Delimitare, substantiv
Sinonime:
circumscriere, demarcare, demarcaţie, hotărnicire, limitare, marcare, mărginire, profilare, restrângere.
Demarcaţie, substantiv feminin Sinonime:
despărţire, delimitare, separare; precizare, fixare.
Despărţire, substantiv feminin
Sinonime:
delimitare, răzleţire, hotărnicire; îndepărtare, distanţare, înstrăinare; separare, divorţ; desprindere, detaşare, izolare, separaţie, (învechit) dezunire, (rar) segregare, segregaţie, descompunere, desfacere, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, (rar) dezalcătuire, compartiment; circă, circumscripţie, secţie.
Circumscriere, substantiv
Sinonime:
delimitare; restrângere.
Conturare, substantiv
Sinonime:
delimitare, evidenţiere, precizare, profilare, proiectare, reliefare; creionare, schiţare.
Demarcare, substantiv
Sinonime:
delimitare.
Bornaj, substantiv
Sinonime:
bornare, arpentaj, delimitare, demarcație, jalonare, pichetaj.
Delimitațiune, substantiv
Sinonime:
bornare, delimitare, demarcație.
Restrângere, substantiv
Sinonime:
circumscriere, delimitare, limitare, localizare, mărginire, reducere, restricție, rezumare, (figurat) îngrădire.
Marcare, substantiv
Sinonime:
accentuare, circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, evidențiere, francare, hotărnicire, înscriere, însemnare, întărire, limitare, marcaj, marcat, marcație, mărginire, relevare, reliefare, subliniere, timbrare, (livresc) potențare.
Reliefare, substantiv
Sinonime:
accentuare, conturare, delimitare, evidențiere, întărire, marcare, precizare, profilare, proiectare, relevare, scoatere în evidență, subliniere, (livresc) potențare.
Delimitație, substantiv (învechit)
Sinonime:
bornare, delimitare, demarcație, (învechit) delimitațiune.
Mărginire, substantiv
Sinonime:
capăt, circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, hotărnicire, limitare, limită, marcare, reducere, restrângere, restricție, rezumare, (figurat) capacitate intelectuală redusă, (figurat) îngustime, (figurat) lipsă de orizont, (figurat) mediocritate, (figurat) obtuzitate, (figurat) opacitate, (figurat) prostie, (învechit) fixare, (învechit) precizare.
Limitare, substantiv
Sinonime:
circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, hotărnicire, îngrădire, învecinare, marcare, mărginire, reducere, restrângere, rezumare, (învechit) limitație, (învechit) limitațiune.
Precizare, substantiv
Sinonime:
clarificare, consemnare, conturare, definire, delimitare, deslușire, determinare, dezlegare, elucidare, evidențiere, explicare, explicație, fixare, hotărâre, indicare, indicație, înregistrare, însemnare, lămurire, limpezire, menționare, mențiune, notă, notificare, notificație, observație, prescripție, prevedere, profilare, proiectare, punere, reliefare, rezolvare, soluție, soluționare, specificare, specificație, stabilire, statornicire, (figurat) cheie, (figurat) descâlcire, (grecism învechit) prohdiorihmos, (învechit) pliroforie, (învechit) răspicare, (învechit) scriptură.
Profilare, substantiv
Sinonime:
conturare, delimitare, evidențiere, fasonare, înfățișare, laminare, precizare, proiectare, reliefare.
Ocolire, substantiv
Sinonime:
eludare, evitare, ignorare, împiedicare, înconjur, înconjurare, îndepărtare, înlăturare, ocol, ocoleală, ocoliș, ocolit, ocolitură, preîntâmpinare, prevenire, prevenție, (figurat) divagare, (învechit și regional) apărare, (învechit și regional) împresurare, (învechit) asediere, (învechit) delimitare, (învechit) împrejmuire, (popular) cutreierare, (regional) răsfățare.
Hotărnicire, substantiv
Sinonime:
circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, hotărnicit, limitare, marcare, mărginire.
Proiectare, substantiv
Sinonime:
aruncare, azvârlire, concepere, conturare, creare, delimitare, elaborare, evidențiere, imaginare, inventare, născocire, oglindire, plănuire, plăsmuire, precizare, preconizare, profilare, proiecție, propulsare, propulsie, răsfrângere, realizare, reflectare, reflex, reliefare, rulare, scornire, zvârlire, (învechit și popular) izvodire, (învechit) reflect.
Hotărâtură, substantiv (învechit)
Sinonime:
decizie, delimitare, hotar, (variantă) hotărătură, (variantă) hotăritură.
Separare, substantiv
Sinonime:
delimitare, demarcaj, demarcare, demarcație, descompunere, desfacere, despărțire, despărțit, desprindere, detașare, diferențiere, dihotomie, disjuncție, disjungere, disociație, disociere, divizare, diviziune, divorț, fracționare, hotărnicie, izolare, împărțire, scindare, scizionare, separație, (învechit) dezunire, (popular) despărțenie, (rar) dezalcătuire, (rar) segregare, (rar) segregație.
