Hârâit, adjectiv
Sinonime:
hârâitor, hodorogit, răguşit, stricat, uzat.
Hârâitoare, substantiv
Sinonime:
scârţâitoare.
Hârâitor, adjectiv
Sinonime:
hârâit, răguşit, (regional) siteav; (figurat) dogit, hodorogit, spart.
Hârâitură, substantiv
Sinonime:
hârâială, mârâit (de câine), vorbire răgușită.
Dogit (dogită), adjectiv
Sinonime:
plesnit, spart; (figurat) răguşit, hodorogit, hârâit, hârâitor.
Hodorogit (hodorogită), adjectiv
Sinonime:
cu un picior în groapă, dărăpănat, degradat, deteriorat, hârâit, hârâitor, hârbuit, hrentuit, îmbătrânit, învechit (și stricat), ramolit, răguşit, ruinat, senil, stricat, şubrezit, uzat, (variantă) odorogit.
Siteav, adjectiv
Sinonime:
(regional) hârâit, hârâitor, răgușit, (variantă) sitav.
Hârâială, substantiv
Sinonime:
hârâit, hârâitură, hârcâială, hârcâit, horcăială, tuse (din piept); (figurat) ceartă, ciorovoială.
Horcăială, substantiv
Sinonime:
hârâială, hârcâială, hârcâit, horcăit, horcăitură, respirație hârâitoare, sforăială, sforăit, sforăitură, (regional) horcoteală.
Durăitoare, substantiv (regional)
Sinonime:
cascadă, cataractă, durăitură; clămpănitoare, hârâitoare, jucărie, sbârnăitoare, scârțâitoare; (variantă) duruitoare.
