Carota, verb
Sinonime:
(franțuzism) a estorca, a extorca, a înșela, (geologie) a preleva, (la biliard) a juca meschin. Carotă, substantiv
Sinonime:
(botanică) morcov; (figurat) escrocherie, înșelătorie, șarlatanie, șmecherie, trișare; (geologie) eșantion, prelevare, probă; (la biliard) lovitură meschină.
Carotă (carote), substantiv feminin
Sinonime:
morcov; (tehnică) eșantion, mostră, probă; (figurat) înșelătorie, stelionat, șarlatanie, șmecherie, trișare.
Carotaj, substantiv
Sinonime:
(tehnică) abataj, carotă, extracție.
Malversaţie, substantiv
Sinonime:
malversațiune, carotă, delapidare, depredațiune, deturnare, escrocherie, exacțiune, fraudă, hoţie, prevaricațiune, prevaricare, stelionat, tripotaj.
Improbitate, substantiv
Sinonime:
baraterie, carotă, injustiție, lipsă de probitate, necinste, stelionat, tripotaj.
Subtilizare, substantiv
Sinonime:
cizelare, rafinare, stilizare, (învechit) subtilizație; carotă, concusiune, furt, stelionat, sustragere, șterpelire, tripotaj, (învechit) depredațiune, (învechit) prevaricațiune.
Carot, substantiv
Sinonime:
carotă.