Eclipsa
Eclipsa, verb
Sinonime: a întuneca, a acoperi, a umbri, a pune în umbră, a lăsa în umbră; (figurat) a întrece, a depăşi, a lăsa în urmă.

Eclipsă, substantiv feminin
Sinonime: întunecime, întuneric, umbră, beznă, obscuritate.  
 

Dispărea
Dispărea, verb
Sinonime: a se stinge, a muri, a pieri; a nu se mai vedea, a se ascunde, a nu mai exista; (figurat) a o şterge, (familiar, la figurat) a se dizolva, a se eclipsa, a se evapora, a se volatiliza; a se pierde, (regional) a se prăpădi, (figurat) a se mistui, a se scufunda; a fugi, (popular) a lipsi, a apune, a risipi, a înceta.  
 
Întuneca
Întuneca, verb
Sinonime: a se însera, a cădea seara, a se înnopta; (figurat) a (se) posomorî, a (se) întrista, a (se) indispune; a eclipsa, a umbri; (figurat) a diminua, a (se) estompa.  
 
Depăși
Depăși, verb
Sinonime: a deborda, a devansa, a domina, a exceda, a surmonta, a trece înainte, a lăsa în urmă; a întrece; a dovedi; (figurat) a eclipsa; a birui, a înfrânge, a învinge, a răzbi, a covârşi.  
 
Întunericime
Întunericime, substantiv
Sinonime: (învechit) beznă, eclipsă, întunecare, întunecime, întuneric, negură, obscuritate.  
 
Ocultație
Ocultație, substantiv
Sinonime: ascundere, camuflaj, camuflare, eclipsă, mascare, obscurizare, (variantă) ocultațiune.  
 
Întunecare
Întunecare, substantiv
Sinonime: beznă, eclipsă, încruntare, obscurare, rătăcire, tulburare, (cinema) fondu.  
 
Obscurat
Obscurat, adjectiv
Sinonime: ascuns, eclipsat, întunecat, obscurizat, ocultat, opacifiat.  
 
Obtenebra
Obtenebra, verb
Sinonime: a eclipsa, a întuneca, a obscura.  
 
Obscura
Obscura, verb
Sinonime: a eclipsa, a estompa, a face obscur, a face devină neclar, a înnora, a întuneca, a obtenebra, a oculta, a opacifia, a voala, (învechit) a îmbruma, (învechit) a ofusca.  
 
Obscurizare
Obscurizare, substantiv
Sinonime: ascundere, camuflare, eclipsare, înnegrire, întunecare, obscurare, obscuritate, ocultație, ofuscare, opacifiere.  
 
Oculta
Oculta, verb
Sinonime: a ascunde (vederii), a camufla, a disimula, a eclipsa, a escamota, a face dispară, a masca, a obscura, a suferi o ocultație, a trece sub tăcere.  
 
Întunecime
Întunecime, substantiv
Sinonime: beznă, eclipsă, ignoranță, întunecare, întuneric, lipsă de lumină, negură, obscuritate, umbră, (figurat) lipsă de cultură, (figurat) negru, (figurat) noapte, (învechit) întunec, (învechit) întunecăciune, (învechit) întunericime, (învechit, figurat) mulțime nenumărată, (livresc) tenebre, (rar) negureală, (Transilvania) șutic; (folosit ca apelativ; Întunecimea ta) Luminăția-Ta, Măria-Ta, Mârşăvia voastră.  
 
Întunecăciune
Întunecăciune, substantiv (învechit)
Sinonime: eclipsă, întunecime, întuneric, (figurat) nebunie.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar