Izgoni, verb Sinonime:
a alunga, a da afară, a goni, a îndepărta, a surghiuni, a expulza, a exila.
Izgonire, substantiv
Sinonime:
alungare, exilare, fugărire, gonire, izgonit, ostracizare, proscriere, relegare, relegație, surghiunire, (învechit) persecuție, (variantă) zgonire.
Izgonit, adjectiv
Sinonime:
alungat, demis, exilat, fugărit, gonit, îndepărtat, pribeag, proscris, surghiunit, (învechit și popular) oropsit, (învechit) persecutat, (livresc) relegat. Izgonit, substantiv
Sinonime:
alungare, alungat, exilare, exilat, fugărire, gonire, gonit, izgonire, îndepărtare, pribeag, proscris, surghiunit, (învechit) persecuție, (învechit) surghiun.
Alunga, verb Sinonime:
a izgoni, a goni, a fugări, a pune pe fugă, a îndepărta, a înlătura, a expulza, a trimite departe, a surghiuni.
Dudui, verb
Sinonime:
a bubui, a cutremura, a zgudui, a clătina, a vui, (rar) a vâjâi, a alunga, a depărta, a goni, a izgoni, a îmboldi, a îndemna, a îndepărta.
Exilat (exilată), adjectiv
Sinonime:
expatriat, surghiunit, plecat, îndepărtat, pribeag, înstrăinat, emigrant; retras, izolat, singuratic, alungat, gonit, izgonit, proscris, (livresc) relegat, (învechit) surghiun; (învechit) conesilat, (învechit) conexilat.
Expatria, verb
Sinonime:
a exila, a emigra, a proscrie, a alunga, a izgoni, a surghiuni, a relega, a se refugia.
Expulza, verb
Sinonime:
a izgoni, a surghiuni, a exila, a expatria, a relega; a destitui, a licenția; a da afară, a sili să iasă; (medicină) a scuipa, a defeca, a excreta, a expectora, a urina, a voma.
Goni, verb
Sinonime:
a alerga, a alunga, a căuta, a chinui, a fugări, a fugi (după cineva), a hăitui, a izgoni, a mâna, a pune pe fugă, a respinge, a sâcâi, a se grăbi, a surghiuni, a urmări (în fugă); a împerechea, a se împreuna.
Lepăda, verb
Sinonime:
a abandona, a abjura, a afurisi, a alunga, a anatemiza, a arunca, a avorta, a azvârli, a blestema, a deborda, a descărca, a excomunica, a expulza, a goni, a izgoni, a înlătura, a lua, a năpârli, a nega, a nu mai fi de acord, a părăsi, a refuza, a renega, a renunţa, a respinge, a scoate, a se apăra, a se depărta, a se dezbăra, a se dezbrăca, a se dezice, a se dezvinovăți, a se feri, a se îndepărta, a se lăsa, a se păzi, a se schimba, a trage, a vărsa, a voma, a vomita, a zvârli, a-şi muta gândul, (învechit) a scutura, (regional) a lăpăda, (regional) a țipa.
Mazili, verb (învechit) Sinonime:
a îndepărta, a alunga, a izgoni, a goni, a exila.
Mătura, verb Sinonime:
(figurat) a curăţi, a înlătura, a alunga, a îndepărta, a da la o parte, a scoate, a izgoni, a goni, a da afară.
Oropsi, verb
Sinonime:
a alunga, a apăsa, a asupri, a blestema, a certa, a chinui, a despuia, a exploata, a izgoni, a împila, a împovăra, a lăsa la voia întâmplării, a năpăstui, a nedreptăți, a ocărî, a oprima, a părăsi, a persecuta, a prigoni, a scoate în drum, a stoarce, a suge, a tiraniza, a urgisi, (grecism învechit) a catatrexi, (învechit și figurat) a călca, (învechit și regional) a bântui, (învechit și regional) a strâmbătăți, (învechit) a obidi, (învechit) a obijdui, (învechit) a sili, (învechit) a supăra, (învechit) a tiranisi, (învechit) a tirăni, (regional și figurat) a stoci, (regional) a horopsi.
Prigoni, verb Sinonime:
a oprima, a persecuta, a apăsa, a izgoni, a urmări, a fugări; a obseda, a chinui, a roade, a consuma.
Proscripţie, substantiv feminin Sinonime:
izgonire, surghiun, exil, expulzare, ostracizare; interzicere, restricţie, interdicţie, oprire.
Proscris (proscrisă), adjectiv Sinonime:
izgonit, exilat, expulzat, surghiunit, ostracizat; interzis, oprit, nepermis, ilegal, neîngăduit.
Relega, verb Sinonime:
a expulza, a surghiuni, a izgoni, a exila.
Scoate, verb Sinonime:
a extrage, a elimina, a smulge, a extirpa; a da afară, a izgoni, a alunga, a goni, a destitui; a scăpa, a salva, a elibera, a degaja, a lăsa liber; a se dezbrăca, a se descălţa; a dobândi, a obţine, a câştiga; a tipări, a edita, a publica, a da la iveală; a crea, a elabora, a inventa, a da naştere, a produce.
Surghiun, substantiv neutru Sinonime:
exil, izgonire, îndepărtare, pribegie, înstrăinare; izolare, singurătate.
Surghiuni, verb
Sinonime:
a alunga, a depărta, a deporta, a exila, a goni, a izgoni, a îndepărta, a ostraciza, a proscrie, a sili să trăiască printre străini, a trimite în surghiun, (învechit) a urgisi, (livresc) a relega.
Alungare, substantiv
Sinonime:
izgonire; surghiunire.
Alungat, adjectiv și substantiv
Sinonime:
(adjectiv) izgonit; (adjectiv și substantiv) surghiunit.
Zogorni, verb
Sinonime:
a alunga, a depărta, a goni, a izgoni, a îndepărta.
Zogoni, verb
Sinonime:
(regional) a alunga, a goni; a izgoni.
Depărta, verb
Sinonime:
a (se) dezlipi, a (se) îndepărta, a trimite la distanță, a ține la distanță, a spaţia, a scoate, a izgoni, a se înstrăina, a alunga; a se abate, a devia.
Gonire, substantiv
Sinonime:
alungare, hăituire, izgonire, surghiunire; montă.
Gonit, adjectiv
Sinonime:
izgonit, (și cu rol de substantiv) exilat.
Gorgoni, verb
Sinonime:
a alunga, a depărta, a goni, a izgoni, a îndepărta.
Păfuga, verb
Sinonime:
a alunga, a depărta, a fugări, a goni, a hăitui, a izgoni, a îndepărta, a urmări, (variantă) a pefuga.
Mătrăşi, verb
Sinonime:
a alunga, a arunca, a asasina, a ascunde, a azvârli, a căra, a cheltui, a concedia, a da afară, a depărta, a distruge, a dosi, a face să nu mai existe, a fugări, a fugi, a goni, a irosi, a izgoni, a împrăștia, a îndepărta (în mod forțat și obraznic), a mistui, a muta, a nimici, a omorî, a pleca în grabă și fără voie, a prăpădi, a risipi, a scoate, a se căra, a se cărăbăni, a sili să plece, a suprima, a șterge de pe fața pământului, a transfera, a ucide, a zvârli.
Relegațiune, substantiv
Sinonime:
alungare, carantină, declasare, deportare, exil, exilare, expulsiune, expulzare, gonire, izgonire, ostracizare, proscriere, proscripție, relegare, relegație, surghiunire.
Răzmeri, verb
Sinonime:
a alunga, a depărta, a goni, a izgoni, a îndepărta.
Relegat, adjectiv (învechit)
Sinonime:
alungat, exilat, expulzat, gonit, izgonit, pribeag, proscris, surghiunit.
Relegație, substantiv (învechit)
Sinonime:
alungare, carantină, deportare, excluziune, excomunicare, exilare, expulzare, gonire, izgonire, ostracism, ostracizare, proscriere, proscripție, relegare, surghiunire, (variantă) relegațiune.
Relegare, substantiv (învechit)
Sinonime:
alungare, exilare, expulzare, gonire, izgonire, ostracizare, proscriere, relegație, surghiunire.
Surghiunire, substantiv (învechit)
Sinonime:
alungare, deportare, exil, exilare, gonire, izgonire, ostracizare, pribegie, proscriere, proscripție, relegare, relegație, surghiun, (învechit) străinătate, (învechit) surghiunie, (învechit) surgunlâc, (învechit) urgie, (învechit) zatocenie.
Tintiri, verb (regional)
Sinonime:
a alunga, a depărta, a goni, a izgoni, a îndepărta.
Mărşui, verb
Sinonime:
a mărșălui, (regional) a izgoni, (regional) a marșirui, (regional) a mărșuli.
Ostracizare, substantiv
Sinonime:
alungare, excludere, exilare, gonire, izgonire, îndepărtare (din viața publică), ostracism, persecuție, proscriere, relegare, relegație, surghiunire, (figurat) blamare.
Întirire, substantiv (regional)
Sinonime:
izgonire, înțărcare, prigonire, (variantă) intirire.
Zogornire, substantiv (regional)
Sinonime:
alungare, gonire, izgonire, îndepărtare.
Alungător, adjectiv
Sinonime:
izgonitor, prigonitor, (învechit și regional) alungătoriu.
Urgisire, substantiv (învechit și popular)
Sinonime:
asuprire, detestare, exploatare, faptă rea, împilare, năpăstuire, nedreptate, nedreptățire, opresiune, oprimare, oropsire, persecutare, persecuție, prigoană, prigonire, (figurat) apăsare, (figurat) despuiere, (figurat) stoarcere, (învechit și regional) strâmbătățire, (învechit) avanie, (învechit) izgonire, (învechit) netrebnicie, (învechit) obidă, (învechit) obidire, (învechit) obijduire, (învechit) strânsoare, (popular) asupreală, (popular) silnicie, (rar) părăsire.
Izgnanie, substantiv (învechit)
Sinonime:
exil, izgonire, surghiun.
Exorciza, verb
Sinonime:
a conjura, (grecism învechit) a exorchisi, (învechit) a hătcăi, (prin extensiune) a izgoni.
Exorcizare, substantiv
Sinonime:
desatanizare, exorcism, (grecism învechit) exorchisire, (învechit) conjurație, (învechit) conjurațiune, (prin extensiune) izgonire.
Exorcizat, adjectiv
Sinonime:
(despre diavol) alungat, (grecism învechit) exorchisit, (prin extensiune; figurat) izgonit.
Împingere, substantiv
Sinonime:
expulsie, ghiontire, îmboldire, îmbrânceală, îmbrâncire, îmbrâncitură, împins, împinsătură, înghionteală, înghiontire, luptă, mers din greu, (figurat) izgonire, (figurat) respingere, (ironic) mituire, (învechit) dovedire, (regional) înghioldeală, (regional) înghioldire, (regional) înieptare.
Fugărit, adjectiv
Sinonime:
alergat, alungat, gonit, hăituit, iepurit, izgonit, pus pe fugă, (regional) budușluit, (regional) păfugat. Fugărit, substantiv
Sinonime:
alungare, alungătură, fugăreală, fugărire, gonire, hăituială, hăituire, izgonire, urmărire.
