Ignora, verb Sinonime:
a nu cunoaşte; a nu şti; a neglija, a nu lua în seamă, a trece cu vederea, a uita, a lăsa deoparte.
Ignorant (ignorantă), adjectiv Sinonime:
neştiutor, incult, neinstruit, prost.
Ignoranţă, substantiv feminin Sinonime:
neştiinţă, incultură, prostie.
Ignorantism, substantiv
Sinonime:
obscurantism.
Ignorantist, adjectiv
Sinonime:
obscurantist.
Ignorare, substantiv
Sinonime:
desconsiderare, disprețuire, nebăgare în seamă, necunoaștere, neglijare (intenționată), neinformare, nesocotire, neștiință, omitere, trecere voită cu vederea.
Ignorație, substantiv (învechit)
Sinonime:
ignoranță, neștiință, prostie.
Beznă, substantiv feminin Sinonime:
întuneric, întunecime, negură; (figurat) neştiinţă, ignoranţă, necunoaștere.
Eluda, verb Sinonime:
a ocoli, a evita, a ignora, a neglija, a nu lua în seamă (cu intenţie).
Gros, substantiv neutru
Sinonime:
arest, bădăran, bârnă, buştean, butuc, buturugă, ciot, greu, grindă, grosolan, ignorant, incult, instrument, închisoare, mârlan, mârlănoi, mitocan, mocofan, mojic, mulţime, necivilizat, necultivat, neinstruit, neînvăţat, nepoliticos, obadă, ocnă, ordinar, parte mai importantă, penitenciar, prost, puşcărie, simplu, temei, temniță, toi, ţărănoi, ţoapă, ţopârlan, vulgar, (învechit şi popular) mijloc, (învechit) greime.
Gros (groasă), adjectiv
Sinonime:
adânc, bădăran, borcănat, care are circumferință și diametru mare, cavernos, călduros, comun, de nepătruns, dens, des, gras, grav, grosolan, ignorant, important, incult, înfundat, jos, lat, mare, mârlan, mârlănoi, mitocan, mocofan, mojic, necivilizat, necultivat, neinstruit, neînvăţat, nepoliticos, nerușinat, nesimțit, numeros, ordinar, profund, prost, simplu, ţărănoi, ţoapă, ţopârlan, voluminos, vulgar.
Incapabil (incapabilă), adjectiv
Sinonime:
ignar, ignorant, inabil, inapt, incompetent, ineficace, ineficient, neabil, neapt, necapabil, nechemat, necompetent, neisprăvit, nepregătit, nepriceput, neputincios, neștiutor, nevrednic, nul, prăpădit, prost, redus, slăbănog, (familiar) ageamiu, (învechit și regional) sec, (învechit și regional) ticălos, (învechit) mișel, (învechit) neputernic, (învechit) neputinte, (învechit) secat, (popular) becisnic, (popular) nemernic, (popular) nevoiaș, (popular) nevolnic, (prin Muntenia și Oltenia) sfoiegit, (rar) impotent.
Ingenuu (ingenuă), adjectiv
Sinonime:
candid, credul, ignorant, inexperimentat, inocent, naiv, natural, neexperimentat, neștiutor, simplu, (figurat) cast, (figurat) pur.
Inocent (inocentă), adjectiv
Sinonime:
angelic, anodin, bun, candid, cast, credul, curat, feciorelnic, fecioresc, ignorant, imaculat, ingenuu, naiv, neatins, neîntinat, nepătat, neprihănit, nevinovat, preacurat, profan, prost, pudic, pur, serafic, vergur, virgin, virginal, virtuos, (învechit) nestricat.
Întuneric, substantiv neutru Sinonime:
beznă, obscuritate, noapte; (figurat) incultură, ignoranţă, prostie.
Naiv (naivă), adjectiv Sinonime:
inocent, nevinovat, simplu, credul, candid; ignorant, neştiutor, ageamiu.
Naivitate, substantiv feminin Sinonime:
inocenţă, nevinovăţie, simplitate, candoare, neprefăcătorie; ignoranţă, neştiinţă.
Nechemat (nechemată), adjectiv
Sinonime:
ageamiu, ignorant, inadecvat, incapabil, incompetent, inoportun, necapabil, necompetent, neinvitat, neisprăvit, neîndemânatic, nepoftit, nepregătit, nepriceput, neștiutor, prost, stângaci.
Nepriceput (nepricepută), adjectiv Sinonime:
incapabil, neştiutor, ignorant, incompetent, neîndemânatic, stângaci, neghiob, ageamiu; neînţeles, inexplicabil, nelămurit.
Nesocoti, verb
Sinonime:
a călca, a contraveni, a deprecia, a desconsidera, a dispreţui, a ignora, a încălca, a lua în glumă, a lua în râs, a neglija, a necunoaște, a nu ține cont, a nu ține seama de, a omite, a se abate, a subestima, a viola, (figurat) a silui, (învechit) a defăima, (învechit) a mepriza, (învechit) a ocărî, (învechit) a păși, (învechit) a sparge, (învechit) a stropși, (învechit) a știrbi.
Nesocotit (nesocotită), adjectiv Sinonime:
nechibzuit, necugetat, necumpănit, imprudent, nesăbuit, iraţional, neprevăzător; ignorat, desconsiderat, dispreţuit.
Neştiutor (neștiutoare), adjectiv
Sinonime:
candid, credul, ignorant, incapabil, incult, ingenuu, inocent, inofensiv, lipsit de cultură, naiv, necunoscător, neinformat, nepriceput, prost; (substantivat) (neștiutor de carte) analfabet.
Nevinovat (nevinovată), adjectiv Sinonime:
naiv, inocent, candid; cast, cinstit, curat, neprihănit, pur, virtuos, neîntinat, ingenuu, nealterat; ignorant, neştiutor.
Obscurantism, substantiv neutru
Sinonime:
ignorantism, ignoranță, incultură, înapoiere, neştiinţă.
Profan (profană), adjectiv Sinonime:
ignorant, neştiutor, nepriceput, neiniţiat.
Prost (proastă), adjectiv
Sinonime:
credul, cretin, dăunător, defectuos, fraier, ignorant, incult, lovit cu leuca, naiv, nătărău, necorespunzător, neevoluat, nefavorabil, neîndemânatic, neînvățat, neplăcut, nepregătit, nepriceput, neprielnic, nesatisfăcător, netot, rău, rudimentar, simplu, tâmpit, tont.
Analfabet, substantiv
Sinonime:
ignar, ignorant, incompetent, incult, neştiutor de carte.
Eludare, substantiv
Sinonime:
deviere, eludat, evitare, ignorare, ocolire, trecere sub tăcere, zădărnicire, (învechit) eludere.
Tureatcă, substantiv
Sinonime:
carâmb, (figurat) ignorant, (învechit) tută, (prin Muntenia și Oltenia) saftian, (regional) tureac, (variantă) tureatc, (variantă) turiac.
Necunoaştere, substantiv
Sinonime:
ignoranță, lipsă de cunoaștere, neştiinţă.
Neabețedat, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime:
ignorant, incult, necultivat, neinstruit, neînvățat, prost, simplu.
Incompetență, substantiv
Sinonime:
contraperformanță, diletantism, ignoranță, inaptitudine, incapacitate, inexperiență, insuficiență, lipsă de competență, lipsă de pregătire, necompetență, necunoaștere, neexperiență, nepregătire, nepricepere, neștiință, nulitate, (figurat) slăbiciune, (învechit) necuviință, (variantă) (învechit) incompetință.
Analfabetism, substantiv
Sinonime:
ignoranță, incultură, necunoaștere, neștiință de carte.
Prostăticie, substantiv (învechit)
Sinonime:
dobitocie, idioțenie, idioție, ignoranță, imbecilitate, incultură, inepție, neghiobie, nepricepere, nerozie, neștiință, prostie, stupiditate, stupizenie, tâmpenie.
Ilotism, substantiv
Sinonime:
abjecție, decădere, ignominie, ignoranță, îndobitocire, mizerie, sclavaj.
Ilot, substantiv
Sinonime:
ignorant, lepădătură, om oprimat, sclav, serv, valet.
Mazac, adjectiv
Sinonime:
(regional) jegos, mânjit, murdar, negru, nespălat, pătat, răpănos, slinos, soios, (variantă) măzac. Măzac, substantiv
Sinonime:
(învechit) conțopist, mâzgălitor, scriitor ignorant, scriitoraș.
Necapabil, adjectiv
Sinonime:
ignorant, impotent, incapabil, incompetent, nechemat, necompetent, neisprăvit, nemernic, nepregătit, nepriceput, neputernic, neputincios, neștiutor, nevoiaș, prăpădit, prost, slăbănog, ticălos, (familiar) ageamiu, (învechit și regional) sec, (învechit) mișel, (învechit) neputinte, (învechit) secat, (popular) becisnic, (popular) nevolnic, (prin Muntenia și Oltenia) sfoiegit.
Inexperimentat, adjectiv
Sinonime:
ignorant, imatur, inabil, incompetent, inexpert, începător, necompetent, neexperimentat, neispitit, neîncercat, novice, profan, (popular) necercat.
Nesocotire, substantiv
Sinonime:
călcare, desconsiderare, dispreţuire, ignorare, încălcare, neglijare, omitere, violare, (popular) stricare.
Beoțian, adjectiv
Sinonime:
greoi la minte, ignorant, prost, stupid.
Amuzie, substantiv
Sinonime:
agnozie, surditate; ignoranță (muzicală).
Neînvăţat, adjectiv
Sinonime:
agramat, analfabet, ignar, ignorant, incult, necultivat, nedeprins, nedresat, neinstruit, prost, simplu, (învechit) gros, (învechit) neabețedat.
Ocolire, substantiv
Sinonime:
eludare, evitare, ignorare, împiedicare, înconjur, înconjurare, îndepărtare, înlăturare, ocol, ocoleală, ocoliș, ocolit, ocolitură, preîntâmpinare, prevenire, prevenție, (figurat) divagare, (învechit și regional) apărare, (învechit și regional) împresurare, (învechit) asediere, (învechit) delimitare, (învechit) împrejmuire, (popular) cutreierare, (regional) răsfățare.
Întunecime, substantiv
Sinonime:
beznă, eclipsă, ignoranță, întunecare, întuneric, lipsă de lumină, negură, obscuritate, umbră, (figurat) lipsă de cultură, (figurat) negru, (figurat) noapte, (învechit) întunec, (învechit) întunecăciune, (învechit) întunericime, (învechit, figurat) mulțime nenumărată, (livresc) tenebre, (rar) negureală, (Transilvania) șutic; (folosit ca apelativ; Întunecimea ta) Luminăția-Ta, Măria-Ta, Mârşăvia voastră.
Neinformat, adjectiv
Sinonime:
ignorant, neavizat, neprevenit.
Nepricepere, substantiv
Sinonime:
ignoranță, incapacitate, incompetență, incultură, lipsă de competență, lipsă de destoinicie, lipsă de iscusință, lipsă de îndemânare, lipsă de judecată, lipsă de minte, necompetență, neîndemânare, nepregătire, neștiință, nevrednicie, stângăcie, (depreciativ) diletantism, (figurat) slăbiciune, (învechit) mister, (învechit) prostăticie, (învechit) prostie, (învechit) prostime, (livresc) agramatism, (livresc) inaptitudine.
Snoba, verb
Sinonime:
a disprețui, a trata de sus; a ignora.
Snobă, substantiv
Sinonime:
snoabă, (învechit) snobinetă.
Necunoscător, adjectiv
Sinonime:
bădăran, grosolan, mitocan, mârlan, mârlănoi, mocofan, mojic, necivilizat, nepoliticos, ordinar, țărănoi, țoapă, țopârlan, vulgar; ignorant, neinițiat, nepriceput, neștiutor, (familiar) ageamiu, (figurat) profan.
Neglijare, substantiv
Sinonime:
ignorare, nesocotire, omitere, trecere cu vederea, uitare, uitat, (învechit) negrijire.
Necunoaște, verb
Sinonime:
a desconsidera, a ignora, a nesocoti, a nu cunoaște.
Ignar, adjectiv
Sinonime:
analfabet, beoțian, ignorant, incompetent, incult, necompetent, necultivat, neinstruit, neînvățat, neștiutor, prost, simplu.
Incultură, substantiv
Sinonime:
agramatism, analfabetism, cultură insuficientă, ignoranță, lipsă de cultură, nepricepere, neștiință, semidoctism, semidocție, simplitate, (argotic) habarnamism, (învechit) prostăticie, (învechit) prostie, (învechit) prostime.
