, julire, mâhnire, ofensare, ultragiere, zdrelire, (livresc) lezare, (popular) vătămare.
Lezare, substantiv
Sinonime:
afront, daună, injurie, insultare, insultă, jignire, ocară, ofensare, ofensă, prejudiciu, rănire, rușine, ultragiere, umilință, vătămare.
Jigneală, substantiv (regional)
Sinonime:
carne stricată și mucegăită, greață, jig, jignire, jignit.
Invectiv, adjectiv
Sinonime:
injurios, insultător, jignitor, ofensator.
Invectivare, substantiv
Sinonime:
insultare, jignire.
Băsău, substantiv (regional)
Sinonime:
afront, batjocură, ciudă, cusur, dar, defect, dorință de răzbunare, gelozie, injurie, insultă, invidie, jignire, meteahnă, nărav, necaz, nedreptate, ocară, ofensă, patimă, pică, pizmă, pornire, ranchiună, răzbunare, rușine, umilință, ură, viciu.
Înaljos, substantiv (învechit)
Sinonime:
jignire, neajuns, nedreptate, pagubă, (variantă) înaltjos, (variantă) naljos. Înaljos, adverb (învechit)
Sinonime:
cu coborâș, în jos, în pantă descendentă, repede, (variantă) înaltjos, (variantă) naljos.
Ultrajat, adjectiv (învechit)
Sinonime:
insultat, jignit, lezat, ofensat, ultragiat.
Atingătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
asemănare, atacare, atingere, jignire, lovire.
Pleftureală, substantiv (regional)
Sinonime:
insultă, înjosire, jignire, ocară, ofensă.
Jăgnit, adjectiv (regional)
Sinonime:
jignit.
Insultător, adjectiv
Sinonime:
batjocoritor, injurios, jignitor, ocărâtor, ofensator, vexant, vexatoriu, (figurat) tare, (învechit) batjocuritor.
Lovire, substantiv
Sinonime:
altoire, altoit, atingere, bătaie, ciocnire, ciocnitură, coliziune, contuzie, impact, izbire, izbitură, împiedicare, lapidare, lovit, lovitură, ochire, ochit, plesnitură, tamponare, (familiar și popular) potrivire, (figurat) jignire, (figurat) lezare, (figurat) năpastă, (figurat) nenorocire, (figurat) prejudiciu, (învechit și popular) asemănare, (învechit) accent, (învechit) atac armat, (învechit) învecinare, (învechit) luptă, (învechit) pedepsire, (rar) întreciocnire, (rar) loveală.
