Dudui, verb
Sinonime:
a bubui, a cutremura, a zgudui, a clătina, a vui, (rar) a vâjâi, a alunga, a depărta, a goni, a izgoni, a îmboldi, a îndemna, a îndepărta.
Duduială, substantiv
Sinonime:
duduit, (regional) dudăială.
Duduie, substantiv
Sinonime:
fată, domnişoară.
Duduire, substantiv
Sinonime:
alungare, duduitură, îmboldire, răsunet, speriere, tunet, zgomot sacadat, (regional) durduitură.
Duduit, substantiv
Sinonime:
bubuire, bubuit, bubuitură, cutremurare, detonație, detunare, detunat, detunătură, duduială, duduire, duduitură, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruit, huruitură, trăsnet, trăsnitură, vuiet, zgomot sacadat, zguduitură, (învechit și regional) sunet, (Moldova) durduit, (rar) detunet, (regional) durăt, (regional) hurduitură, (variantă) (regional) dudait, (variantă) (regional) dudăit. Duduit, adjectiv
Sinonime:
(om) neascultător, repezit, uituc.
Duduiță, substantiv (învechit și familiar)
Sinonime:
duduie.
Duduitură, substantiv
Sinonime:
cutremurare, duduit, zguduitură, bubuire, bubuit, bubuitură, detonaţie, detunare, detunat, detunătură, trăsnet, trăsnitură, vuiet, (rar) detunet, (învechit şi regional) sunet, (regional) durăt, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruit, huruitură, hurduitură, (Moldova) durduit.
Boboti, verb (regional)
Sinonime:
a (se) face flacără, a arde (trosnind), a dudui, a pâlpâi, a se congestiona, a se inflama, a se irita, a se obrinti, a se tumefia, (despre apă) a se umfla, (despre grâu) a lega, (figurat) a se înfuria.
Bubuitură, substantiv feminin Sinonime:
bubuit, pocnet, zgomot, larmă, detunătură, duduit, duduitură, trăsnet, trăsnitură, vuiet, (regional) durăit.
Celibatară, substantiv feminin
Sinonime:
beghină, domnișoară, duduie, fată bătrână, fată mare, fată rămasă. Celibatară, adjectiv feminin
Sinonime:
necăsătorită, nemăritată, singură, (regional) nenevestită.
Cutremura, verb
Sinonime:
a tresări, a înspăimânta, a înfricoşa, a (se) clătina, a (se) scutura, a (se) zdruncina, a (se) zgâlţâi, a (se) zgudui, (învechit şi regional) a (se) clăti, (învechit) a (se) smăcina, a dârdâi, a dudui, a tremura, (Moldova şi Transilvania) a durdui, (învechit) a se ridica; a (se) înfiora; a se îngrozi.
Fată, substantiv feminin
Sinonime:
copilă, (învechit şi regional) pruncă, fecioară, fiică, tânără, virgină, duduie, domnișoară; (fată mare) femeie nemăritată; (fată în casă) servitoare; (astronomie) (fata-mare) lebăda; (fata morgana) (popular) apa-morţilor. Faţă, substantiv feminin
Sinonime:
chip, figură, obraz, mutră, înfăţişare, aspect; culoare, nuanţă; pagină; fizionomie, oval, profil, (la plural) ochi, persoană; avers; recto; faţadă; acoperitoare, învelitoare; (față de masă) masă, peșchir, pânzătură, (regional) măsai, mesală, mesanică, (Banat și Transilvania) măsar, măsăriță, (Banat) măsarnică, (Transilvania și Maramureș) măsoaie; (prin Transilvania și Maramureș) sac, (prin Transilvania) tăbuieț; suprafață; personaj, vopsea; (botanică) (faţa-mâţei) sugel alb, tapoşnic, urzică moarţă; (locuțiune) (а fi de faţă) a fi prezent. Făta, verb
Sinonime:
a naşte, a face (pui), a da viaţă, (prin Transilvania) a pui. Fâţă, substantiv
Sinonime:
(ihtiologie) baboi, plevuşcă, zvârlugă; fufă.
Femeie, substantiv feminin
Sinonime:
duduie, egerie, femeiușcă, femelă, fiică a Evei, frumusețe, jumătate, megeră, muiere, muză, nană, neam, nevastă, reprezentantă a sexului frumos, tipesă, Venus, viţă, walkirie, (figurat) fustă, (figurat, despre un bărbat) mulă, (figurat) naiadă, (figurat) nimfă, (învechit și regional) fimeie, (învechit) familie, (învechit) fămeaie, (învechit) fomeie, (învechit) fumeie, (învechit) seminție (de popoare), (popular) săteancă, (popular) soție, (variantă) fămeie; (termeni afectivi) blondă, brunetă, căprioară, păpușă, porumbiță, roșcată, șatenă; (femeie de serviciu) cameristă, servantă, servitoare, subretă, (învechit) slujnică; (femeie de stradă, femeie publică) cocotă, curvă, damă, hetairă, prostituată, târfă.
Îndemna, verb
Sinonime:
a ațâța, a constrânge, a convinge, a da un impuls, a determina, a exorta, a face, a forța, a impulsiona, a incita, a îmbărbăta, a îmboldi, a încuraja, a îndupleca, a înflăcăra, a însufleți, a povățui, a (se) decide, a (se) hotărî, a (se) îmbia, a (se) pofti, a se mulțumi, a se simți bine, a sfătui, a sili, a stârni, a stimula, a susține, (figurat) a împinge, (grecism învechit) a parachinisi, (învechit și regional) a dudui, (învechit) a insufla, (învechit) a invita, (învechit) a mângâia, (învechit) a obliga, (învechit) a pricinui, (învechit) a provoca, (învechit) a semeți, (popular, figurat) a înghimpa, (popular, figurat) a mișca.
Vâjâi, verb Sinonime:
a face zgomot, a dudui, a zumzăi, a bâzâi.
Vui, verb Sinonime:
a vâjâi, a fremăta, a bubui, a hurui, a pârâi, a mugi, a hui; a suna, a răsuna, a dudui, a ţiui.
Vuiet, substantiv neutru Sinonime:
vuire, vâjâit, freamăt, foşnet, bubuit, muget, duduit, huruit; gălăgie, vacarm, larmă, vociferare; (învechit) zvon, ştire, veste, ecou.
Bubui, verb
Sinonime:
a detuna, a dudui, a trăsni, a tuna, a vui, (popular) a răzbubui.
Bubuire, substantiv
Sinonime:
bubuit, bubuitură, detonație, detunare, detunat, detunătură, duduit, duduitură, trăsnet, trăsnitură, vuiet, (învechit si regional) sunet, (rar) detunet, (regional) durăt.
Cutremurare, substantiv
Sinonime:
cutremurătură, duduit, duduitură, zguduitură; (figurat) emoție; seism.
Demoazelă, substantiv
Sinonime:
domnişoară, duduie, fată nemăritată.
Detunare, substantiv
Sinonime:
bubuire, bubuit, bubuitură, detonație, detunătură, duduit, duduitură, împușcătură, trăsnitură, vuiet, (învechit și regional) sunet, (învechit) bombardament, (popular) trăsnet, (rar) detunat, (rar) detunet, (regional) durăt.
Detunet, substantiv
Sinonime:
bubuire, bubuit, bubuitură, detonaţie, detunare, detunat, detunătură, duduit, duduitură, trăsnet, trăsnitură, vuiet.
Domnişoară, substantiv
Sinonime:
duduie, fată, (Moldova şi Bucovina) duducă, (învechit) demoazelă, madmoazelă, (familiar) fiică; (ornitologie) sticlete.
Duducă, substantiv
Sinonime:
domnişoară, duduie.
Durăitură, substantiv
Sinonime:
durăit, duduitură, huruitură.
Durăt, substantiv
Sinonime:
bubuire, bubuit, bubuitură, detonaţie, detunare, detunat, detunătură, duduit, duduitură, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruit, huruitură, trăsnet, trăsnitură, tunet, vuiet.
Durdui, verb
Sinonime:
a dudui, a hurui, a zgudui, a cutremura, a clătina, a dârdâi, a tremura.
Durduit, substantiv
Sinonime:
duduit, duduitură, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruit, huruitură.
Madmoazelă, substantiv
Sinonime:
damă, domnişoară, duduie, miss.
Hurătui, verb (regional)
Sinonime:
a alunga (păsările sau vitele dintr-o holdă), a dudui (vitele), a zburătăci (păsările).
Răzbubui, verb
Sinonime:
a bubui, a clocoti, a detuna, a dudui, a mugi, a răsuna, a trăsni, a tuna, a vui.
Huruială, substantiv
Sinonime:
dărâmare, duduit, duduitură, durăit, durăitură, duruit, huruire, huruit, huruitură, urluială, (Moldova) durduit, (regional) durăt, (regional) hurduitură.
Hurduitură, substantiv (regional)
Sinonime:
duduit, duduitură, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruit, huruitură.
Huruitură, substantiv
Sinonime:
dărâmare, duduit, duduitură, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruire, huruit, (Moldova) durduit, (regional) durăt, (regional) hurduitură, (variantă) uruitură.
Dudait, substantiv (regional)
Sinonime:
duduire, duduit, duduitură, durduit. Dudăit, substantiv (regional)
Sinonime:
duduire, duduit, duduitură, durduit.
Dudăi, verb (regional și învechit)
Sinonime:
a alerga, a dudui, a fugări. Dudăi, substantiv
Sinonime:
dudău.
Durduitură, substantiv (regional)
Sinonime:
duduire, tunet, zgomot sacadat.
