Discontinua, verb
Sinonime:
(ieşit din uz) a întrerupe.
Discontinuare, substantiv
Sinonime:
(ieşit din uz) întrerupere.
Discontinuu (discontinuă), adjectiv
Sinonime:
cu întreruperi, cuantificat, discret, episodic, inegal, intermitent, iregular, întrerupt, larvat, lipsit de continuitate, necontinuu, sacadat, sincopat, sporadic, variabil.
Suspendare, substantiv
Sinonime:
abjudecare, acroșaj, acroșare, acroșat, agățare, agățat, amânare, anulare, atârnare, atârnat, curmare, destituire (provizorie), inacțiune, interzicere, încetare, încetat, întrerupere, moratoriu, oprire, oprit, pauză, prindere, prins, prorogare, prorogație, relaș, repaus, rupt, sistare, spânzurare, spânzurat, suprimare, vacație, (desuet) discontinuare, (învechit) paretisis, (învechit) suspensiune, (muzică) tacet, (popular) aninare, (popular) aninat, (regional) atăgârțare, (regional) atăgârțat, (regional) împrindere.