Descălțare, substantiv
Sinonime:
descălțat, scoatere, tragere, (regional) desculțare.
Descălţat, adjectiv
Sinonime:
desculţ, cu picioarele goale. Descălţat, substantiv
Sinonime:
descălţare.
Tragere, substantiv
Sinonime:
aplecare, aplicaţie, aptitudine, aruncare, atracţie, chemare, dar, descălţare, descărcare, dezbrăcare, extragere, fricţionare, har, înclinare, înclinaţie, încuiere, întindere, înzestrare, masare, pornire, predilecţie, predispoziţie, preferinţă, publicare, scoatere, smulgere, suflare, sunare, talent, trasare, trefilare, vocaţie.
Scoatere, substantiv
Sinonime:
ablațiune, anulare, concediere, curățare, demitere, desărcinare, descălțare, descălțat, descăunare, desfacere, desprindere, destituire, dezbrăcare, dezgropare, editare, eliberare, eliminare, excludere, exereză, exploatare, extirpare, extracție, extragere, imprimare, imprimat, încasare, îndepărtare, înlăturare, liberare, obținere, publicare, realizare, salvare, scăpare, scos, smulgere, suprimare, ștergere, tăiere, tipărire, tipărit, tragere, (familiar) dezechipare, (învechit și familiar) mazilire, (învechit și familiar) mazilit, (învechit și popular) slobozire, (învechit) publicarisire, (învechit) publicație, (învechit) publicitate, (învechit) scăpătură, (învechit) tipărie, (popular) mântuire.
Lepădare, substantiv
Sinonime:
abjurare, aruncare, azvârlire, călugărire, descălțare, dezbrăcare, dezicere, lepădat, negare, nemenționare, părăsire, refuz, renegare, renunțare, rupere, zvârlire, (popular) avort, (popular) scuipat, (popular) vomă, (variantă) lăpădare.
Desculțare, substantiv (regional)
Sinonime:
descălțare.
Deșosare, substantiv
Sinonime:
deșosat, (popular) descălțare.
