Cea, interjecție
Sinonime:
(Banat) hoc!
Ceabil, substantiv (învechit)
Sinonime:
ceambur.
Ceacă, interjecție (regional)
Sinonime:
așteaptă, binișor, încet.
Ceacal, substantiv (învechit)
Sinonime:
câine, copoi, șacal, (variantă) cecal.
Ceacănău, substantiv (regional)
Sinonime:
om nehotărât, prostălău, terchea-berchea.
Ceacâr (ceacâră), adjectiv Sinonime:
șaşiu, zbanghiu, cruciş.
Ceacaribă, substantiv (regional)
Sinonime:
nap turcesc, (variantă) ciocarapă, (variantă) ciocaribă, (variantă) ciopărică.
Ceafă, substantiv feminin
Sinonime:
(anatomie) grumaz, (popular) cerbice, (regional) gârbiţă; (tehnică) (regional) butuc, drug, grindei, jug, sul, (învechit) sulete; măsea.
Ceahlău, substantiv masculin (ornitologie) Sinonime:
zăgan, vultur-bărbos.
Ceahol, substantiv
Sinonime:
burduf, coş, coviltir.
Ceai, substantiv neutru Sinonime:
reuniune, five o’clock, jur.
Ceainărie, substantiv
Sinonime:
(prin Moldova) ceaină.
Ceainic, substantiv
Sinonime:
ibric, samovar.
Ceair, substantiv neutru (învechit) Sinonime:
păşune, imaş.
Cealău, adjectiv
Sinonime:
amăgitor, înşelător.
Cealma, substantiv
Sinonime:
turban.
Ceam, substantiv neutru (învechit) Sinonime:
corabie de transport, şlep, plută.
Ceapă, substantiv
Sinonime:
(botanică) (ceapă de sămânţă) arpagic, (Oltenia şi Muntenia) orceag, (Transilvania) parpangică, (prin Banat) puiac, (prin nord-vestul Olteniei) puiţ; bulb; (ceapă-ciorească) (regional) cepşoare, ceapă-lungă, băluşcă, turtă; (ceapă-de-mare) (regional) ceapa-câinelui; (ceapa-ciorii) băluşcă, brânduşă, porumbei, scânteiuţă; (ceapă-albă) praz; (ceapă-blândă) praz; iris, stânjen, stânjenel.
Ceapol, substantiv
Sinonime:
coviltir.
Ceapraz, substantiv neutru
Sinonime:
firet; (tehnică) apăsător, călcător, (regional) ceaprazar, dinţar, zimţar.
Ceaprazar, substantiv
Sinonime:
(învechit şi regional) pasmantier, (învechit) săgeacar; călcător, ceapraz.
Ceaprăzărie, substantiv
Sinonime:
(rar) pasmanterie, (învechit) săgeac.
Ceapsă, substantiv feminin (regional) Sinonime:
scufie, scufă, bonetă.
Ceapță, substantiv (regional)
Sinonime:
bonetă, scufiță, (regional) ceapsă; palmă.
Ceapur, substantiv
Sinonime:
bâtlan, stârc cenuşiu; (ceapur alb mic) bâtlan mic; (ceapur mare) egretă, stârc alb; (ceapur roşu) bâtlan roşiatic, bâtlan roşu, stârc purpuriu, stârc roşu.
Ceară, substantiv
Sinonime:
cerumen; (ceară de balenă) spermanţet; (ceară-de-pământ) moldavit, ozocherită.
Ceară-de-pământ, substantiv (regional)
Sinonime:
(mineralogie) moldavit, ozocherită.
Cearbă, substantiv
Sinonime:
(zoologie) cerboaică, (variantă) cerbă.
Cearcă, substantiv (regional)
Sinonime:
merișor, mingișoară, norocul-copiilor.
Cearcăn, substantiv
Sinonime:
curcubeu, halo.
Cearclâu, substantiv (învechit)
Sinonime:
ducat, galben cu zimți, (variantă) cercliu. Cearclâu, adjectiv (învechit)
Sinonime:
cu zimți, zimțat, (variantă) cercliu.
Ceardă, substantiv
Sinonime:
cârciumă, han.
Ceardaş, substantiv
Sinonime:
(botanică) colilie.
Cearşaf, substantiv
Sinonime:
(rar) pânză, (Transilvania şi Banat) lepedeu, (prin Oltenia şi Banat) pânzaică, (Moldova, Bucovina şi nordul Munteniei) prostire, (Transilvania) verincă; giulgiu, linţoliu.
Cearşit, substantiv
Sinonime:
iscoadă, spion.
Ceartă, substantiv feminin
Sinonime:
altercaţie, neînţelegere, confruntare, conflict, discuţie, vorbă, zarvă, (popular) gâlceavă, sfadă; admonestare, admonestaţie, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş, (popular) beşteleală, muştruluială, ocară, (învechit şi regional) înfruntare, probozeală, (regional) probază, probozenie, (prin Moldova) bănat, (Moldova) şmotru, (învechit) dăscălie, împutăciune, învăţătură, preobrăzitură, probozire, răpşte, remonstrare, zabrac, (figurat) săpuneală, scuturătură; animozitate, discordie, duşmănie, învrăjbire, ostilitate, pedeapsă, pornire, sancţiune, ură, vrajbă, vrăjmăşie, zâzanie.
Ceas, substantiv neutru Sinonime:
oră, moment, timp, vreme; ceasornic, orologiu; contor.
Ceaşcă, substantiv
Sinonime:
(învechit şi regional) tas, (Banat, Transilvania şi Oltenia) şol, (prin Transilvania) şolnă, (învechit) scafă, tarf.
Ceasla, substantiv
Sinonime:
(viticultură) chasselas, șasla.
Ceaslov, substantiv neutru (învechit) Sinonime:
carte, abecedar.
Ceaşnic, substantiv
Sinonime:
paharnic.
Ceasoaie, substantiv
Sinonime:
ceas rău, moment nefast; (popular) ceas-rău-cu-lipitură, ceas-rău-cu-speriat.
Ceasornic, substantiv
Sinonime:
ceas, (învechit) orar, orologhion, (învechit, mai ales în Moldova) ornic; (botanică) (regional) floarea-suferinţei.
Ceasornicar, substantiv
Sinonime:
(rar) orologier.
Ceasornicărie, substantiv
Sinonime:
(învechit) ornicărie, orologerie.
Ceată, substantiv feminin Sinonime:
grup, grămadă, mulţime, bandă, clică, camarilă, şleahtă. Ceaţă, substantiv feminin Sinonime:
negură, pâclă; aburi, vapori.
Ceatlău, substantiv
Sinonime:
cruce; apărătoare, bâtă, ciomag, coardă, măciucă.
Ceaun, substantiv neutru Sinonime:
căldare, vas de tuci.
Ceaunaș, substantiv
Sinonime:
ceaun (mic).
Ceauş, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
căpetenie, şef, comandant, conducător, cap.
Achita, verb Sinonime:
a plăti, a onora, a restitui o datorie, (familiar) a omorî, a ucide, a trimite pe lumea cealaltă, a suprima, a ierta, a absolvi de pedeapsă, a scuza, a grația, a disculpa.
Adunătură, substantiv feminin (depreciativ) Sinonime:
mulţime, grup, ceată, gloată, strânsură, bandă, clan.
Albeață, substantiv feminin
Sinonime:
(medicină) leucom, nefelion, noiță, pată pe ochi, pânză, (impropriu) cataractă, (învechit și regional) ceață, (Moldova și Transilvania) pohoială, (popular) apă-albă, (popular) perdea, (prin Transilvania și Banat) preveșteală, (regional) pieliță, (regional) pielușină, (regional) sclerotică; alb, albeală, alboare, căruntețe, (învechit) albie, (rar) albiciune, (rar) albime; (botanică) cerențel, punga-babei; (figurat) azur, claritate, lumină, orbire.
Altercaţie, substantiv feminin Sinonime:
ceartă, sfadă, bătaie, dispută, ciocnire, violenţă de limbaj, neînţelegere.
Armată, substantiv feminin
Sinonime:
harmată, militărie, oaste, oștire, putere, serviciu militar, stagiu, unitate militară, (figurat) cârd, (figurat) ceată, (figurat) grămadă, (figurat) grup, (figurat) mulţime, (figurat) sabie, (ieşit din uz) armadie, (învechit și popular) ostășie, (învechit și regional) armadă, (învechit și regional) șirag, (învechit și regional) tabără, (învechit) armie, (învechit) ordie, (învechit) ostășime, (învechit) oștenie, (învechit) oștime, (învechit) silă, (învechit) soldăție, (învechit) tărie, (învechit) voinicie, (la plural) trupe, (popular și familiar) cătănie, (regional) miliție.
Asasina, verb Sinonime:
a omorî, a ucide, a suprima, a lichida, a trimite pe lumea cealaltă, a executa.
Balamuc, substantiv neutru Sinonime:
ospiciu, casă de nebuni, spital de nebuni; (figurat) larmă, gălăgie, zgomot, tărăboi, ceartă; zăpăceală, dezordine; necaz, supărare, încurcătură, bucluc, belea, rău, pagubă, pacoste.
Bandă, substantiv feminin Sinonime:
ceată, grup; (depreciativ) clică, şleahtă, camarilă, hoardă; taraf; banderolă; lizieră; peliculă; banner.
Bătaie, substantiv feminin
Sinonime:
altoială, atingere, bătălie, bătătură, băteală, bătută, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, boiște, bombardament, bombardare, bruftuială, bruftuluială, bumbăceală, burduşeală, caft, cafteală, carambol, cardeală, ceartă, chelfăneală, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, ciocnire, ciomăgeală, conflict, corecţie, fâlfâit, goană, harţă, hăituială, hăituire, izbire, împreunare, încăierare, încăierătură, înfrângere, lovire, lovitură, luptă, mardeală, muștruluială, palpitație, păruială, pedeapsă, plesnitură, pulsație, răfuială, război, scatoalcă, scărmănătură, scărmăneală, scornire, suflare, suflu, tărbăceală, târnuială, târnuire, tic-tac, timp, tocănit, trânteală, trosneală, urecheală, zvâcnire, (bătaie de joc) batjocură, (familiar) tăvăleală, (figurat) mângâiere, (figurat) scărmănare, (învechit și popular) suflat, (rar) încaier, (regional) încăierat, (regional) tocănire, (regional) zăliște.
Bruftuială, substantiv feminin (regional) Sinonime:
bătaie, ceartă, ocară, bruscheţe, bruscare, (familiar) mizerie, asprime, impoliteţe, mojicie, bădărănie, grosolănie, mitocănie.
Brumă, substantiv feminin Sinonime:
rouă îngheţată; (popular) chiciură, promoroacă; (rar) ceaţă, negură; (figurat) răceală, îngheţ.
Bucluc, substantiv neutru Sinonime:
neajuns, belea, încurcătură, necaz, daraveră, dandana, dănănaie; ceartă, conflict, neînţelegere, discordie, dispută, dezacord.
Buluc, substantiv neutru Sinonime:
ceată, mulţime, grămadă, droaie, gloată, grup, pâlc. Buluc, adverb Sinonime:
cu grămada, cu droaia, grămadă, pe înghesuite; în masă, în număr mare.
Camarilă, substantiv feminin Sinonime:
clică, bandă, şleahtă, grup, ceată.
Cerbice, substantiv (popular)
Sinonime:
(tehnică) (popular) drug; ceafă, grumaz; (figurat) împotrivire, mândrie; (variante) cerbișă, cerdiță, cerghiș, cerghișă.
Cerui, verb Sinonime:
a da cu ceară; a lustrui, a da lustru, a da luciu.
Chelfăneală, substantiv feminin (familiar) Sinonime:
bătaie, corecţie, frecuş, păruială, mustrare aspră, ceartă, ocară.
Ciomag, substantiv neutru
Sinonime:
baston, băț, bâtă, măciucă, (popular) toroipan, (regional) ghioagă, jarchină, macă, moacă, otic, pătăchie, tămânjer, tăujer, tufan, tufă, (Moldova, Bucovina şi Transilvania) botă, (Moldova) ceatlău, (Oltenia) colvă, (Banat) crivac, (Oltenia) dârjală, (Banat) haidamac, (Oltenia şi Banat) jilăvete, (Transilvania şi Maramureș) măcău, (Transilvania, Maramureș şi Oltenia) şuvei, (prin Bucovina) taşmău, (Moldova) toropală, (învechit) fuscel, fuşte.
Ciondăneală, substantiv feminin Sinonime:
ceartă, ciorovăială; mustrare.
Ciorovăială, substantiv feminin Sinonime:
ceartă, ciondăneală, gâlceavă, dispută, neînţelegere.
Ciucure, substantiv masculin Sinonime:
canaf, pompon, ceapraz; (figurat) ţurţur.
Ciurdă, substantiv feminin (regional) Sinonime:
cireadă, turmă, (familiar) mulţime, ceată, cârd.
Cârcotă, substantiv feminin
Sinonime:
neînţelegere, conflict, ceartă, gâlceavă, sfadă, animozitate, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuţie, disensiune, dispută, divergenţă, învrăjbire, litigiu, vrajbă, zâzanie.
Cârd, substantiv neutru Sinonime:
stol, turmă, ceată; mulţime, şir, grup, banc.
Clică, substantiv feminin Sinonime:
camarilă, bandă, şleahtă, ceată, grup.
Coardă, substantiv feminin
Sinonime:
strună; (popular) vână, nervi, muşchi, tendon, ligament; (popular) curmei; (tehnică) sfoară; (prin Moldova şi Oltenia) săgeată; (tehnică) arc, (regional) crac, punte; (regional) coadă, rână; (tehnică) (regional) apărătoare, ceatlău, gânj, lambă, legătură, prăjină; braţ; (botanică) viţă, lăstar de viţă de vie; (anatomie) (coardă dorsală) notocordă; crucea dinapoi, spadă; (coarda-ielelor) silnic.
Cohortă, substantiv feminin Sinonime:
trupă, ceată, grup.
Colțos (colțoasă), adjectiv Sinonime:
pus pe ceartă, colţat, arţăgos, recalcitrant.
Conflict, substantiv neutru Sinonime:
ciocnire, dezacord, ceartă, contradicţie; înfruntare, antagonism.
Coş, substantiv neutru
Sinonime:
paner, (popular) coşarcă, paporniţă, (Transilvania şi Muntenia) corfă, (prin Banat şi Transilvania) targă;
(tehnică) ladă, (regional) casă, cutie, drob, durbană, ţarc; burduf, (regional) ceahol, cutubă, (regional, mai ales în Moldova) poclit; cămin, horn, (regional) bageacă, cubea, cucuvaie, fumar, horneţ, marchioţă, ursoaie, (prin Transilvania) budureţ, buduroi, hogeac, (Moldova) hogeag,
(prin Transilvania) ştiol, (prin Moldova şi Bucovina) şuber; (coşul pieptului) torace; (medicină) (popular) zgrăbunţă; coşar, coşciug, coviltir, dos, pătul, porumbar, sicriu, stup.
Cruce, substantiv feminin
Sinonime:
răscruce, răspântie, întretăiere, intersecţie, creştinism, ghindă, încrucişare, jumătate, lambă, spatie, treflă, vătrai, troiţă, cercevea; (tehnică) (regional) strup, strupalnic, ceatlău, (regional) flântar, măgăriţă, răscol, scară, (Moldova, Transilvania şi Banat) feleherţ, (Moldova şi Transilvania) spiţă, (Transilvania) tecărău; (tehnică) (crucea dinainte) (regional) cântar, cumpănă, scară; (crucea dinapoi) (regional) brăcinar, brănişor, coardă, iuhă, lehă, splină; (tehnică) (regional) bot, botniţă, hobot, obad, opleniţă; bulfeu; aripă; (botanică) (crucea-pământului) brânca-ursului, (învechit şi regional) sclipeţ, (regional) laba-ursului, talpa-ursului, fierea-pământului, piedicuţă, potroacă, ţintaură; (crucea-voinicului) pojarniţă, popilnic, rostopască, sunătoare, trei-răi; (articulat; constelație din emisfera nordică)
delfinul, lebăda; (crucea-pâinii) pristolnic, teişor; (crucea-salelor) sacrum. Cruce, adverb
Sinonime:
cruciş.
Dihonie, substantiv feminin
Sinonime:
neînţelegere, ceartă, zâzanie, discordie, animozitate, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discuţie, disensiune, dispută, divergenţă, duşmănie, gâlceavă, învrăjbire, litigiu, ostilitate, pornire, ură, vrajbă.
Dimpotrivă, adjectiv
Sinonime:
potrivnic, opus, în sens contrar, din față, din partea cealaltă, de dincolo, neprielnic, nefavorabil; antitetic. Dimpotrivă, adverb
Sinonime:
din contra, cu totul altfel, invers, (rar) față în față.
Discordie, substantiv feminin Sinonime:
neînţelegere, dezbinare, disensiune, dezacord, ceartă, vrajbă, zâzanie, dihonie.
Discuţie, substantiv feminin
Sinonime:
conciliabul, convorbire, dezbatere, conversaţie, consfătuire, dialog; controversă, dispută, altercaţie, ceartă, dezacord, diferend, neînţelegere, disensiune, schimb; deliberaţie, deliberare; (la plural) palavre; (livresc) colocviu, (popular) sfat, vorbă, (Banat) turvin, (învechit) voroavă, (învechit, în Transilvania) beseadă, (turcism învechit) musaferea, (familiar) parolă, şuetă.
Disensiune, substantiv feminin Sinonime:
neînţelegere, dezacord, controversă, ceartă, dispută.
Disputa, verb
Sinonime:
a rivaliza, a se lupta pentru; a se desfăşura, a se juca; a contesta, a se certa, a purta o dispută, a discuta, a conversa, a vorbi în contradictoriu. Dispută, substantiv feminin
Sinonime:
dezbatere, controversă, ceartă, disensiune, neînţelegere, discuție aprinsă, diferend; meci, competiție, întrecere.
Droaie, substantiv feminin Sinonime:
mulţime, grămadă, ceată, grup. Droaie, adverb
Sinonime:
buluc; (cu droaia) în număr mare, cu grămada.
Drug, substantiv masculin
Sinonime:
bară, (regional) rudă, pârghie, broască, carâmb, ceafă, cerbice, lingou.
Duel, substantiv neutru
Sinonime:
luptă, confruntare, înfruntare, (rusism învechit) poedinoc; antagonism, polemică, ceartă.
Duium, substantiv neutru
Sinonime:
mulţime, grămadă, gloată, ceată, droaie; captură, pradă.
Duşmănie, substantiv feminin
Sinonime:
ură, vrăjmăşie, ostilitate, animozitate, discordie, învrăjbire, pornire, vrajbă, zâzanie, (livresc) inimiciţie, (învechit şi popular) price, (popular şi familiar) dihonie, (popular) pică, (învechit şi regional) ceartă, pizmă, pizmuire, scârbă, (Moldova) poxie, (învechit) mozavirie, neprietenie, patos, scandală, sfadă, urâciune, vrăjbie, (latinism) rancoare.
Egretă, substantiv feminin
Sinonime:
mănunchi de pene, moț; (ornitologie) stârc alb, (rar) erodiu alb, erodiu mare, (regional) bâtlan alb, ceapur mare, stârc bălan.
Eminamente, adverb
Sinonime:
cu deosebire, cu totul, în măsura cea mai mare, în special, întru totul, la cel mai înalt grad, perfectamente, prin excelenţă, total, (învechit) eminemente, (învechit) emineminte.
Frecătură, substantiv feminin Sinonime:
fricţiune, masaj; mustrare, ceartă, adversităţi, neînţelegeri, divergenţe.
Fum, substantiv neutru
Sinonime:
brumă, ceață, dezinfectare, emanație, exhalație, fumerolă, fumigație, gaz, mofetă, negură, pâclă, praf, smog; (învechit) casă, cămin, gospodărie; (figurat) amăgire, deșertăciune, înceţoşare, întunecare; (figurat, la plural) aroganţă, făloșenie, fudulie, împăunare, înfumurare, îngâmfare, preţiozitate, trufie.
Gaşcă, substantiv feminin
Sinonime:
grup, ceată, bandă, cârdăşie, clică. Gâscă, substantiv feminin
Sinonime:
boţ, broască, bulz, cocoloş, mutelcă, piuliţă, şurubelniţă; (figurat) femeie proastă, naivă, credulă, bleagă.
Găitan, substantiv neutru
Sinonime:
brandenburg, ceapraz, firet, galon, şiret, şnur, (variantă) găietan.
Gălăgie, substantiv feminin Sinonime:
larmă, tărăboi, zgomot, zarvă, hărmălaie; (figurat) scandal, sfadă, ceartă.
Ghinion, substantiv neutru
Sinonime:
ceas rău, nenoroc, neşansă, (învechit) ursuzlâc.
Gâlceavă, substantiv feminin
Sinonime:
balamuc, ceartă, ciorovăială, gălăgie, hărmălaie, huiet, larmă, neînţelegere, scandal, sfadă, tămbălău, tărăboi, tevatură, tumult, vacarm, vuiet, zarvă; (botanică) nemţişor, surguci.
Gloată, substantiv feminin
Sinonime:
adunătură, (și adverb) buluc, ceată, colectivitate, droaie, masă, mulţime, norod, plebe, popor, prostime, puzderie, scursură, strânsură, şleahtă, tabără, vulg, (Banat) zbor, (învechit şi regional) poporime, (învechit) calabalâc, (învechit) holotă.
Grumaz, substantiv masculin
Sinonime:
beregată, ceafă, cerbice, gât, gâtlej; (învechit) colină, delușor.
Grup, substantiv neutru
Sinonime:
adunare, ansamblu, anturaj, asociație, asortiment, atrupament, bandă, castă, categorie, ceată, cenaclu, cerc, clan, clasă, clică, club, cohortă, colectiv, colecție, comitet, comunitate, confrerie, congregație, coterie, echipă, escuadă, etnie, facţiune, falanster, familie, fanfară, formație, formațiune, fracţiune, gamă, gang, gaşcă, gen, grupare, grupuscul, hoardă, ligă, mișcare, națiune, organizație, partid, pâlc, pluton, popor, populație, rang, reuniune, sectă, secțiune, serie, societate, specie, stol, tabără, tranșă, trib, trupă, uniune, varietate; (matematică) (grup abelian) grup comutativ.
Grupa, verb
Sinonime:
a acumula, a aduna, a aglutina, a aranja, a asambla, a asocia, a centraliza, a clasa, a clasifica, a colecta, a colecționa, a comasa, a concentra, a cumula, a fuziona, a împărţi, a masa, a organiza, a regrupa, a reorganiza, a repartiza, a reuni, a se aglomera, a se alia, a se coaliza, a strânge, a tria, a uni (într-o singură unitate).
Grupă, substantiv feminin
Sinonime:
unitate, grup, colectiv, ceată, bandă, cenaclu, clan, batalion, club, cohortă, comitet, şcoală, echipă, confrerie, escadrilă, escadron, formaţie, formaţiune, gaşcă, ansamblu; (rar) gang.
Gură, substantiv feminin
Sinonime:
afirmaţie, bot, buză, ceartă, chei, clanţă, clobanț, clonț, cuvânt, declaraţie, decolteu, deschidere, deschizătură, dușcă, fleancă, fofelniță, gaură, gălăgie, gât, gâtlej, glas, grai, hanță, harță, îmbucătură, înghiţitură, lamă, (Moldova şi Bucovina) leoapă, leoarbă, mal, margine, mărturisire, meliță, moară, muzicuță, ochi, orificiu, papagal, pas, persoană (care trebuie întreținută), plisc, pupăză, răscroială, râșniță, rât, relatare, sărut, sărutare, scandal, sfadă, sorbitură, spusă, strâmtoare, strigăt, tăiş, trombon, țarcă, țipăt, vad, vorbă, vorbitor, zisă, (argou) mestecău, (argou) muie, (Banat şi Transilvania) flit, (botanică) (gura-lupului) (regional) colțul-lupului; (gură căscată) gură-cască, cască-gură; (învechit) rost, (plural) buze, (regional) mordă, (regional) pieptar.
Haită, substantiv feminin Sinonime:
grup, ceată, turmă, gloată; potaie, căţea.
Harţă, substantiv feminin
Sinonime:
animozitate, arţag, bătaie, bătălie, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuţie, disensiune, dispută, divergenţă, gâlceavă, harţ, harţag, încăierare, învrăjbire, litigiu, luptă, neînţelegere, război, vrajbă, zâzanie. Hartă, substantiv
Sinonime:
atlas, fotohartă, georamă, mapamond, plan, planiglob, planisferă, (învechit) document, (învechit) mapă.
Hoardă, substantiv feminin
Sinonime:
armată cotropitoare, bandă, ceată, grup, oștire cotropitoare, şleahtă, trib, (învechit) ordie; (variante) hordă, oardă.
Încontrare, substantiv feminin Sinonime:
contrazicere, ceartă, sfadă, hărţuială.
Laie, substantiv feminin (popular) Sinonime:
ceată, grup, droaie, grămadă.
Legiune, substantiv feminin Sinonime:
armată, unitate, regiment; (figurat) mulţime, ceată, gloată, grup mare.
Lințoliu, substantiv neutru
Sinonime:
giulgiu, (învechit și popular) pânză, (învechit și regional) sovon, (învechit) cearșaf, (învechit) grobnic, (regional) păioară, (regional) pânzuială, (regional) sălie.
Liotă, substantiv feminin Sinonime:
grămadă, mulţime, gloată, droaie, ceată, adunătură.
Lot, substantiv neutru Sinonime:
parcelă, bucată; grup, ceată, unitate; (învechit) loz.
Mascaradă, substantiv feminin
Sinonime:
acutrament, bal mascat, carnaval, cavalcadă, ceată de oameni mascați, comedie, cortegiu, defilare, deghizare, domino, mascare, travestire; contrafacere, duplicitate, falsificare, falsitate, farsă, fățărnicie, festă, glumă, ipocrizie, înscenare, înșelătorie, minciună, păcăleală, perfidie, plăsmuire, prefăcătorie, secătură, simulacru, simulare, tartuferie, viclenie, vicleșug.
Morală, substantiv feminin Sinonime:
etică; (familiar) dojană, mustrare, ceartă, observaţie; învăţătură, concluzie.
Mustrare, substantiv feminin Sinonime:
dojenire, admonestare, observaţie, critică, dojană, reproş, ceartă, morală.
Muzicuţă, substantiv feminin
Sinonime:
armonică, camerton, clavietă, harmonică, (argou) ceartă, (argou) scandal, (figurat) gură, (rar) eolină.
Neînţelegere, substantiv feminin
Sinonime:
animozitate, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergenţă, gâlceavă, învrăjbire, lipsă de bunăvoință, lipsă de înțelegere, litigiu, vrajbă, zâzanie, (Bucovina și Transilvania) șcort, (figurat) ciocnire, (grecism învechit) filonichie, (învechit și popular) price, (învechit și popular) pricină, (învechit și popular) sfadă, (învechit și regional) pricaz, (învechit și regional) scârbă, (învechit și regional) toi, (învechit) dezunire, (învechit) gâlcevire, (învechit) împoncișare, (învechit) județ, (învechit) neașezare, (învechit) neunire, (învechit) pâră, (învechit) pricinuire, (învechit) pricire, (învechit) prigoană, (învechit) prigonire, (învechit) zavistie, (învechit) zurbavă, (livresc, figurat) fricțiune, (Moldova și Transilvania) poară, (popular și familiar) cârcotă, (popular și familiar) dihonie, (popular și familiar) râcă, (popular) harță, (regional) bucluc, (regional) hâră, (regional) poancă, (regional) sfădălie, (regional) zoală.
Număr, substantiv neutru
Sinonime:
bucată, cantitate, ceată, cifră, colectivitate, dimensiune, ediție, exemplar, grup, masă, mărime, mulţime, parte, seamă, spectacol, sumă, talie, total, (învechit) cislă, (număr fracţionar) număr raţional, (număr zecimal) fracţie zecimală; (familiar, locuţiune) (numărul unu) de prima calitate, excelent, fără pereche, fenomenal, strașnic.
Oaste, substantiv feminin Sinonime:
armată, forţă militară, oştire; serviciu militar, cătănie; oşteni, soldaţi; mulţime, ceată, gloată.
Ocară, substantiv feminin Sinonime:
defăimare, jignire, ofensă, insultă, înjosire; dojană, ceartă, mustrare.
Oră, substantiv feminin Sinonime:
ceas; clipă, moment; lecţie, prelegere.
Ordie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
armată, ceată, gloată, hoardă, hordă, lagăr, oardă, oaste, oștire, poiadă, putere, tabără (militară), trupe, (învechit) urdie, (regional și învechit) ordă.
Ornic, substantiv neutru Sinonime:
ceasornic, orologiu, pendulă.
Pătăranie, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
întâmplare neplăcută, păţanie, tăpăranie, (învechit și regional) pataramă, (regional) ceartă, (regional) scandal, (regional) zarvă.
Pendula, verb
Sinonime:
a (se) legăna, a oscila, a (se) balansa.
Pendulă, substantiv feminin
Sinonime:
ceas de perete, ceasornic, orologiu, pendul, (învechit, în Moldova) ornic.
Pâclă, substantiv feminin Sinonime:
ceaţă, negură.
Pâlc, substantiv neutru Sinonime:
ceată, stol, grămadă, grup, cârd, mulţime.
Polog, substantiv neutru Sinonime:
ceată; mulţime, grămadă, grup.
Popor, substantiv neutru Sinonime:
norod, populaţie, neam; (figurat) mulţime, ceată, public.
Pricină, substantiv feminin Sinonime:
cauză, motiv, pretext; vină; neînţelegere, controversă, ceartă; (învechit) proces.
Prigoană, substantiv feminin
Sinonime:
animozitate, asuprire, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, gâlceavă, împilare, învrăjbire, litigiu, neînțelegere, oprimare, persecuţie, prigonire, urmărire, vrajbă, zâzanie, (la plural) dragonade.
Prostire, substantiv feminin (regional) Sinonime:
cearşaf.
Război, substantiv neutru Sinonime:
conflagraţie, conflict militar, luptă, bătălie, măcel, masacru, carnaj; (figurat) învrăjbire, ceartă, neînţelegere, vrajbă. Război, verb Sinonime:
a se lupta, a se bate, a se oşti, a se încăiera, a se masacra; (figurat) a se certa, a fi în conflict.
Râcă, substantiv feminin (regional) Sinonime:
ceartă, sfadă, resentiment, adversitate, duşmănie, pică.
Roată, substantiv feminin Sinonime:
cerc, colac, rotilă, rotiţă; învârtitură, răsucire, rotocol, ocol, rotire, rotaţie, rotitură; (învechit) polc, companie de ostaşi, grup, ceată, pluton.
Scafă, substantiv feminin
Sinonime:
căuş, găvan; albie, carapace, căpăţână, ceaşcă, craniu, cupă, curs, cutie craniană, disc, hârcă, matcă, pahar, platou, scăfârlie, taler, talger, tas, teică, tigvă, ţeastă, ţest, vad. Scafa, verb
Sinonime:
(învechit) a scobi cu dalta, a găuri; a cizela.
Scandal, substantiv neutru
Sinonime:
ceartă, tărăboi, zarvă, gălăgie, vâlvă, harță; indignare, revoltă, oprobriu; infamie, ruşine, josnicie.
Scârbă, substantiv feminin
Sinonime:
amar, amărăciune, animozitate, antipatie, aversiune, ceartă, chin, ciudă, conflict, dezacord, dezbinare, dezgust, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, durere, dușmănie, faptă nedemnă, faptă urâtă, frică, furie, gâlceavă, gelozie, greaţă, grijă, groază, invidie, încercare, încrâncenare, înfiorare, înfricoșare, îngrozire, înspăimântare, întristare, înverșunare, învrăjbire, litigiu, mâhnire, mânie, năpastă, necaz, neînțelegere, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, oroare, ostilitate, patimă, păs, pătimire, pică, pizmă, plictis, porcărie, pornire, ranchiună, repulsie, silă, spaimă, suferință (morală), supărare, teamă, temere, teroare, ticăloşie, tristețe, ură, vrajbă, vrăjmășie, zâzanie, (familiar) otreapă; (figurat) ființă dezgustătoare, om mârșav; (la plural) vorbe murdare, vorbe triviale, ocări, înjurături.
Scuturătură, substantiv feminin
Sinonime:
admonestare, ceartă, certare, clătinare, clătinat, clătinătură, curățenie, cutremur, cutremurare, cutremurat, cutremurătură, dereticare, dojană, dojenire, fior, hurducare, hurducat, hurducătură, imputare, morală, mustrare, observație, reproș, scuturare, scuturat, seism, tremur, tremurătură, tremurici, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinătură, zgâlțâială, zgâlțâire, zgâlțâit, zgâlțâitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură, (Moldova) zbihuială, (plural) friguri, (plural) frisoane, (popular) zdruncin, (prin Transilvania) tăgășire, (prin Transilvania) tistușag, (rar) scutur, (regional) scutureală, (regional) scuturiș.
Sfadă, substantiv feminin
Sinonime:
animozitate, ceartă, conflict, controversă, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergenţă, dușmănie, gâlceavă, învrăjbire, litigiu, neînţelegere, ostilitate, pornire, ură, vorbă, vrajbă, vrăjmășie, zarvă, zâzanie, (învechit) svadă.
Spărtură, substantiv feminin Sinonime:
crăpătură, gaură, despicătură; fărâmătură, ciob, hârb, frântură, ruptură; (figurat) disensiune, dezbinare, conflict, ceartă.
Stacană, substantiv feminin (popular) Sinonime:
cană, ceașcă, pahar.
Stol, substantiv neutru Sinonime:
cârd, pâlc, ceată, mulțime, grămadă.
Strachină, substantiv feminin
Sinonime:
blid, blidișel, castron, farfurie, străchinuță, vas, (popular) străchinoaie, (popular) străchioară, (regional) ceanac, (regional) scafă, (regional) scăfiță, (Transilvania, Banat și Oltenia) taier.
Șiret, substantiv neutru
Sinonime:
brandenburg, ceapraz, găitan, panglică, șnur, (regional) perclu.
Şleahtă, substantiv feminin Sinonime:
clică, bandă, ceată, adunătură, gloată.
Şnur, substantiv neutru Sinonime:
şiret, găitan, ceapraz, brandenburg, cordon, (învechit) catenă.
