Cornuţ, substantiv
Sinonime:
(botanică) (regional) canariţă. Cornut, adjectiv
Sinonime:
cu coarne, (botanică) corniculat; (botanică) (secară-cornută) cornul-secarei.
Cornută, substantiv
Sinonime:
ciumăfaie, laur, retortă. Cornuţă, substantiv
Sinonime:
holeră.
Cornuţi, substantiv la plural
Sinonime:
(articulat) scaietele-popii.
Canariţă, substantiv
Sinonime:
cornuţ.
Ciumăfaie, substantiv
Sinonime:
(botanică) laur, (învechit şi regional) măslag, (regional) bolândariţă, bolânzeală, borciu, cornută, faie, măselar, nebuneală, tătulă, turbare, boii-pruncilor, ciuma-fetei, măr-ghimpos, mărul-porcului.
Împungaci, adjectiv
Sinonime:
(regional, despre vite cornute) împungător.
Holeră, substantiv
Sinonime:
(medicină) pasteureloză, pestă, septicemie hemoragică; (botanică) cătină, cornuță, dracilă, ghimpe, lipici, pălămidă, scaiete, spin, scai rusesc; (variantă învechită) coleră.
Retortă, substantiv
Sinonime:
(chimie) (rar) cornută.
Alambic, substantiv
Sinonime:
cazan, (învechit) cornută, (învechit) lambic, (învechit) limbic.
Cornat, adjectiv
Sinonime:
cornățel, cornățică, corniculat, cornut, cu coarne, încornățel, încornorat.
Cornifer, adjectiv
Sinonime:
cornut.
