Deştepta, verb
Sinonime:
a trezi, a însufleţi, a învia, a scula; (figurat) a stârni, a dezlănţui, a suscita.
Deșteptăciune, substantiv feminin
Sinonime:
agerime, dibăcie, intelect, inteligență, iscusință, istețime, îndemânare, înzestrare, judecată, minte, pătrundere, pricepere, rațiune, spirit, (familiar) doxă, (figurat) cap, (figurat) creier, (învechit) înțelegere, (popular) duh, (regional) pamet.
Deșteptare, substantiv
Sinonime:
deșteptat, înviere, resurecție, sculare, sculat, trezire, (figurat) dezmorțire, (figurat) revenire la viață, (figurat) scoatere la iveală, (figurat) trezire la viață, (învechit) descoperire, (învechit) stare de veghe.
Deșteptat, adjectiv
Sinonime:
sculat, trezit, (învechit) deștept, (învechit) înviat. Deșteptat, substantiv
Sinonime:
deșteptare, sculare, sculat, trezire.
Deşteptător, substantiv
Sinonime:
(învechit, în Transilvania) sculător; (ceas deșteptător) ceas cu alarmă, ceas de masă.
Deşteptătorul, substantiv articulat (astronomie)
Sinonime:
aldebaran.
Agerime, substantiv feminin Sinonime:
sprinteneală, vioiciune, isteţime, deşteptăciune, pătrundere, inteligenţă, agilitate, vivacitate.
Creier, substantiv masculin
Sinonime:
encefal, cerebel; (figurat) minte, inteligenţă, judecată, deşteptăciune, intelect, inteligenţă, judecată, minte, pricepere, raţiune, spirit.
Duh, substantiv neutru
Sinonime:
arătare, strigoi, stafie, fantomă; apucătură, calcul, comportament, comportare, conduită, deprindere, deşteptăciune, duhoare, gând, idee, infecţie, intelect, inteligenţă, intenţie, împuţiciune, judecată, (la plural) maniere, miasmă, minte, (la plural) moravuri, (la plural) năravuri, (la plural) obiceiuri, plan, pricepere, proiect, purtare, putoare, raţiune, răsuflare, respiraţie, socoteală, spirit, haz, suflare, înţelepciune; (învechit) caracter, fire, natură, temperament.
Glagore, substantiv feminin (regional)
Sinonime:
capacitate intelectuală, deşteptăciune, inteligență, iscusinţă, istețime, înţelepciune, judecată, minte, pricepere, raţiune; (variante) glagole, glagorie.
Inteligenţă, substantiv feminin Sinonime:
deşteptăciune, minte, pricepere, isteţime, raţiune, judecată.
Istețime, substantiv feminin
Sinonime:
abilitate, agerime, destoinicie, deșteptăciune, dexteritate, dibăcie, duh, ingeniozitate, inteligență, iscusință, isteție, îndemânare, minte, perspicacitate, pricepere, spirit, știință, talent, ușurință, viclenie, vicleșug, (figurat) ascuțime, (figurat) ascuțire, (învechit și popular) glagore, (învechit și regional) meșterie, (învechit) iscusire, (învechit) isteciune, (învechit) istețeală, (învechit) ișchiuzarlâc, (învechit) îndrăzneală, (învechit) marafet, (învechit) politichie, (învechit) practică, (învechit) viclenire, (învechit) viclenit, (învechit) vicleșugire, (învechit) vioiciune, (popular) hâtrie, (popular) meșteșug, (popular) meșteșugire, (regional) apucătură, (regional) pricepuție, (regional) schităcie.
Minte, substantiv feminin
Sinonime:
amintire, capacitate intelectuală, carte, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cultură, cumințenie, cuminție, cumpăt, cumpătare, cunoștințe, deșteptăciune, discernământ, fantezie, gând, gândire, imaginaţie, instrucție, intelect, inteligenţă, iscusinţă, isteţime, închipuire, înţelepciune, judecată, măsură, memorie, moderație, perspicacitate, ponderație, pregătire, pricepere, raționament, raţiune, spirit, studii, tact, temperanță, (Banat, Transilvania și Oltenia) pamet, (familiar) doxă, (familiar) schepsis, (figurat) cap, (figurat) creier, (figurat) cumpăneală, (figurat) cumpănire, (figurat) gânditor, (învechit și regional) sfat, (învechit) intenție, (învechit) înțelegere, (învechit) învățătură, (învechit) mente, (învechit) parabolă, (învechit) rezon, (învechit) sămăluire, (învechit) socoată, (învechit) socoteală, (învechit) socotință, (învechit) tocmeală, (livresc) continență, (popular și familiar) glagore, (popular) duh, (popular) scumpătate, (rar) cunoștință.
Produce, verb
Sinonime:
a (se) isca, a (se) realiza, a (se) stârni, a aduce, a apărea, a cauza, a compune, a confecționa, a crea, a cultiva, a da naştere, a da, a declanșa, a degaja, a deștepta, a determina, a dezlănțui, a dezvolta, a elabora, a emana, a emite, a executa, a fabrica, a face, a genera, a interveni, a începe, a lăsa, a naște, a prepara, a pricinui, a prilejui, a provoca, a radia, a ridica, a rodi, a scoate, a se ivi, a se înfăptui, a se întâmpla, a se petrece, a se porni, a solicita, a surveni, a suscita, a trezi, a turna, a veni, (figurat) a se naște, (învechit și popular) a odrăsli, (învechit și regional) a (se) prileji, (învechit și regional) a scorni, (învechit și regional) a se scociorî, (învechit) a pricini, (învechit) a se purta, (învechit) a trage, (popular) a cășuna.
Scula, verb
Sinonime:
a se ridica din pat, a se ridica de pe scaun, a începe, a porni; a se trezi, a se deştepta; (figurat) a mobiliza, a aduna, a răscula.
Spirit, substantiv neutru Sinonime:
minte, raţiune, intelect, judecată, cugetare, reflexie; inteligenţă, deşteptăciune, pătrundere, isteţime, imaginaţie, fantezie; glumă, anecdotă, ironie; duh, vedenie, arătare, stafie, nălucă, strigoi.
Stimula, verb Sinonime:
a îndemna, a îmboldi, a încuraja, a impulsiona, a stârni, a înteţi; a excita, a antrena, a aţâţa, a deştepta.
Trezi, verb Sinonime:
a se deştepta, a se scula, a-şi reveni; (figurat) a se dumiri, a pricepe, a înţelege, a se lămuri; a se ivi, a se arăta, a apare; (figurat) a se pomeni, a se vedea; a se strica, a se răsufla, a se altera.
Aldebaran, substantiv
Sinonime:
(astronomie) (popular și articulat) deşteptătorul, porcarul, luceafărul-porcesc, luceafărul-porcului, ochiul-taurului, steaua-porcului.
Doxă, substantiv
Sinonime:
deşteptăciune, intelect, inteligenţă, judecată, minte, pricepere, prudență, raţiune, spirit.
Pamet, substantiv
Sinonime:
(învechit) deșteptăciune, intelect, inteligență, judecată, minte, pricepere, rațiune, spirit, (variantă) pamăt.
Iscusi, verb (învechit)
Sinonime:
a ajunge să stăpânească o disciplină, a căpăta experiență, a cerceta, a deveni isteț, a deveni mai fin, a deveni șiret, a educa, a face pe deșteptul, a instrui, a ispiti, a învăța pe cineva, a mina, a pune la încercare, a se deschide la minte, a se deștepta, a se face vestit, a se forma, a se instrui, a se perfecționa, a se rafina, a-l deștepta, a-și ascuți mintea.
Trezire, substantiv
Sinonime:
deşteptare, dezbătare, dezmeticire, răsuflare, reculegere, regăsire, revenire, sculare, sculat.
Revelație, substantiv
Sinonime:
declarație, descoperire, destăinuire, devoalare, dezvăluire, divinație, divulgare, iluminație, indiscreție, intuiție, revelare, (învechit) deșteptare, (variantă) revelațiune.
Suminica, verb (regional)
Sinonime:
a (se) deștepta, a (se) scula, a (se) trezi.
Resurecţie, substantiv
Sinonime:
deșteptare, metempsihoză, palingenezie, regenerare, reincarnare, reînsuflețire, reînviere, renaștere, resuscitare, revenire la viață, revivifiere, reviviscență, trezire, (variantă) resurecțiune.
Isteți, verb (învechit)
Sinonime:
a deveni isteț, a se deștepta.
Istețire, substantiv (învechit)
Sinonime:
deșteptare, (rar) deșteptat.
