Cocal, substantiv
Sinonime:
os lung; humerus, tibia, peroneu.
Cocâlcă, substantiv
Sinonime:
persoană robustă, zdrahon.
Cocăli, verb
Sinonime:
a cocălui, a cocoli, a face mâncare, a găti.
Cocâltău (cocâltaie), substantiv (regional)
Sinonime:
(mai ales la plural) coclauri, ponoare.
Cocâlteață, substantiv (regional)
Sinonime:
stoguleț, (variantă) coculteț. Cocălteață, substantiv (regional)
Sinonime:
cerșetoare.
Coculteț, substantiv
Sinonime:
grămadă, (regional) cocâlteață.
Pocâlti, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a fi epuizat de foame, a hămesi, a se deșela, a se speti, a slăbi tare, a-și pierde toate puterile, (regional) a se cocâlti.
Cobăltoc, substantiv (regional)
Sinonime:
cerșetor, (variantă) cocâltoc.
Cocări, verb (regional)
Sinonime:
a coace, a cocăli, a găti.
Cerșetoare, substantiv feminin
Sinonime:
miloagă, pomanagioaică, (învechit) desăgăriță, (regional) cocălteață, (regional) cuzacică, (regional) daicariță, (regional) papaciocăriță, (variantă) cerșitoare.
