Fractura, verb
Sinonime:
a frânge, a rupe, a zdrobi. Fractură, substantiv
Sinonime:
ruptură, (popular) frântură; (la figurat) despărțire; casură; falie.
Fracturabil, adjectiv
Sinonime:
casabil, fragil, frangibil.
Fracturare, substantiv
Sinonime:
(medicină) frângere, rupere.
Fracturat, adjectiv
Sinonime:
(medicină) frânt, rupt.
Falie, substantiv feminin
Sinonime:
casură, crachelură, crevasă, fantă, fisură, fractură, interstițiu, spărtură, renură, ruptură, despicătură, (geologie) paraclază; deficiență, feblețe, slăbiciune.
Frânge, verb
Sinonime:
a bate, a birui, a curma, a devia, a extenua, a fractura, a înceta, a îndoi, a înfrânge, a întrece, a întrerupe, a învinge, a opri, a rupe, a se refracta.
Frântură, substantiv feminin
Sinonime:
bucată, crâmpei, fărâmă, fracțiune, fragment, frângere, parte, porţiune; blenoragie, fractură, gaură, gonoree, ruptură, spărtură.
Rupe, verb Sinonime:
a frânge, a fractura; a se jerpeli, a se zdrenţui, a distruge.
Scrânti, verb Sinonime:
a luxa, a se fractura; (figurat) a se zăpăci, a se ţicni, a-şi pierde dreapta judecată.
Scrântitură, substantiv feminin Sinonime:
luxație, fractură.
Casură, substantiv
Sinonime:
falie, fisură, fractură, ruptură, spărtură, tapură.
Frângere, substantiv
Sinonime:
frântură, rupere; fracturare.
Frânt, adjectiv
Sinonime:
extenuat, fracturat, rupt, sleit, spart, stricat, zdrobit, zigzagat; (la figurat) învins, înfrânt.
Frâmtură, substantiv (învechit)
Sinonime:
bucată, fractură, fracțiune, frântură.
Rupere, substantiv
Sinonime:
abrogare, anulare, aplecare, culegere, descompunere, desfacere, despărțire, desprindere, detașare, fracturare, frângere, izolare, împrăștiere, întrerupere, răsfirare, răzlețire, revărsare, risipire, roadere, rupt, ruptură, separare, sfâșiere, smulgere, spargere, spintecare, spintecat, stricare, surpare, uzare, zdrobire, (figurat) distrugere, (figurat) îndepărtare, (figurat) înstrăinare, (figurat) ruinare, (învechit) împărțire, (învechit) jefuire, (învechit) rumpere, (învechit; la figurat) întristare, (la jocul de cărți) tăiere, (rar) fărâmițare, (regional) sfărâmare.
Șoldeală, substantiv (regional)
Sinonime:
(despre șold) fractură, luxare, luxație, scrântitură; bătaie zdravănă.