Foşnit, substantiv
Sinonime:
fâşâit, foșnire.
Foşnitor, adjectiv
Sinonime:
fâşâitor, murmurător, sunător, susurător, şopotitor.
Foşnitură, substantiv
Sinonime:
fâşâit, foșnet.
Foşnet, substantiv neutru
Sinonime:
fâşâit, foșnire, foșnitură, freamăt, murmur, sunet, susur, susurare, şoaptă, şopot, (rar) şoşet.
Sunător (sunătoare), adjectiv Sinonime:
şuierător, vâjâitor, foşnitor; (figurat) retoric, bombastic, umflat; răsunător, cu ecou.
Fâsâit, substantiv
Sinonime:
fâsâitură, fâsâială. Fâşâit, substantiv
Sinonime:
fâşâială, fâşâire, fâşâitură, foşnet, foşnire, foşnit, foşnitură.
Fâşâitor, adjectiv
Sinonime:
foşnitor, care fâșâie.
Foşnire, substantiv
Sinonime:
fâşâit, foșnitură, foșnit, foșnet.
Şopotitor, adjectiv
Sinonime:
foşnitor, susurător.
Susurător, adjectiv
Sinonime:
clipocitor, fâșâitor, foșnitor, fremătător, murmurător, sunător, șopotitor, (învechit) murmuitor, (învechit) susuros.
Murmurător, adjectiv
Sinonime:
foșnitor, sunător, susurător, șopotitor, șoptitor, (învechit) murmuitor, (neobișnuit) murmos, (rar) murmurând, (regional) șoșoitor, (regional) șușuitor, (variantă) murmuratoriu.
Fojgăitură, substantiv (regional)
Sinonime:
fâșâit, fâșâitură, foșnet, foșnitură, (variantă) foșcăitură, (variantă) foșgăitură.
