Ciurui, verb Sinonime:
a cerne, a trece prin ciur; a găuri, a perfora, a străpunge.
Ciuruială, substantiv
Sinonime:
pleavă.
Ciuruit, adjectiv
Sinonime:
cernut.
Ciuruitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
susur, (variantă) ciurăitură.
Cernut, adjectiv
Sinonime:
(popular) ciuruit.
Zoană, substantiv
Sinonime:
ciuruială, pleavă, (la plural) tărâțe mari.
Dârmoietură, substantiv
Sinonime:
ciuruială, pleavă.
Ciurăi, verb (regional)
Sinonime:
a cerne, a ciurui, a curge.
Scurgere, substantiv
Sinonime:
ciuruire, curgere, desfășurare, golire, perindare, prelingere, prelinsătură, scurs, scursoare, strecurare, succedare, trecere, (învechit și popular) scursură, (învechit) desecare, (regional) scurgătoare; (medicină) blenoragie, gonoree, leucoree, otoree, secreție, (regional) (scurgere de sânge) menstruație, (regional) diaree; (variantă) (învechit) scurere.
Durăire, substantiv (popular)
Sinonime:
ciuruit, durăială, duruitură, gângurit, huruitură, rostogolire (cu zgomot), (Banat) tunet, (variantă) duruire.
Cribriform, adjectiv
Sinonime:
ciuruit, perforat.
Țurăi, verb (regional)
Sinonime:
a ciurui, a se scurge, (regional) a țurui.