Civilitate, substantiv
Sinonime:
amabilitate, manieră, politeţe.
Amabilitate, substantiv feminin
Sinonime:
afabilitate, amenitate, atenție, atitudine amabilă, bunătate, bunăvoință, cavalerism, civilitate, complezență, compliment, comportare amabilă, comunicativitate, condescendență, culanță, curtoazie, galanterie, gentilețe, grațiozitate, îndatorare, manieră, mansuetudine, măgulire, obliganță, politețe, prevenire, prietenie, serviabilitate, sociabilitate, solicitudine, (figurat) căldură, (învechit) complăcere, (învechit) complezanță, (învechit) filotimie, (învechit) gentileță, (învechit) libov, (învechit) politeță, (învechit) priință, (învechit) tropos, (rar) curtenie.
Savoir-vivre, substantiv
Sinonime:
civilitate, curtoazie, politețe, urbanitate.
Serviabilitate, substantiv
Sinonime:
amabilitate, bunăvoinţă, civilitate, complăcere, complezenţă, disponibilitate, gentilețe, obliganță, priinţă.
Incivilitate, substantiv
Sinonime:
impoliteță, impolitețe, lipsă de civilitate, lipsă de politețe.
Aticism, substantiv
Sinonime:
civilitate, delicateță, delicatețe, distincție, distincțiune, eleganță de stil, rafinament, umanism, urbanitate, (la plural) bune maniere.
Sociabilitate, substantiv
Sinonime:
afabilitate, amabilitate, bonomie, civilitate, comunicativitate, expansivitate, gregaritate, politețe, savoir-vivre, socialitate, urbanitate, volubilitate.
Afabilitate, substantiv
Sinonime:
afecțiune, amabilitate, amenitate, blândețe, bunăvoință, civilitate, condescendență, cordialitate, curtenie, curtoazie, gentilețe, omenie, politețe, prietenie, serviabilitate, sociabilitate, (figurat) căldură, (învechit) peripiisis.
Urbanitate, substantiv
Sinonime:
bună-cuviință, civilitate, comportare civilizată, cuviință, decență, omenie, politețe, respect, urbanism, (învechit) celibilâc.
