Cocar, substantiv
Sinonime:
penis, membru viril.
Cocărăi, substantiv la plural (regional)
Sinonime:
flori de primăvară.
Cocardă, substantiv feminin Sinonime:
insignă, emblemă.
Cocardău, substantiv
Sinonime:
săbiuţă.
Cocări, verb (regional)
Sinonime:
a coace, a cocăli, a găti.
Cocărire, substantiv (regional)
Sinonime:
coacere, cocărit, gătire.
Cocărit, substantiv
Sinonime:
coacere, cocăire; (învechit) impozit pe porumb. Cocărit, adjectiv
Sinonime:
copt, gătit.
Cocârja, verb Sinonime:
a se îndoi de spate, a se gheboşi, a se gârbovi, a se încovoia, a se cocoşa, (figurat) a îmbătrâni.
Cocârjare, substantiv
Sinonime:
cocârjat, cocârjire, cocârjit, îndoire (de spate).
Cocârjat, adjectiv
Sinonime:
adus; coroiat.
Cocârji, verb
Sinonime:
a se cocârja, a se gârbovi, a se îndoi (de spate).
Cocârjire, substantiv
Sinonime:
cocârjare.
Cocârjit, adjectiv (popular și familiar)
Sinonime:
cocârjat, încovoiat, (despre nas) acvilin.
Cocârjitură, substantiv (popular)
Sinonime:
încovoiere, îndoitură.
Cocârlă, substantiv
Sinonime:
(botanică) (regional, la plural) bureciori, (la plural) ciocârţi, (la plural) ciuciulaşi, (la plural) ciuciuleţi, (la plural) bureţi-de-iarbă, (la plural) bureţi-de-pajişte; schimbătoare; (regional) mănunchi, mâner, picior; (tehnică) crivală, manivelă, (regional) coacă, vârtej; crivac.
Cocârlat, substantiv (învechit și popular)
Sinonime:
cocoșare, strâmbare, sucire, (figurat) tergiversare. Cocârlat, adjectiv (popular)
Sinonime:
acvilin, îndoit.
Cocârlos, adjectiv
Sinonime:
ciolănos, osos, uscățiv.
Cocârţeală, substantiv
Sinonime:
cocârlă, schimbătoare.
Ciocârti, verb Sinonime:
a ciopârţi. Ciocârţi, substantiv la plural
Sinonime:
cocârlă.
Ciuciulaşi, substantiv la plural
Sinonime:
cocârlă.
Coastă, substantiv feminin
Sinonime:
dungă, latură, parte; flanc; pantă, povârniş; ţărm, mal, chei; chingă, cocârlă, crivac; (coasta-dracului) sparanghel; (coasta-vrăjmaşului) sparanghel; (expresie) (e slab de-i poți număra coastele) e foarte slab; (expresie) (a pune cuiva sula în coastă) a obliga pe cineva să facă un lucru neplăcut; (locuțiune adverbială) (pe o coastă) pe o parte, într-o dungă.
Coroiat (coroiată), adjectiv
Sinonime:
încovoiat, adus în jos, acvilin, cocârjat, curbat, uncirostru, (regional) coroietic.
Dric, substantiv neutru
Sinonime:
autodric, car funebru, car funerar, car mortuar, (Bucovina) caravană, (Moldova) droagă, pataşcă; centru, cocârlă, cotigă, mijloc, putere, schimbătoare, teleagă, miez, toi; (tehnică) (regional) sandâc.
Gârbovi, verb
Sinonime:
a se cocârja, a se cocoşa, a se gheboşa, a se încovoia, a se îndoi.
Încovoiat (încovoiată), adjectiv Sinonime:
curbat, arcuit, cocârjat, gârbov.
Mană, substantiv feminin
Sinonime:
belşug, abundenţă, îmbelşugare, îndestulare, prisos, bogăţie, berechet; rugină la vegetale. Mâna, verb
Sinonime:
a îndemna, a sili; a mişca, a împinge; a se grăbi. Mână, substantiv feminin
Sinonime:
braţ, membru superior, palmă, pumn, (învechit și regional) brâncă, (popular și familiar) labă; (mână curentă) balustradă; (mână de lucru) forță de muncă; (botanică) (mâna-Maicii-Domnului) (regional) palma-sfintei-Mării; (tehnică) bată, braț, crac, furcă, margine, mâner, pervaz, spetează, stâlp, (regional) ciocan, (regional) condac, (regional) cotoi, (regional) cujbă; calitate, cocârlă, condiție, femeiușcă, fofează, grijă, hădărag, leucă, mănunchi, mănușă, măsea, muierușcă, pază, posesiune, rang, schimbătoare, seamă, stare, stăpânire, teapă, titirez, treaptă.
Uscățiv (uscățivă), adjectiv
Sinonime:
cocârlos, costeliv, descărnat, firav, jigărit, macru, osos, pipernicit, pirpiriu, prăpădit, prizărit, răpciugos, sărăcăcios, sfrijit, slab, slăbănog, slăbit, tras, uscat, (figurat) lemnos, (figurat) supt, (învechit și regional) mârșav, (învechit și regional) rău, (învechit și regional) sec, (învechit și regional) secățiu, (învechit și regional) secățiv, (învechit și regional) slăbicios, (învechit) mișel, (Moldova și Transilvania) pogârjit, (popular) pierit, (rar) slăbănogit, (rar) uscăcios, (regional) calicuț, (regional) coțac, (regional) hition, (regional) mârcav, (regional) mârceav, (regional) mârced, (regional) ogârjit, (regional) pârțigăit, (regional) râceat, (regional) sfârcior, (regional) sfârciov, (regional) șugăros, (regional) țingar, (regional) uscățiu, (regional) zâmbrit, (regional) zgurav.
Emblemă, substantiv feminin
Sinonime:
atribut, blazon, stemă, (la plural) armoarii, insignă, cocardă, deviză, motto, ecuson, drapel, simbol, reprezentare, totem.
Acăstău (acăstaie), substantiv neutru
Sinonime:
spânzurătoare; persoană înaltă, prăjină; (regional) cocârlă.
Acvilin, adjectiv
Sinonime:
adus, cocârjat, coroiat, curbat, de vultur, încovoiat, vulturesc, (popular) cocârjit, (popular) cocârlat, (popular) încocârjat, (regional) coroietic.
Bureciori, substantiv la plural
Sinonime:
cocârlă.
Bureţi-de-iarbă, substantiv la plural
Sinonime:
cocârlă.
Bureţi-de-pajişte, substantiv la plural
Sinonime:
cocârlă.
Carboş, substantiv
Sinonime:
chingă, cocârlă, crivac.
Ciuciuleţi, substantiv la plural
Sinonime:
cocârlă. Ciuciuleți, verb (regional)
Sinonime:
a (se) ciuciuli.
Cârjă, substantiv
Sinonime:
baston, (prin Transilvania) măciucă; (anatomie) (cârja aortei) crosa aortei; chingă, cocârlă, crivac.
Coacă, substantiv
Sinonime:
cobiliţă, cocârlă, crivală, manivelă.
Cujbă, substantiv
Sinonime:
(regional) cocârlă, (Banat şi Transilvania) cocaie; braţ, chingă, cocârlă, crivac, furcă, mână, stâlp.
Corlobaie, substantiv
Sinonime:
cocârlă, schimbătoare.
Coroietic, adjectiv
Sinonime:
acvilin, adus, cocârjat, coroiat, curbat, încovoiat.
Crivac, substantiv
Sinonime:
mariaş, (învechit) greşlă; (tehnică) chingă, cocârlă, (regional) carboş, cârjă, coastă, cujbă, gânj, (regional, la plural) punţi; bâtă, ciomag, măciucă.
Crivală, substantiv
Sinonime:
cocârlă; cleşte.
Crivea, substantiv
Sinonime:
buhai, cârlig, cleşte, cocârlă, greblă, hreapcă, întinzător, întorcător, schimbătoare, slobozitor, vergea.
Jintuială, substantiv
Sinonime:
jintuire, jintuit, jintă, janț; cocârță.
Dreptar, substantiv
Sinonime:
(tehnică) colţar, echer, (regional) cot, ghiunie; cocârlă, schimbătoare.
Gânj, substantiv
Sinonime:
apărătoare, chingă, coardă, cocârlă, crivac, peteucă, potâng, râncă, (prin Muntenia) sucitură, (regional) gujbă.
Gârbovit, adjectiv
Sinonime:
adus, cocârjat, ghebos, gheboşat, gârbov, încovoiat.
Gârloafă, substantiv
Sinonime:
cocârlă, regulator la plug, schimbătoare.
Insignă, substantiv
Sinonime:
cocardă, decorație, ecuson, emblemă, însemn, marcă, medalie, placă, rozetă, semn, simbol.
Mănuşă, substantiv
Sinonime:
bată, clanță, coadă de unealtă, coarbă, cocârlă, fiare (pentru deținuți), fofează, ivăr, (îmbrăcăminte pentru mâini) mitenă, leucă, mănunchi, măsea, mână, mâner, picior, popic, schimbătoare, snop, stâlpuşor, toartă, ţepuşă, (învechit) brânca, (regional) baier, (regional) cotoi, (variantă) mânușe.
Manivelă, substantiv
Sinonime:
(tehnică) bielă, cocârlă, pedalier, vilbrochen, (învechit) sucitor.
Săbiuţă, substantiv
Sinonime:
săbioară, (regional) săbiuşcă; (botanică) (regional) cocardău, cocoşică, gladiolă, rogoz, săbioară, săgeată, săgeţea, (plural) secerele, spatarează, crin-vânăt, (Transilvania) coasă, (Banat) seceruie, (Banat şi Transilvania) spetează; (ihtiologie) sabie, sabiță, săbioară, (regional) bărcie, săbicioară, săbiiță; (pasăre) cioc-întors, năvodar.
Schimboi, substantiv
Sinonime:
(tehnică) cocârlă, schimbătoare.
Slobozitor, substantiv
Sinonime:
(tehnică) cocârlă, întinzător, întorcător, schimbătoare, zăvor, (Moldova și Bucovina) pochiheci, (Muntenia) crivea, (Oltenia și Banat) zatcă, (regional) încordător.
Cocoșare, substantiv
Sinonime:
cocârjare, cocoșat, curbare, gârboveală, gârbovire, gheboșare, încovoiere, îndoire, strâmbare.
Încocârja, verb (popular)
Sinonime:
a (se) cocârja.
Lăsătoare, substantiv
Sinonime:
cocârlă, (regional) călcătoare, (regional) schimbătoare (la plug).
Cocorel, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) cocoșei, măseaua-ciutei, (variantă) cocărăl.
Cârjoba, verb (învechit)
Sinonime:
a se cocârja, a se curba, a se încovoia, a se îngârjoba.
Încovoia, verb
Sinonime:
a (se) apleca, a (se) arcui, a (se) cambra, a (se) cocoșa, a (se) culca, a (se) curba, a (se) deforma, a (se) încârliga, a (se) înclina, a (se) încolăci, a (se) încovriga, a (se) îndoi, a (se) lăsa, a (se) pleca, a (se) strâmba, a atârna, a cădea, a coborî, a se cocârja, a se coroia, a se gârbovi, a se gheboșa, (figurat) a se umili, (învechit și regional) a (se) încujba, (învechit și regional) a (se) povedi, (învechit și regional) a (se) scovârda, (învechit) a (se) închina, (învechit) a (se) încovăi, (învechit) a (se) încovăia, (învechit) a (se) încoveia, (învechit) a (se) încovia, (rar) a (se) recurba, (regional) a (se) încârjoia, (regional) a (se) poligni.
Strâmbare, substantiv
Sinonime:
aducere, aplecare, aplecat, cocârjare, cocârjat, cocoșare, cocoșat, contorsionare, curbare, deformare, deformație, desfigurare, gârbovire, înclinare, înclinat, încovoiat, încovoiere, îndoire, îndoit, întoarcere, întors, lăsare, plecare, pocire, răsucire, scălâmbăială, scălâmbăiere, scălâmbăitură, scâlciere, schimonoseală, schimonosire, sluțire, sluțit, strâmbat, strâmbătură, sucire, sucit, urâțire, urâțit, (învechit) cotitură, (popular și familiar) scofâlcire, (popular) hâzire.
Încârjoia, verb (regional)
Sinonime:
a (se) arcui, a (se) curba, a (se) încârliga, a (se) încolăci, a (se) încovoia, a (se) încovriga, a (se) îndoi, a cârni, a coti, a se cocârja, a-și schimba direcția.
Încârjoiat, adjectiv (regional)
Sinonime:
aplecat, cocârjat, cocoșat, gheboșat, încârligat, încovoiat, strâmb.
Încârjoiere, substantiv (regional)
Sinonime:
arcuire, cocârjare, cocoșare, curbare, gheboșare, gheboșire, încovoiere, îndoire.
Acuilin, adjectiv (desuet)
Sinonime:
acvilin, cocârjat, coroiat, încovoiat.
