Expira, verb
Sinonime:
a (se) sfârşi, a se termina, a se încheia; a muri, a răposa, a deceda, a pieri, a înceta din viaţă, a se isprăvi, a se împlini, a dispărea, a duce, a prăpădi, a stinge.
Expirare, substantiv feminin Sinonime:
scadenţă, împlinire, terminare, încheiere.
Expirație, substantiv
Sinonime:
expirare, respirație, halenă; termen (de valabilitate).
Expirațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
ajungere la termen, expirare, expirație, împlinire, scadență, (figurat) moarte.
Duhni, verb Sinonime:
a expira, a mirosi, a răspândi, a exala; a şopti, a sufla.
Halenă, substantiv
Sinonime:
emanație, exalație, exalațiune, expirație, respirație, suflu, (variantă) alenă.
Revolut, adjectiv
Sinonime:
complet, dispărut, expirat, împlinit, îndeplinit, suprimat, terminat; îndoit, întors, răsfrânt, răsucit, (învechit) reflex.
Nevalabil, adjectiv
Sinonime:
expirat, invalid, nelegal, nevaloros, nul.
Declinant, adjectiv
Sinonime:
agonizant, diminuant, expirant; în pantă.
Respiraţie, substantiv
Sinonime:
aspirare, aspirație, cornaj, expirare, expirație, halenă, inhalare, inhalație, inspirare, inspirație, răsuflare, respirare, suflare, suflu, (învechit și regional) suflet, (învechit) duh, (învechit) răsuflătură, (învechit) spirit, (popular) răsuflet, (popular) răsuflu, (rar) respir, (variantă) respirațiune.
Termen-limită, substantiv
Sinonime:
expirare, scadență, (anglicism) deadline.
Eliminație, substantiv
Sinonime:
eliminare, eliminațiune, expirare, (învechit) eliminăciune.
